5,162 matches
-
spectacole. În vreme ce Madona cîntă și dansează în lumea familiară, de zi cu zi (sau explorează spațiul utopic al fanteziilor sexuale), Anderson își poartă spectatorii în lumi noi total diferite în ce privește imaginile, sunetele, logica. Cu Anderson intrăm într-un nou peisaj postmodern în care oamenii sînt supuși unei implozii tehnologice, în care aparatele familiare produc zgomote ciudate, transformate pe cale electronică și nimic nu este ceea ce pare a fi. Laurie Anderson însăși apare adesea ca ființă extraterestră și (bermensch. Supraomul nietzschean imaginat de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
înlănțuirea de semnificații și să proiecteze un joc de semnificanți plați, de imagini euforice care se sustrag sensului și interpretării, ca în definiția conceptului de postmodernism dată de Jameson (1991), cu care operez eu. În opoziție cu un asemenea text postmodern lipsit de profunzime, marea majoritate a creațiilor Madonei necesită interpretare, iar unele conțin structuri estetice complexe care exprimă stilul și gîndirea Madonei, care necesită o activitate de interpretare și produc interpretări polivalente, fiind "moderniste" în sensul pe care îl folosesc
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
tradițional, al unor practici culturale care sfarmă reguli stabilite, încearcă să creeze forme noi, generează texte polisemice cu sensuri multiple și care necesită un interpret/spectator activ care să producă semnificații din materialul textului. O abordare mai recentă, de nuanță "postmodernă", a modernismului limitează tradiția și practicile moderniste la un puternic elitism cultural, păstrat în texte canonice în care revoltele moderniste se transformă în noi norme academice și culturale. În opoziție cu canoanele moderniste, textele și practicile postmoderniste subminează disocierea modernistă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
respingînd încercarea de a produce texte monumentale care se rup de tradiție și care exprimă subiectivitatea unui anumit autor și care adesea citează și pastișează opere și forme anterioare. Mulți critici au privit-o pe Madona ca pe un artist "postmodern" (vezi Kaplan, 1987, Fiske, 1989a, Bordo, 1992 și alți colaboratori, la Schwichtenberg, 1992), probabil datorită faptului că operele ei aparțin domeniului culturii media, dar prefer să interpretez multe dintre practicile sale semnificative ca aparținînd unui "modernism pop" care face uz
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
consider fenomenul Madona ca "postmodernist" deși prefer să interpretez modernismul și postmodernismul ca practici și strategii estetice pe care artiști precum Madona le pot utiliza. 14 În privința "bășcăliei", vezi Susan Sontog care o definește ca "de netăgăduit modernă" (notă: nu "postmodernă") și ca dedată, de preferință, spre nenatural, artificial, exagerare, ironie, considerînd joaca cu forme și imagini culturale, caracterul teatral și plăcerea travestiului (1969:277ff) ca fiind o excelentă caracterizare a strategiilor Madonei. 15 În mod asemănător, în videoclipul "Open Your
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
factorului social în formațiunile sociale contemporane. Acest proces de transformare dramatică, de mutație, impune teorii și concepte în întregime noi pentru a descrie evoluția extrem de rapidă a scenei sociale și noutățile momentului prezent 1. Baudrillard a descris apariția noii societăți postmoderne organizate în jurul fenomenului de simulare, în care modelele, codurile, comunicarea, informația și mediile au fost artizanii unei rupturi radicale cu societățile moderne. În acest model delirant al unei case de distracții postmoderne, subiectivitatea este fragmentată și se pierde, apărînd un
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
prezent 1. Baudrillard a descris apariția noii societăți postmoderne organizate în jurul fenomenului de simulare, în care modelele, codurile, comunicarea, informația și mediile au fost artizanii unei rupturi radicale cu societățile moderne. În acest model delirant al unei case de distracții postmoderne, subiectivitatea este fragmentată și se pierde, apărînd un nou tărîm al experienței, care face ca toate teoriile sociale și politice anterioare să pară învechite și irelevante. Lumea propusă de Baudrillard este aceea a unui proces dramatic de implozie, în care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
într-un caleidoscop postmodernist. Stilul și strategiile sale aveau de asemenea un caracter imploziv combinînd materiale din domenii extrem de diferite, punctate de exemple culese din cultura media într-o manieră cu totul nouă, care elimină orice granițe între discipline. Universul postmodern propus de Baudrillard este cel al hiperrealității în care modelele și codurile determină gîndirea și comportamentul și în care mijloacele de divertisment, informare și comunicare oferă experiențe mai intense și mai solicitante decît scenele banale ale vieții cotidiene. În această
