5,338 matches
-
ceva” etc. Pronumele-adjectiv "åt/åtu/åtile" „alt(ul)”, "åtę/åta" „altă, alta”, "åto" (neutru), "ålʼț" „alți(i)”, "åte" „alte(le)”: "åtile ɣlås" „alt glas”, "ur lu åt" „unul altuia”. Observații despre acest pronume-adjectiv: "Ničur, ničo" „niciun, nicio” este adjectiv și pronume negativ. Forma sa de masculin se folosește și cu sensul „nimeni”, care are forma de genitiv-dativ "lu ničur" „nimănui” în sud și "ničurvę" în Žei̯ân. Corespondentul lui „nimic” este "niș" ("nis" la Sușńevițę): "tu n-åri frikę nis" „tu
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
trei părți, dintre care una este complement direct, topica poate fi subiect + predicat + C.D. sau C.D. + predicat + subiect. Dacă subiectul și C.D. sunt nume de animate ambele la același număr, acuzativul nefiind marcat și C.D. nefiind anticipat sau reluat de pronumele personal corespunzător, sensul unei asemenea propoziții depinde de scoaterea în evidență a uneia sau alteia din părțile de propoziție prin accentuare și intonație. La citire, următoarele propoziții pot însemna: Exemplu de propoziție mai complexă: "De cârbur lemnu i̭e
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
există și forma de feminin: "la trei̯a dzuu̯ă gri" „în a treia zi grăi”. Corespunzător lui „întâi, întâia” există forma "prima" moștenită din latină, în afară de Țărnareca, unde îi corespunde împrumutul din limba greacă "prot, proată". Formele pronumelor personale sunt: Exemple în propoziții: Pronumele reflexiv are formele neaccentuate de persoana I și a II-a ale pronumelui personal, iar la persoana a III-a forma neaccentuată "si" cu varianta "ți": "si ạnsurǫ́" „se însură”, "ạń ți mancă
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
trei̯a dzuu̯ă gri" „în a treia zi grăi”. Corespunzător lui „întâi, întâia” există forma "prima" moștenită din latină, în afară de Țărnareca, unde îi corespunde împrumutul din limba greacă "prot, proată". Formele pronumelor personale sunt: Exemple în propoziții: Pronumele reflexiv are formele neaccentuate de persoana I și a II-a ale pronumelui personal, iar la persoana a III-a forma neaccentuată "si" cu varianta "ți": "si ạnsurǫ́" „se însură”, "ạń ți mancă" „mi-e foame” (literal „mi se
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
lui „întâi, întâia” există forma "prima" moștenită din latină, în afară de Țărnareca, unde îi corespunde împrumutul din limba greacă "prot, proată". Formele pronumelor personale sunt: Exemple în propoziții: Pronumele reflexiv are formele neaccentuate de persoana I și a II-a ale pronumelui personal, iar la persoana a III-a forma neaccentuată "si" cu varianta "ți": "si ạnsurǫ́" „se însură”, "ạń ți mancă" „mi-e foame” (literal „mi se mănâncă”), "si si cuminică" „să se cuminece”. În cazuri ca cel al ultimului
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
iar la persoana a III-a forma neaccentuată "si" cu varianta "ți": "si ạnsurǫ́" „se însură”, "ạń ți mancă" „mi-e foame” (literal „mi se mănâncă”), "si si cuminică" „să se cuminece”. În cazuri ca cel al ultimului exemplu, pronumele reflexiv poate să cadă: "si si ducă / si ducă" „să se ducă”. În meglenoromână sunt și adjective posesive neaccentuate diferite ca formă de pronumele-adjective accentuate corespunzătoare. Formele accentuate ale adjectivelor posesive sunt cel mai frecvent antepuse substantivului, iar cele neaccentuate
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
sunt și adjective posesive neaccentuate diferite ca formă de pronumele-adjective accentuate corespunzătoare. Formele accentuate ale adjectivelor posesive sunt cel mai frecvent antepuse substantivului, iar cele neaccentuate totdeauna postpuse. Exemple în grupuri de cuvinte, propoziții și fraze: Formele pronumelui-adjectiv demonstrativ sunt: Pronumele nu diferă de adjective ca formă, iar adjectivul este aproape totdeauna antepus substantivului. Acesta poate fi cu articol hotărât sau nearticulat. Uneori adjectivul este cel articulat. Exemple în grupuri de cuvinte, propoziții și fraze: Pronumele interogative-relative meglenoromâne sunt "cari" „care
