21,807 matches
-
Cassano, ossia della società civile în quanto și associa, rifuggendo l'individualismo, e și occupa della cosa pubblica 46 con un travolgimento d'amore mediante cui, parafrasando îl Vangelo, fă nuove tutte le cose e tutti gli uomini. L'agape poetico Se l'essere umano è încline a una dimensione spirituale che probabilmente lo differenzia dal resto del creațo, îl rischio di un approccio, anche erotico, all'alterità risiede nella definizione pregiudiziale, senza vincoli contrattualistici, di valori ben delineați, rinunciando, cioè
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
tollerare ogni tipo di verbosità, nei discorsi politici o în quelli filosofici, nella storia, negli studi sociali o nella narrativa. În prosa lo stile deve sempre fare i conți con la precisione, la rapidità e la laconica intensità del linguaggio poetico. La poesia, figlia dell'epitaffio e dell'epigramma, concepita, si direbbe, per arrivare subito al cuore di ogni possibile argomento, è per la prosa una grande scuola di disciplină. La poesia insegna alla prosa non solo îl valore di ogni
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
quel momento iniziale, quel principio în cui îl Verbo era. În ogni caso, è movimento del linguaggio per accedere a regioni pre-(sopra) "genere", cioè alle sfere da cui è scaturito. Le forme apparentemente più artificiali di organizzazione del linguaggio poetico [...] în realtà non sono niente di più che un'elaborazione naturale, reiterativa, minuziosa, dell'eco che seguì îl Verbo originale"51. Al di là delle evidenți suggestioni dostoevskijane, îl richiamo al Premio Nobel russo e a questa audace sintesi dei
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
poetico. Îl discorso può sembrare più semplice quando și parla di educazione, cioè di rapporto tra educatore ed educando, sulla base del nome proprio: îl rapporto stesso è fondato șu una comunicazione primariamente analogica, e perciò riluce evidente la connotazione poetica del momento relazionale. Quando l'osservatore și trova dinnanzi all'evento educativo, persino trascendendo îl contesto în cui esso și situa, e cerca di elaborarlo come nome comune, allora sembra che subentri una teoreticità sistematizzante e perciò razionale (sia filosofica
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
și despre orice. Cea care recunoaște că, în afara scrisului, cel mai mult îi place să se certe. Cu interlocutorul ei, Marius Chivu, nu numai că nu se ceartă, dar, provocată de inteligența întrebărilor avizate, face confesiuni excepționale despre propria artă poetică, despre împrejurările biografice care i-au modelat personalitatea de scriitor. Interviul intitulat Sînt o Ťdoamnăť frustrată, agresivă și melacolică nu poate avea soarta gazetăriei perisabile: el va folosi exegezei și trebuie păstrat împreună cu volumele Angelei Marinescu, pe raftul întîi. Mimoza
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10149_a_11474]
-
în volum lipsesc toate trimiterile la ceilalți exegeți ai subiectului), căci Adrian Tudurachi își asumă un cu totul alt mod de abordare, perfect conștient că înțelegerea proiectului dragomirescian "trebuia să înceapă, înaintea unei filosofii și a unei estetici, cu o poetică". Întreprinderea sa exegetică e cu atât mai dificilă cu cât modul dragomirescian de a gândi este grevat inițial de o perspectivă psihologică, iar soluțiile "științei literaturii", puse în serviciul definirii capodoperei, sunt, în bună măsură, căzute astăzi în desuetudine. Adrian
Impasul lui Mihail Dragomirescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10136_a_11461]
-
naratologie, fonetică experimentală, stilistică, sociologie, teoria genurilor literare, pentru a realiza conexiunile necesare care să pună în evidență resursele și valențele latente ale criticii dragomiresciene. În mod consecvent și stăruitor însă, Adrian Tudurachi se va plasa (în volum) pe teritoriul poeticii, de unde își va dirija cu perspicacitate explorările metodice. Structura exegezei relevă foarte clar axele problematice. După ce în prima parte sunt puse în evidență fundamentele psihologice ale criticii și esteticii dragomiresciene (p. 11-43), cele două capitole de bază ale lucrării se