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de Baudrillard este cel al hiperrealității în care modelele și codurile determină gîndirea și comportamentul și în care mijloacele de divertisment, informare și comunicare oferă experiențe mai intense și mai solicitante decît scenele banale ale vieții cotidiene. În această lume postmodernă, indivizii abandonează "deșertul realului" în favoarea extazului provenit din hiperrealitate și din noile domenii ale calculatoarelor, mijloacelor media și experienței tehnologice. Timp de cîțiva ani, Baudrillard a fost teoreticianul social, gînditorul contemporan cel mai stimulator și mai provocator. Pînă la începutul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
însemnări, simulările teoretice și alte lucrări ocazionale au avut un nivel mult mai scăzut decît cel al operei sale din deceniul șapte și mulți au fost de părere că a devenit plicticos și irelevant greșeli de neiertat pentru un teoretician postmodern de avangardă 3 . În vreme ce Baudrillard își continua traiectoria nesigură și sinuoasă de la finalul deceniului opt și pînă în prezent, ficțiunea cyberpunk a devenit curentul literar al zilei, reprezentînd pentru mulți viziunea teoretică de avangardă a momentului. Pentru mulți entuziaști, lucrările
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și ceilalți reprezentanți ai curentului cyberpunk sînt cei ce au realizat cele mai importante explorări ale momentului actual și ale orientărilor viitoare. Voi încerca să demonstrez că viziunea lui Gibson și a reprezentanților curentului cyberpunk se construiește pe baza perspectivei postmoderne a lui Baudrillard, îndepărtîndu-se însă sub anumite aspecte semnificative de teoriile "retro" ale teoreticianului francez. Consider că ambii oferă o imagine pertinentă a societăților media și tehnologice ale prezentului și un contur al traiectoriilor nesigure către un viitor nu foarte
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
trece omenirea. În aceste descrieri, prezentul este văzut din perspectiva unui viitor deja observabil în experiențele și orientările momentului actual. Din această perspectivă deci, literatura cyberpunk poate fi interpretată ca un fel de teorie socială, iar teoria socială futuristă și postmodernă a lui Baudrillard ca literatură științifico-fantastică5. O asemenea abordare indică o demonstrație a diferenței prea drastice între literatură și teorie socială, arătînd că o mare parte din teoria socială conține elemente narative și o viziune asupra prezentului și viitorului, dar
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
la rîndul său, ca un autor de science fiction, de vreme ce ambii oferă reprezentări cognitive, dar și poetice care să explice configurația culturii media hipertehnologizate din prezent 6 . De la Baudrillard la cyberpunk Brian McHale a descris ciudata influență reciprocă dintre ficțiunea postmodernă și literatura science fiction (notată de aici încolo SF), prezentă în decursul ultimului deceniu 7. Acest schimb este simptomatic pentru procesul de implozie care, crede Baudrillard, caracterizează o societate postmodernă în care fenomene diferite se întrepătrund. Ficțiunea cyberpunk implică, așadar
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cyberpunk Brian McHale a descris ciudata influență reciprocă dintre ficțiunea postmodernă și literatura science fiction (notată de aici încolo SF), prezentă în decursul ultimului deceniu 7. Acest schimb este simptomatic pentru procesul de implozie care, crede Baudrillard, caracterizează o societate postmodernă în care fenomene diferite se întrepătrund. Ficțiunea cyberpunk implică, așadar, o astfel de contopire a tehnicilor moderniste și postmoderniste, a genului SF și a altor coduri generice de mare popularitate, a stilului și elementelor caracteristice mișcării punk și a altor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
așadar, o astfel de contopire a tehnicilor moderniste și postmoderniste, a genului SF și a altor coduri generice de mare popularitate, a stilului și elementelor caracteristice mișcării punk și a altor culturi urbane opuse curentului principal. În literatura cyberpunk, viziunea postmodernă își găsește expresia literară paradigmatică și se diseminează din nou în cultura contemporană din care și-a extras energia și claritatea. Scriitorii de literatură cyberpunk au început prin a fi numiți tehnicieni ai ilegalităților, neuromanți, membri ai grupării umbrelelor reflectate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
la această stare de lucruri, o încercare de a jalona realitățile tehnologice, sociale, politice și culturale contemporane, surprinzînd schimbările spectaculoase, intensitatea și dinamismul, dar și noile posibilități și noile amenințări la adresa ființei umane. Ca atare, ca și teoria și cultura postmodernă, proza cyberpunk reprezintă o reacție la proliferarea explozivă a tehnologiei și a culturii de masă, pe care o înfățișează prin stil și subiect și pe care încearcă să o explice. Ca urmare, se poate spune că teoria și cultura postmoderne
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
postmodernă, proza cyberpunk reprezintă o reacție la proliferarea explozivă a tehnologiei și a culturii de masă, pe care o înfățișează prin stil și subiect și pe care încearcă să o explice. Ca urmare, se poate spune că teoria și cultura postmoderne și literatura cyberpunk sînt produse ale aceluiași mediu supertehnologizat și ambele au drept scop explorarea și explicarea lui. Din această perspectivă, teoria postmodernă este prima teorie socială legată de tehnologie, iar curentul cyberpunk este o literatură nouă, și ea în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