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
fraze: Formele pronumelui-adjectiv demonstrativ sunt: Pronumele nu diferă de adjective ca formă, iar adjectivul este aproape totdeauna antepus substantivului. Acesta poate fi cu articol hotărât sau nearticulat. Uneori adjectivul este cel articulat. Exemple în grupuri de cuvinte, propoziții și fraze: Pronumele interogative-relative meglenoromâne sunt "cari" „care” și "țe/ți" „ce”. Ca interogativ, primul are și sensul „cine”, iar al doilea, ca relativ, se poate folosi și referitor la persoane. Exemple: "Cari" are formă de genitiv-dativ analitic ("la cari"), iar la genitiv
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
Ca interogativ, primul are și sensul „cine”, iar al doilea, ca relativ, se poate folosi și referitor la persoane. Exemple: "Cari" are formă de genitiv-dativ analitic ("la cari"), iar la genitiv și formă sintetică ("curui̯"). Exemple: Adjective și/sau pronume nehotărâte meglenoromâne sunt: În meglenoromână verbul poate fi la diatezele activă și reflexivă. La diateza reflexivă, pronumele reflexiv de persoana a III-a ("si") fiind omonim cu varianta "si" a conjuncției "să", poate să fie omis: "si si ducă" sau
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
la persoane. Exemple: "Cari" are formă de genitiv-dativ analitic ("la cari"), iar la genitiv și formă sintetică ("curui̯"). Exemple: Adjective și/sau pronume nehotărâte meglenoromâne sunt: În meglenoromână verbul poate fi la diatezele activă și reflexivă. La diateza reflexivă, pronumele reflexiv de persoana a III-a ("si") fiind omonim cu varianta "si" a conjuncției "să", poate să fie omis: "si si ducă" sau "si ducă" „să se ducă”, "si speală" „să se spele”, "si bată" „să se bată”. Reflexivul cu
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
țista drac". Complementul direct exprimat prin nume de persoană nu primește prepoziție: "Să dărǫ́m ună carti să la pęră fitšoru picuraril’" „Să facem o scrisoare pentru ca păstorii să-l ucidă pe băiat”. Anticiparea sau reluarea complementului direct prin pronumele personal de formă neaccentuată corespunzător este mai frecventă decât în română, practicându-se și în cazul inanimatelor. Exemple: La gradul comparativ, termenul de comparație se introduce cu conjuncția "di", iar adverbul "mai̯" stă mai frecvent înaintea predicatului decât înaintea
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
Este una din puținele părți de vorbire prezente în toate limbile (o alta este verbul). În unele limbi substantivele se modifică după număr și caz. În propoziție, substantivele au adesea rolul de subiect sau complement direct, pot fi înlocuite de pronume sau pot fi determinate de adjective. În exemplele de mai jos substantivele sînt subliniate: Din categoria substantivelor pot face parte și cuvinte care denumesc acțiuni, calități, moduri de desfășurare a acțiunilor etc., care sînt de obicei exprimate prin verbe, adjective
Substantiv () [Corola-website/Science/299435_a_300764]
-
fată - fete", "steag - steaguri", "pijama - pijamale". În multe limbi substantivele își modifică forma după caz, marcînd astfel diverse funcții în enunț: subiect, posesor, instrument, obiect, loc etc. În română există cinci cazuri: nominativ, genitiv, dativ, acuzativ și vocativ. Totuși, spre deosebire de pronume, substantivele pot avea numai cel mult trei forme distincte în funcție de caz: formele de nominativ și acuzativ sînt identice și la fel și formele de genitiv și dativ. În plus nu toate substantivele au formă de vocativ.