Impasul lui Mihail Dragomirescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10136_a_11461]
-
despre M. Dragomirescu, Adrian Tudurachi visează la propria teorie a literaturii, la propria insulă pe care o va guverna. Sintetizez tot metaforic încă una din virtuțile cărții. Marea performanță a tânărului corăbier Adrian Tudurachi e că navighează îndrăzneț printre conceptele poeticii de la sfârșitul secolului XX, ca adevărate stânci plutitoare care îl obligă la slalomuri periculoase, într-o ambarcațiune fabricată la începutul secolului XX, ambarcațiunea demodată a poeticii lui Mihail Dragomirescu, trecută prin proba grea a unei reexaminări. Datorită deschiderilor sale de
Impasul lui Mihail Dragomirescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10136_a_11461]
-
cărții. Marea performanță a tânărului corăbier Adrian Tudurachi e că navighează îndrăzneț printre conceptele poeticii de la sfârșitul secolului XX, ca adevărate stânci plutitoare care îl obligă la slalomuri periculoase, într-o ambarcațiune fabricată la începutul secolului XX, ambarcațiunea demodată a poeticii lui Mihail Dragomirescu, trecută prin proba grea a unei reexaminări. Datorită deschiderilor sale de orizont intelectual, înclin să cred că Adrian Tudurachi nu se va înscrie în seria victimelor fericite ale lui Mihail Dragomirescu, de tip Alexandru Tudorică sau Leonida
Impasul lui Mihail Dragomirescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10136_a_11461]
-
a Festivalului Muzicii de Cameră, locul de desfașurare a primelor momente ale proiectului, cei trei tineri muzicieni au etalat datele unei comunicări colocviale în adevăr antrenante. Au demonstrat, de asemenea, datele unei pătrunderi pertinente a intimității schumaniene de seducătoare natură poetică, a spiritului însuși al muzicii marelui romantic ...a cărui trecere în eternitate lumea muzicală o comemorează la împlinirea a 150 de ani. La Brașov, sala festivă a Cercului Militar, am avut prilejul de a-i fi audiat pe cei trei
Proiectul "Schumann" by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10163_a_11488]
-
și având un înnăscut simț al misterului existenței, ea aluneca în reverii pe care și le descria în cuvinte melodioase, trecând, pe un amplu registru stilistic, de la exuberanța poemului de dragoste la gravitatea imnului. În istoria poeziei românești, opera ei poetică relativ întinsă (distribuită în opt volume, publicate pe parcursul a aproape trei decenii: Ipostaze, 1977, Zăpezi în toiul inimii, 1982, Călăuza luminii, 1984, Recoltă de zbor, 1986, Sub zodia Cărții, 1996, Poeme din flori, acreditate de scrisori, 1997, Autobiografia timpului ce
A fost o data o poeta by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10153_a_11478]
-
unul - ureche pe gât,/ Cel cu capul pe cap e spaimă de slut." (Pagoda norilor azurii). Aur și argint, pietre prețioase, flori exotice, miresme grele, amețitoare, de tămâie și santal, ființe mitologice (dragonul, dar și pasărea phoenix) populează universul ei poetic. Tigrul, animal inexistent în mitologia populară românească, apare aici firesc, ca un termen de comparație familiar: "E toamnă-n orhidee/ Cu ochi de tigru plâns" (Orhidee de toamnă). Imaginile inventate de poetă au o remarcabilă expresivitate. Ele ar putea fi
A fost o data o poeta by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10153_a_11478]
-
scenograful Doru Păcurar este într-o formă stilistică mare, de mare impact, vizual și nu numai, de forță, care așază miezul textului în termenii modernității și expresivității acute. Nu de mult am mai văzut o scenografie a sa, aproape strehleriană, poetică, rafinată, ca acum să-l întîlnesc din nou puternic, dar la poli opuși. Ce mi s-a părut a fi pariul cîștigat de regizorul Mihai Măniuțiu cu Iubirea Fedrei, de la alegerea textului, a colaboratorilor și pînă la ultimul detaliu, mai
