13,512 matches
-
creștină, după căderea lui Lucifer (aprox. Urizen), lumina este luată de la acesta de către Mihail, care devine Îngerul Fetei ce stă înaintea Tatălui, a Fiului și a Sfîntului Duh (Urizen stă întocmai în fața Trinității Tharmas-Urthona-Luvah; prin cădere, el pierde atributul de purtător al luminii increate, devenind stăpînul lumii fizice care mistuie și se mistuie, stăpînul stelelor; el a intrat în timp). Luvah este Duhul de viață al creaturilor, este aprox. Duhul Sfînt, Mîngîietorul, Duhul Iubirii care va sălășlui, în tradiția creștină, în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
este un demiurg secund, deoarece el creează universul înstelat, stelele fiind toate vortexuri, dar și fiii săi. Științele despre care vorbește Blake sînt tocmai informațiile uriașe conținute în astfel de structuri spațio-temporale ordonatoare și ordonate (ordinea este prin definitie un purtător de informatie). 170 (VI, 189) Iute, iute din Haos în haos, din neant în neant, nemăsurata cale: Vezi și finalul memorabilului monolog al lui Adam din poemul lui John Milton, Paradisul pierdut, cartea a X-a, 842-844 (p. 372): "O
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
înseamnă că acest concept kantian nu poate avea decât un rost relativ în sistem, fiind întotdeauna asociat cu alte concepte pentru a-și pune la punct propria semantică. Există însă destule motive și pentru a considera conceptul finalității ca fiind purtătorul unor sarcini semnificative în reconstrucția kantiană. Iată câteva astfel de motive: a) conceptul în cauză structurează un discurs, care ia forma unei discipline: teleologia; b) apoi, el este methodos-ul unei noi "antropologii". Luând seama doar la aceste două motivații, dobândim
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
trebuie să pornească de la conceptul de ideal. Eul însuși ajunge la desăvârșire în ideal. Pornit de la simpla reacție afectivă în fața unei primejdii viitoare, sau de la anticiparea unei stări sufletești, eul se eliberează, în ideal, de constrângerea prezentului, lucrând asupra posibilului. Purtătorul idealului, deși este prins în legături cu mediul, cu "lumea cunoscută", încearcă adaptări la o lume necunoscută. Vectorul acestui angajament, ce transcende mediul dat, este conștiința omenească. Legătura energetică a omului cu formele anterioare de actualizare a energiei este necesară
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ia locul definit într-o serie naturală determinată și nu încă terminată. Umanitatea nu mai este un punct mort al evoluției, cum se spune, încă adesea"122. Desăvârșirea energiei în forma personalității este posibilă la nivelul insului, pentru că el este purtătorul energiei personalizate și al actului originar al acesteia: anticipația. P. Teilhard de Chardin accentuează specia, nu insul sau comunitatea culturală. Într-un fel, specia om, așa cum este ea determinată biologic, ar putea fi urmată de momente noi ale evoluției. Cu toate că
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
finală prin ea însăși, ci devine astfel prin apariția omului, adică prin raportare la noul orizont al personalizării. Natura "transferă" evoluția în cultură. Rostul culturii, potrivit gândurilor lui C. Rădulescu-Motru, face trimitere necesară la această mutație ontologică. Iar omul, ca purtător al personalității, nu este doar punct final al unei evoluții, ci deschizător al unui "loc natural" care preia, pentru a suporta, evoluția lumii. Lumea va evolua în cultură, nu în natură, datorită formării corelațiunilor de personalitate. Omul trebuie privit ca
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
al personalității, nu este doar punct final al unei evoluții, ci deschizător al unui "loc natural" care preia, pentru a suporta, evoluția lumii. Lumea va evolua în cultură, nu în natură, datorită formării corelațiunilor de personalitate. Omul trebuie privit ca purtător al rosturilor evolutive ale realității energetice. Și, în urmarea acestei viziuni, trebuie să integrăm antropologia personalismului energetic într-o ontologie. Și este vorba, la propriu, nu numai despre o ontologie a umanului, ci, într-un sens mai apropiat de intenția