Substantiv () [Corola-website/Science/299435_a_300764]
-
ale aceleași rochii și petreceau mult timp împreună. Surorile mai mari, Olga și Tatiana, de asemenea împărțeau o cameră și erau cunoscute că "marea pereche". Câteodată cele patru fete semnau scrisorile folosind acronimul OTMA care provenea din prima litera a pronumelor lor. În ciuda energiei ei, sănătatea Anastasiei era precară. Marea Ducesa suferea de o formă dureroasă de "hallux valgus" (monturi) care i-a afectat ambele degete mari de la picioare. Avea o slăbiciune musculară a spatelui și i s-a prescris masaje
Marea Ducesă Anastasia Nicolaevna a Rusiei () [Corola-website/Science/298806_a_300135]
-
în cele scrise la maturiate, el să atingă momentele cle mai înălțătoare și emoționante ale liricii sale, ca, de exemplu, în sonetul care spune: Au fost publicate în 1623 de strănepotul său, Michelangelo cel Tânăr, într-o formă deformată: toate pronumele masculine schimbate în formă feminină, spre a ascunde aspectul homoerotic al poemelor. Abia în 1893 au fost restaurate în forma lor originală și traduse în limba engleză de John Addington Symonds. O admirabilă traducere în limba română a sonetelor - "le
Michelangelo Buonarroti () [Corola-website/Science/297770_a_299099]
-
s-au dezvoltat independent de-a lungul anilor în cele două țări, portugheza braziliană și portugheza europeană nu au evoluat uniform. Sunt multe diferențe atât în limbajul comun cât și în cel literar, în special în fonetică, ortografie și sistemul pronumelor. Cu toate acestea, deosebirile existente între cele două versiuni ale limbii nu au condus la imposibilitatea înțelegerii reciproce a limbii vorbite. Portugheza braziliană vorbită dispune de o bogată varietate a dialectelor, fapt justificat prin diferențele etno-regionale și sociale de pe întinsele
Brazilia () [Corola-website/Science/297758_a_299087]
-
tot cazul numirea nu a fost oficială turta dulce este un produs de cofetărie ce poate lua formă de prăjitură sau de fursec hidrogenul este un gaz inflamabil în comparație cu heliul care este un gaz inert există două tipuri și anume pronumele independente și cele enclitice sau afixe parizienii mai ales muncitorii și clasa de mijloc susținuseră de mult timp ideea unei republici democratice planta vegetează în locurile necultivate la marginea drumurilor având nevoie de lumină multă și uscăciune excesivă foștii lucrători
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
triolet) sunt formate prin folosirea sufixelor -obl-, -on-, și, respectiv, -op-: kvarobla, duono, triopo. Numeralele distributive (ex. câte doi) sunt formate prin folosirea particulei po: po du. Numeralele adverbiale se formează adăugând e, ex. în primul rând, primo = unue. 5. Pronumele personale sunt mi, vi, li, ŝi, ĝi, si, ni, ili, oni (eu, tu/d-ta/d-voastră/voi, el, ea, el/ea, sine, noi, ei/ele, se). Pronumele posesive se formează adăugând a la acestea. Se declină ca și substantivele
Esperanto () [Corola-website/Science/296519_a_297848]
-
adverbiale se formează adăugând e, ex. în primul rând, primo = unue. 5. Pronumele personale sunt mi, vi, li, ŝi, ĝi, si, ni, ili, oni (eu, tu/d-ta/d-voastră/voi, el, ea, el/ea, sine, noi, ei/ele, se). Pronumele posesive se formează adăugând a la acestea. Se declină ca și substantivele. 6. Verbele nu se modifică în funcție de număr sau persoană. 7. Adverbele derivate se formează adăugând e la rădăcină; gradele de comparație ca la adjective. 8. Toate prepozițiile cer
Esperanto () [Corola-website/Science/296519_a_297848]
-