Iubirea și Fedra by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10182_a_11507]
-
Constantin Noica este o enigmă națională. Ca și Iorga. Cu imense deosebiri însă. Iorga a fost un om public. Noica, un singuratic, un schimnic laic. Pe Iorga îl găseai pe baricade, în parlament sau la catedră. Baricadele lui Noica sînt poetice, parlamentul său e biblioteca, iar catedra, o odaie mai săracă decît sărăcia, cu doi-trei ucenici." Alăturea lor, sînt prietenii foști, dar niciodată trecuți, Lucian Bădescu, Dinu Pillat, Mircea Popescu, Ioan Cușa, Noel Bernard, Mihai Cismărescu, N. Petra și Mihai Fărcășanu
Popasuri. Zăbave by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10186_a_11511]
-
piatra. La Luminița Niculescu, vremea mândriei se pierde în timpul trecerii omului, fiindcă timpul nu mai are răbdare,/ nici noile limanuri, nici vechile căi...// să nu se mai mândrească omul pe pământ.../ în zilele urzite-n genuni. (p. 14) Exersarea virtualităților poetice în spirit moralizator, îmbrăcând hainele rugăciunii este o aprinsă dorință, pe care Eugen Negrici o vede împlinindu-se „fie imitând conduita unui model, fie urmând un model de gândire, fie evitând modelele negative”<footnote Eugen Negrici, Poezia medievală în limba
Psalmică reverberare. In: Editura Destine Literare by DANIELA GÎFU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_270]
-
ca patos poietic, ci nu corupție în prozaic, așa cum constatăm uneori). Un prieten poet îmi atrăgea atenția asupra unui hiatus între traducătorul-om și traducătorul-computer: „traducerea computerului, programat dar fără simțire proprie..., spunea el, este act al absurdului semiotic..., arta poetică nu mai trece de la suflet la suflet, ci de la suflet (creatorul tradus), la ilizibil’’... La urma urmei dilema rămâne acel «hiatus» stihial dintre traduttore și traditore, dintre literal și literar. Cel ce tra duce - transferă semantic, preia și decantează chinul
Marginalii la Semnul Isar – Semn şi semnificaȚie sau despre ingratul statut de ,,caiafă” al traducătorului. In: Editura Destine Literare by MUGURAȘ MARIA PETRESCU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_265]
-
nu cunoaște încă secretele care le-au produs. Și câte ar mai fi de spus, dar nimic nu poate fi spus mai bine decât o spune autoarea. Cititul acestei cărți m-a încântat, stilul e cursiv, fluid, un mare debit poetic îl străbate. Daniela Mocioc are o deosebită disponibilitate pentru cunoaștere și însușirea noului. Iar entuziasmul și energia ei fizică și psihică nu are egal decât în absența oricărei ponderi pentru a le contrabalansa și a introduce gradele de comparație, căci
DIN MEMORIA INIMII de Daniela Mocioc. In: Editura Destine Literare by LIVIA NEMȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_252]
-
destinul schimbător, acordul și dezacordul ființei cu umanitatea și societatea cu natura și universul și conflictul interior al conștiinței care iubește și urăște lumea pentru că o înțelege în punctul înalt în care simte umbra lui Dumnezeu. Uriașa desfășurare de forțe poetice nu e un lucru rău și în nici un caz subiect al deriziunii „colegiale”. Ființa, trestia gânditoare care percepe simultan alienarea socială, dar și solidaritatea cosmică, parcurge o regresiune genealogică, de unde patina arhaică și moderat regională. Discursul liric este obscurizat, fără
RIGOAREA LIBERTĂŢII ÎN ARTA SONETULUI. In: Editura Destine Literare by AURELIU GOCI () [Corola-journal/Journalistic/101_a_271]
-
propria lor irepetabilitate". Elena Loghinovschi optează pentru mariajul dintre "curentul lingvistic" și "pledoaria eseistică", condiționat de talentul traducătorului; cercetătorul caută semnele creativității în traducerile ruse din poezia lui Eminescu, bazîndu-se pe un inventar complet al elementelor comune celor două limbaje poetice. Tabloul complet al traducerilor din Eminescu în limba rusă este cu totul relevant pentru ceea ce s-a numit "universalitatea" operei eminesciene; Elenei Loghinovschi pare a nu-i scăpa nimic din ceea ce se circumscrie subiectului. Mai mult, analiza comparată a tălmăcirii
