19,544 matches
-
Kruger împiedică această contradicție în sensurile preferințelor pe x variante . [l.4.4.1*]: Oricare ar fi profilurile preferințelor individuale, dacă preferințele pe x variante ( x aspectele din decisivitățile libertariene) nu au sens contrar (se permit indiferentele în acest fel) preferințelor pe x aspectele din perechile pe care acționează procedura paretiană, atunci preferința socială este aciclică. Demonstrație [l.4.4.1*]. Să presupunem că avem doi indivizi, i, j și trei alternative, ca în forma originală a paradoxului lui Sen, și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
4.1*]: Oricare ar fi profilurile preferințelor individuale, dacă preferințele pe x variante ( x aspectele din decisivitățile libertariene) nu au sens contrar (se permit indiferentele în acest fel) preferințelor pe x aspectele din perechile pe care acționează procedura paretiană, atunci preferința socială este aciclică. Demonstrație [l.4.4.1*]. Să presupunem că avem doi indivizi, i, j și trei alternative, ca în forma originală a paradoxului lui Sen, și că. Prin modul de acordare a decisivităților pe x variante. Prin U
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Demonstrație [l.4.4.1*]. Să presupunem că avem doi indivizi, i, j și trei alternative, ca în forma originală a paradoxului lui Sen, și că. Prin modul de acordare a decisivităților pe x variante. Prin U, orice profil de preferință este posibil. Putem, așadar, presupune că. Să presupunem, acum, că pe perechile rămase, adică , ceea ce face ca profilul social să fie ciclic. Dacă însă, atunci fie. Prin oricare dintre acestea însă am elimina paradoxul. Același lucru se întâmplă și în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
footnote Exemplul lui Blau este înșelător: nu se poate determina câte x-variante sunt de fapt cuprinse în cele șase alternative. footnote>: Se poate observa că pe cinci dintre x aspectele din perechile pe care acționează procedura paretiană avem opoziție față de preferința de pe x aspectele ( x variantele ) libertariene, pe trei nu avem sens opus, și pe una avem același sens. Respectând condiția pusă în lemă, trebuie să facem în așa fel încât preferințele din perechile paretiene să nu fie opuse celor din
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
perechile pe care acționează procedura paretiană avem opoziție față de preferința de pe x aspectele ( x variantele ) libertariene, pe trei nu avem sens opus, și pe una avem același sens. Respectând condiția pusă în lemă, trebuie să facem în așa fel încât preferințele din perechile paretiene să nu fie opuse celor din perechile libertariene. Din premise, dacă asta se întâmplă, atunci preferința socială va fi aciclică. Avem, așadar de aici prin cvasitranzitivitate. Dar prin preferința paretiană modificată, 1 6sa I a . În interpretarea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
avem sens opus, și pe una avem același sens. Respectând condiția pusă în lemă, trebuie să facem în așa fel încât preferințele din perechile paretiene să nu fie opuse celor din perechile libertariene. Din premise, dacă asta se întâmplă, atunci preferința socială va fi aciclică. Avem, așadar de aici prin cvasitranzitivitate. Dar prin preferința paretiană modificată, 1 6sa I a . În interpretarea mea, acest rezultat este suficient pentru a avea o mulțime de alegere nevidă, deoarece, prin cvasitranzitivitate, 1a este singură
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
lemă, trebuie să facem în așa fel încât preferințele din perechile paretiene să nu fie opuse celor din perechile libertariene. Din premise, dacă asta se întâmplă, atunci preferința socială va fi aciclică. Avem, așadar de aici prin cvasitranzitivitate. Dar prin preferința paretiană modificată, 1 6sa I a . În interpretarea mea, acest rezultat este suficient pentru a avea o mulțime de alegere nevidă, deoarece, prin cvasitranzitivitate, 1a este singură în mulțimea de alegere, în vreme ce, prin aciclicitate, este împreună cu 6a , deci în ambele
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
acest rezultat este suficient pentru a avea o mulțime de alegere nevidă, deoarece, prin cvasitranzitivitate, 1a este singură în mulțimea de alegere, în vreme ce, prin aciclicitate, este împreună cu 6a , deci în ambele cazuri contradicția inițială dispare<footnote Dacă interpretăm relația de preferință binară slabă ca un „mai mare sau egal” (reuniunea celor două părți), atunci egalitatea de mai sus este un rezultat aciclic fiindcă este suficient ca o singură parte a reuniunii să fie adevărată pentru ca propoziția să fie adevărată. footnote>. Mai
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în continuare, câteva soluții prin restricționarea condiției Pareto slabe. 5.1. Restricția Sen-Suzumura<footnote Aceeași restricție este formulată și de Suzumura în (1978). Voi relua aici doar argumentul lui Sen (1976). footnote> În (1976), Sen revine la ideea indivizilor cu preferințe liberale, și o formulează ca restricție a condiției Pareto slabe care nu procedează la negarea unei alegeri unanime de un observator din afară. Pentru a evita paradoxul lui Gibbard, Sen adoptă o versiune modificată a condiției libertariene care să determine