subiect și pe care încearcă să o explice. Ca urmare, se poate spune că teoria și cultura postmoderne și literatura cyberpunk sînt produse ale aceluiași mediu supertehnologizat și ambele au drept scop explorarea și explicarea lui. Din această perspectivă, teoria postmodernă este prima teorie socială legată de tehnologie, iar curentul cyberpunk este o literatură nouă, și ea în legătură strînsă cu tehnologia de vîrf și concepută pentru cetățenii epuizați și surescitați ai erei computerelor și mijloacelor de comunicare în masă. Proza
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
s-au contopit. În această lume, obiectele simulate le-au înlocuit pe cele "reale", iar corpul uman și subiectivitatea individului au fost serios alterate de noile tehnologii. În discuția ce urmează, voi încerca să evidențiez asemănările și diferențele dintre viziunea postmodernă a lui Baudrillard și cea cyberpunk a lui Gibson. Astfel, în vreme ce viziunea lui Baudrillard are un caracter întrucîtva abstract, Gibson prezintă o lume în care simularea și hiperrealitatea sînt omniprezente, în care identitățile sînt produse și procesate pe calculator, în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
controlul asupra mediului ce îl înconjoară și să-și mențină suveranitatea într-o lume inconstantă și plină de pericole. Stilul din Neuromancer este "postmodernist" în sensul propus de Jameson (1991); aici, Gibson combină narațiunea tradițională cu tehnicile literare moderniste. Scriitorul postmodern elimină distincțiile dintre cultura "înaltă" și cultura "comună" și pastișează genuri și convenții ale prozei și filmului popular. Prin atenția acordată intrigii, personajelor și povestirii, Neuromancer poate fi considerat un roman tradiționalist (nu are caracter de metaficțiune), dar este postmodernist
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
hiperrealitatea, ciberspațiul din Neuromancer este complex, letal, plin de mister, multidimensional, un loc al aventurii, în vreme ce, dimpotrivă, extazul comunicațional al lui Baudrillard este plat, unidimensional și lipsit de profunzime sau mister, fiind pe deplin vizibil și "obscen" (1903c: 130-1). Lumea postmodernă a autorului francez este rece, operațională, raționalistă și funcțională, lipsită de secrete și surprize; cea a lui Gibson este fierbinte, opacă, misterioasă, plină de surprize și amenințări. În cazul lui Gibson, tehnologia este antropomorfizată prin intermediul unui automobil care vorbește și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a tehnologiei pune bazele unei noi epoci într-o lume a cyberpunkului, cu un individ istoric nou (ori cu dispariția acestuia, înghițit de o lume a obiectelor). Un astfel de univers ar merita să fie descris în termenii unei schisme postmoderne, constituind o ruptură reală în istorie. Și totuși, poate că Neuromancer ne sugerează că fără resurecția trupului viața eternă nu ne poate mulțumi, sau poate că IA ar fi complet fericit fără să aibă un trup și o formă umană
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în forma lor pură, afirmînd că există diferențe și separații care nu pot fi traversate. O astfel de gîndire care esențializează unele tipuri ideale este o caracteristică a aspectului cel mai nefericit al teoriei moderne, respinsă de altfel de teoreticienii postmoderni; totuși, Baudrillard cade pradă unui model de gîndire bazat pe stereotipuri culturale și care frizează rasismul 30 . Această atitudine este ciudată, avîndu-se în vedere analizele anterioare făcute de autorul francez asupra fenomenului de implozie, inclusiv implozia diferențelor rasiale în societățile
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Este nevoie de o teorie socială mai largă, opusă reducționismului imaginarului semiologic, o teorie care să folosească mai multe perspective, care să combine economia politică, sociologia, cultura, filosofia, politicile radicale de fapt, chiar amestecul de elemente cyberpunk și de teorie postmodernă preluată de la Faucault, Deleuze și Guattari, Jameson și alții. Prin contrast, Baudrillard a recurs la un reducționism semiologic unidimensional pentru a valida fetișismul care reduce complexitatea Americii și a lumii contemporane la cîteva semne alese de el și care, în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Deși Baudrillard oferă cîteva instrumente esențiale pentru analiza culturii media care ne aparține, nu există încă o analiză serioasă a mecanismului care produce hiperrealitatea, implozia, simularea și proliferarea imaginilor, a informațiilor și extazul produs de comunicare și care determină ruptura postmodernă. Tendința autorului francez de a elimina complet elementele de economie politică sau care țin de modul de producție împiedică orice încercare serioasă de a teoretiza în domeniul culturii contemporane și a comunicațiilor. Teoria critică actuală ar trebui ca urmare să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]