Noi și scriitorii ruși by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/10193_a_11518]
-
După Dostoievski în conștiința literară românească a lui Dinu Pillat, carte puțin comentată în anul apariției ei (1976), Dostoievski și romanul românesc constituie cel mai important studiu sistematic al problemei; Elena Loghinovschi descoperă, inventariază și analizează structuri, teme, motive, tipologii, poetici, asumîndu-și un comparatism modern, mai puțin sensibil la "sursologia" de tip G. Bogdan-Duică, foarte atent cu circulația acelor structuri, teme și motive în culturile din această parte de lume. Iată chiar prima pagină a cărții, unde autoarea își dezvăluie proiectul
Noi și scriitorii ruși by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/10193_a_11518]
-
Gheorghe Crăciun, Eram niște copii răi, interviu inedit realizat la 13 octombrie 2006, publicat În Observator cultural, nr. 358, februarie, 2007: „Mircea Martin, care era asistentul meu și al lui Mircea Nedelciu; mai preda literatura, cu deschideri spre sociologie și poetică, Paul Cornea, eu nu l-am avut profesor, Mircea l-a avut. Nu l-am avut pe Manolescu, cred că atunci preda la studenții străini.“ 3. Cezar Ivănescu nu a primit niciun răspuns, oficial sau neoficial, din partea vreunei instituții sau
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
Nu suntem toți același neam?” Întrebări fundamentale, adevărate, menite să ne aducă aminte că o mamă trebuie să-și iubească toți copiii la fel. Și frații Între ei. La un moment dat, am Încercat să-l chestionez și pe teme poetice. „Eh, doar sunt din Țara lui Eminescu. Și-apoi, tot romanul e poet. „Câte volume s-au adunat până acum?” “Vreo nouă”.” “Reîntorcându-ne la Eminescu...” El avea multă dreptate cu privire la nația noastră. Dar primele versuri sorbite În românește au
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
al său, realizat de colegul nostru Ioan Șușală și poza Veronicăi Micle, la 18 ani, fotografie executată În Atelierul Nestor Heck din Iași, În 1868. Profesorul Augustin Z. N. Pop a studiat profund biografia lui Eminescu, cât și scrierile sale poetice, proza și jurnalistica, considerând jurnalistica la nivelul poeziei sale. Toate acestea le-a concretizat prin lucrări de deosebită valoare, precum: Contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu, București, 1962; Mărturii Eminescu-Veronica Micle, București, 1967; Noi contribuții documentare la biografia lui
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
ICR-ul (care a inițiat recent un binevenit program de traduceri din literatura română contemporană) este declarat neinteresat de promovarea „patrimoniului'. Trista realitate a traducerilor În ciuda percepțiilor comune românilor, există un număr relativ restrâns de traduceri În engleză ale operei poetice eminesciene, la rândul lor nesupuse unei evaluări calitative. Iată un scurt istoric al tălmăcirilor englezești - unde cunosc realitatea În amănunțime - În speranța că pot lămuri „cum stăm” (situația nu este mult diferită nici pentru celelalte limbi de circulație largă): Americanul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
vânt, impresionează prin tonalitatea imnică, cu învăluiri și inflexiuni energetice purtătoare de mesaj (nebunul vânt „... se oprea prin vechi vitralii / sărutând timid obrazul lunii...”, „plonjând”, „dunărind...”), anticipând, am crede, o posibilă nouă abordare, degajată, sensibil-optimistă, noi reverberații și sclipiri ale poeticului. Avem a reține că sinteza, bine cizelată, a creației sale poetice, intitulată: Ne pleacă poveștile din aripi este mult apreciată de colegii de breaslă, în primul rând pentru că versul său „vădește sensibilitate profund identitară, ce dă speranțe celor ce simt
Într-o dimineaȚă de cuvinte împreună cu poetul Coriolan Păunescu. In: Editura Destine Literare by LIVIA CIUPERCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_249]