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și mulțimea drepturilor individuale. [Suzumura, 1978, p. 331] footnote>. Voi enunța, acum, restricția lui Sen după câteva definiții. În primul rând, în termenii lui Sen: „O persoană respectă drepturile altora dacă și numai dacă dorește ca numai o parte a preferințelor sale să conteze, astfel încât această parte să fie consistentă, combinată cu preferințele celorlalți pe sferele personale ale acestora” [Sen, 1976, p. 236]. Altfel spus, se poate defini o subrelație iR a lui iR , aceasta reprezentând partea în privința căreia individul își
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
restricția lui Sen după câteva definiții. În primul rând, în termenii lui Sen: „O persoană respectă drepturile altora dacă și numai dacă dorește ca numai o parte a preferințelor sale să conteze, astfel încât această parte să fie consistentă, combinată cu preferințele celorlalți pe sferele personale ale acestora” [Sen, 1976, p. 236]. Altfel spus, se poate defini o subrelație iR a lui iR , aceasta reprezentând partea în privința căreia individul își exprimă dorința de a conta în determinarea preferinței sociale. De aici, formulează
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
fie consistentă, combinată cu preferințele celorlalți pe sferele personale ale acestora” [Sen, 1976, p. 236]. Altfel spus, se poate defini o subrelație iR a lui iR , aceasta reprezentând partea în privința căreia individul își exprimă dorința de a conta în determinarea preferinței sociale. De aici, formulează criteriul Pareto slab condițional: dacă avem două alternative x și y și toți indivizii preferă pe x lui y prin subrelația iP , atunci societatea va prefera pe x lui y. La fel, dacă toți indivizii preferă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
iP , atunci societatea va prefera pe y lui x. De aici, Sen enunță rezultatul de posibilitate: „dacă cel puțin o persoană respectă drepturile celorlalți, nu poate exista un conflict între principiul Pareto condițional și libertarianismul minimal, indiferent de care sunt preferințele individuale” [Sen, 1976, pp. 236-237]. Mai departe, Sen notează: „în această procedură, nimeni nu pretinde că preferința sa este alta decât este de fapt, și nu se pune problema amendării acesteia (spre deosebire de cazurile Fine, Farrell, Craven, Breyer și Gigliotti). O
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cel puțin o persoană respectă drepturile celorlalți, nu poate exista un conflict între principiul Pareto condițional și libertarianismul minimal, indiferent de care sunt preferințele individuale” [Sen, 1976, pp. 236-237]. Mai departe, Sen notează: „în această procedură, nimeni nu pretinde că preferința sa este alta decât este de fapt, și nu se pune problema amendării acesteia (spre deosebire de cazurile Fine, Farrell, Craven, Breyer și Gigliotti). O persoană vrea ca o parte din preferința sa să conteze și, prin urmare, ea spune adevărul și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
departe, Sen notează: „în această procedură, nimeni nu pretinde că preferința sa este alta decât este de fapt, și nu se pune problema amendării acesteia (spre deosebire de cazurile Fine, Farrell, Craven, Breyer și Gigliotti). O persoană vrea ca o parte din preferința sa să conteze și, prin urmare, ea spune adevărul și numai adevărul, însă nu cere ca tot adevărul preferinței sale să conteze în ceea ce privește determinarea preferinței sociale.” [Sen, 1976, pp. 236-237] 5.2. Restricția Austeen-Smith În altă interpretare dată liberalismului, Austeen-Smith
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nu se pune problema amendării acesteia (spre deosebire de cazurile Fine, Farrell, Craven, Breyer și Gigliotti). O persoană vrea ca o parte din preferința sa să conteze și, prin urmare, ea spune adevărul și numai adevărul, însă nu cere ca tot adevărul preferinței sale să conteze în ceea ce privește determinarea preferinței sociale.” [Sen, 1976, pp. 236-237] 5.2. Restricția Austeen-Smith În altă interpretare dată liberalismului, Austeen-Smith (1982) argumen tează că este suficient ca un singur individ liberal să-și exercite dreptul de veto pentru a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
spre deosebire de cazurile Fine, Farrell, Craven, Breyer și Gigliotti). O persoană vrea ca o parte din preferința sa să conteze și, prin urmare, ea spune adevărul și numai adevărul, însă nu cere ca tot adevărul preferinței sale să conteze în ceea ce privește determinarea preferinței sociale.” [Sen, 1976, pp. 236-237] 5.2. Restricția Austeen-Smith În altă interpretare dată liberalismului, Austeen-Smith (1982) argumen tează că este suficient ca un singur individ liberal să-și exercite dreptul de veto pentru a face condiția Pareto inaplicabilă. Condiția Pareto