ridică procentajul elementelor autohtone în vocabularul reprezentativ al limbii române la 1,43% [[Substantiv]]ele românești se declină în funcție de gen (feminin, masculin și neutru), număr (singular și plural) și caz (nominativ/acuzativ, dativ/genitiv și vocativ). Articolul, asemenea adjectivelor și pronumelor, se [[acord (lingvistică)|acordă]] în gen și număr cu substantivul pe care îl determină. Româna este singura limbă romanică în care [[articol hotărât|articolul hotărât]] este "[[enclitic]]", adică este atașat la sfârșitul substantivului. Articolele au evoluat din pronumele demonstrative din
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
adjectivelor și pronumelor, se [[acord (lingvistică)|acordă]] în gen și număr cu substantivul pe care îl determină. Româna este singura limbă romanică în care [[articol hotărât|articolul hotărât]] este "[[enclitic]]", adică este atașat la sfârșitul substantivului. Articolele au evoluat din pronumele demonstrative din limba latină. Româna are patru [[conjugare|conjugări]] verbale. Verbele pot fi puse la patru moduri personale, și anume ([[modul indicativ|indicativ]], [[modul conjunctiv|conjunctiv]], [[modul condițional|condițional]]-[[modul optativ|optativ]] și [[modul imperativ|imperativ]] și patru moduri impersonale
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
este pus în alte poziții decît trebuie ("prevederi", "alibi", "companii private"). Cuvinte ca "exact", "executa", "examina", în care în mod corect "x" se pronunță [gz], sînt uneori rostite cu [ks]. Ca o formă de hipercorectitudine, formele verbului "a fi" și pronumele personale care încep cu litera "e" sînt adesea pronunțate fără preiotare (fără un "i" semivocalic anterior): [eu], [este], [era]. O greșeală morfologică frecventă este forma hibridă de imperfect a verbelor "a vrea" și "a voi": ', ' etc. De asemenea conjunctivul verbului
Elemente problematice ale limbii române () [Corola-website/Science/296532_a_297861]
-
confuzie între adjectivele "minim", "maxim" și adverbele sau substantivele corespunzătoare "minimum", "maximum", de exemplu " 140" în loc de "maximum 140" sau "adrenalina e la " în loc de "adrenalina e la maximum". Una dintre erorile de sintaxă cele mai frecvente este omiterea prepoziției "pe" din fața pronumelui relativ "care" cu funcție de complement direct, de exemplu "cu le aveți" în loc de "cu textele pe care le aveți". Cealaltă mare grupă de greșeli sintactice constă în dezacorduri de diverse tipuri: între subiect și predicat, între adjectivele numerale și substantivele determinate
Elemente problematice ale limbii române () [Corola-website/Science/296532_a_297861]
-
care le aveți". Cealaltă mare grupă de greșeli sintactice constă în dezacorduri de diverse tipuri: între subiect și predicat, între adjectivele numerale și substantivele determinate, dezacordul în caz al adjectivul feminin singular pus în forma de nominativ în loc de genitiv, dezacordul pronumelor "al", "care" și dublării clitice etc. Uneori dublarea clitică lipsește cu desăvîrșire: "ei avertizează pe turiști să nu se aventureze" în loc de "ei îi avertizează pe turiști să nu se aventureze". Se mai întîlnește, în special la vorbitorii din Muntenia, folosirea
Elemente problematice ale limbii române () [Corola-website/Science/296532_a_297861]
-
baril". În numeroase cazuri în loc de "ca", folosit cu sensul de "în calitate de", apare în mod greșit "ca și": "Ce ai întreba-o tu reporter". Greșeala cea mai frecventă de topică privește adverbul "mai", care în mod normal trebuie să stea între pronumele personal și verb, dar care la unii vorbitori este antepus pronumelui: "Poate vedem" în loc de "Poate ne mai vedem". Se remarcă răspîndirea unui stil telegrafic, în care raporturile sintactice dintre componentele unui grup nominal nu mai sînt marcate prin desinențele, prepozițiile
Elemente problematice ale limbii române () [Corola-website/Science/296532_a_297861]