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
are ca sursă doar decisivitățile libertariene<footnote Dacă unei alternative x i s-a dat veto într-o decisivitate libertariană, atunci, deși ea este preferată unanim unei alternative z, condiția Pareto nu se aplică. Altfel spus, societatea este „pedepsită” pentru preferința ei pentru x împotriva lui z, prin amuțirea vocii condiției Pareto, i.e. deși ∀i, xPiz, această preferință nu va fi transformată în preferință socială. Nu vom avea, așadar, o preferință socială între x și z. footnote>. Cum acestea sunt consistente
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
o decisivitate libertariană, atunci, deși ea este preferată unanim unei alternative z, condiția Pareto nu se aplică. Altfel spus, societatea este „pedepsită” pentru preferința ei pentru x împotriva lui z, prin amuțirea vocii condiției Pareto, i.e. deși ∀i, xPiz, această preferință nu va fi transformată în preferință socială. Nu vom avea, așadar, o preferință socială între x și z. footnote>. Cum acestea sunt consistente din premise (vezi Suzumura (1978), (1979) și Sen (1976)), relația de preferință socială este și ea consistentă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este preferată unanim unei alternative z, condiția Pareto nu se aplică. Altfel spus, societatea este „pedepsită” pentru preferința ei pentru x împotriva lui z, prin amuțirea vocii condiției Pareto, i.e. deși ∀i, xPiz, această preferință nu va fi transformată în preferință socială. Nu vom avea, așadar, o preferință socială între x și z. footnote>. Cum acestea sunt consistente din premise (vezi Suzumura (1978), (1979) și Sen (1976)), relația de preferință socială este și ea consistentă. Paradoxul este rezolvat<footnote O restricție
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Pareto nu se aplică. Altfel spus, societatea este „pedepsită” pentru preferința ei pentru x împotriva lui z, prin amuțirea vocii condiției Pareto, i.e. deși ∀i, xPiz, această preferință nu va fi transformată în preferință socială. Nu vom avea, așadar, o preferință socială între x și z. footnote>. Cum acestea sunt consistente din premise (vezi Suzumura (1978), (1979) și Sen (1976)), relația de preferință socială este și ea consistentă. Paradoxul este rezolvat<footnote O restricție care generează același rezultat pe baza altui
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
i.e. deși ∀i, xPiz, această preferință nu va fi transformată în preferință socială. Nu vom avea, așadar, o preferință socială între x și z. footnote>. Cum acestea sunt consistente din premise (vezi Suzumura (1978), (1979) și Sen (1976)), relația de preferință socială este și ea consistentă. Paradoxul este rezolvat<footnote O restricție care generează același rezultat pe baza altui argument este cea propusă de Hammond (1982). Argumentul se bazează pe consistența dintre preferința pe x-varianta din sfera personală cu i-varianta
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Suzumura (1978), (1979) și Sen (1976)), relația de preferință socială este și ea consistentă. Paradoxul este rezolvat<footnote O restricție care generează același rezultat pe baza altui argument este cea propusă de Hammond (1982). Argumentul se bazează pe consistența dintre preferința pe x-varianta din sfera personală cu i-varianta din decisivitatea paretiană. Dacă fiecare i păstrează constantă preferința pentru i-varianta din decisivitatea libertariană, atunci paradoxul nu apare. Hammond condiționează criteriul Pareto slab de acest tip de preferințe, propunând criteriul Pareto
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
footnote O restricție care generează același rezultat pe baza altui argument este cea propusă de Hammond (1982). Argumentul se bazează pe consistența dintre preferința pe x-varianta din sfera personală cu i-varianta din decisivitatea paretiană. Dacă fiecare i păstrează constantă preferința pentru i-varianta din decisivitatea libertariană, atunci paradoxul nu apare. Hammond condiționează criteriul Pareto slab de acest tip de preferințe, propunând criteriul Pareto privat. În cazul în care preferințele din sfera publică nu sunt orientate privat, funcția le transformă în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pe consistența dintre preferința pe x-varianta din sfera personală cu i-varianta din decisivitatea paretiană. Dacă fiecare i păstrează constantă preferința pentru i-varianta din decisivitatea libertariană, atunci paradoxul nu apare. Hammond condiționează criteriul Pareto slab de acest tip de preferințe, propunând criteriul Pareto privat. În cazul în care preferințele din sfera publică nu sunt orientate privat, funcția le transformă în preferințe orientate privat. footnote>. 5.3. Restricția Saari În (1997), Saari formulează o altă restricție a condiției paretiene slabe. Argumentul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]