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
adaptări", nu doar în inovație, germenii care produc "evoluțiunea viitoare". Această evoluție nu este un fapt forțat sau adăugat prin contrabandă culturii. Ea urmează din nesiguranța pe care o are oricare timp istoric, societatea nefiind nicicând desăvârșită. Oamenii mari sunt purtătorii posibilității de diferențiere în interiorul modul uman de existență și, în ultimă instanță, în cultură. Explicația cu trimiteri clare către un spațiu dublu semnificativ, biologic și social, pe care C. Rădulescu-Motru o oferă apariției și rolului oamenilor mari este semnul direct
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personalizare a energiei posibilă prin ideal și mesianism. În acest din urmă plan, ea nu urmează unor linii stricte de finalitate cosmică și istorică, ci unei singure linii de finalitate mesianică. Omul de vocație este subiectul istoriei, căci el este purtătorul posibilităților ce devin realitate-a-vremii și în felul acesta el determină perioadele timpului istoric. Dar nici omul de vocație nu ar avea această putere de înfăptuire în istorie, dacă el nu ar s-ar afla într-o strânsă corelație sufletească (naturală
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
semn al precarității existențiale a omului și doar negarea formei ei "actuale" și revenirea la sursele originare ale existenței umane, la viață, îngăduie, prin actul de revalorizare a vieții înseși, refacerea culturii (în forma culturii vieții) și a omului (ca purtător al voinței de putere). Într-un "program cosmic", omul este o treaptă.244 Lui Nietzsche îi apare ca un act de vanitate afirmarea ideii omului ca scop al întregului univers (în măsura în care judecata este plasată într-o ordine finalist-biologistă). Și, mai
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a vocației personalist energetice. Oamenii de vocație nu formează o structură suprapusă, nici nu trăiesc după o morală paralelă cu cea a mulțimii, ci ei desăvârșesc un ideal al comunității căreia îi aparțin și onorează singura morală posibilă. Ei sunt purtătorii unor interese sociale, prin urmare, în munca lor nu țin seama de interesele personale. Tenacitatea, conștiinciozitatea, "sentimentul răspunderii față de viitorime" se adună în unitatea caracterului fiecăruia. Găsindu-și în-cheierea într-un bine social, vocația desăvârșește morala, ilustrându-i exemplar valorile
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ambient. Natura însă se va degrada, odată comis păcatul de către om; aflată în această ipostază secundă, natura apare într-un mod foarte apropiat de felul în care o înțelege Schopenhauer, ca "reprezentare", fiind vorba de ceva care nu mai este purtătorul esenței celui reprezentat și, în urmare, nu mai are nimic în comun cu ceea ce re-prezintă. Totuși, în situația originară, înainte de căderea omului în păcat, toate cele ale lumii se aflau într-o înțelegere perfectă, sub legea divină a justiției. Am
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
stăpâni încântarea. Walter și Wurm își manifestă satisfacția pentru succesul lor iminent. Scenă 3. O grădină suspendată din castel. Un țăran aduce o scrisoare pe care Luisa l-a rugat să o înmâneze în secret lui Wurm. Ea a cerut purtătorului scrisorii să-l evite pe Rodolfo care bănuiește că un complot este în curs. În speranța unei răsplate țăranul înmânează scrisoarea lui Rodolfo. Rodolfo ia scrisoarea și îi aruncă țăranului o pungă de bani. El cheamă un servitor și îl
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
îl vizează pe guvernator este iminent. Arrigo încearcă să-l prevină pe Monforte asupra pericolului. În momentul în care Elenă se apropie de guvernator pentru a-l înjunghia, Arrigo se interpune. Monforte chema gărzile și soldații îi arestează pe toți purtătorii de turbane roșii. Într-un final impresionant, Monforte încearcă o reconciliere cu Arrigo în timp ce Elenă, Procida și ceilalți conjurați îl acuză pe Arrigo de trădare (Colpo orrendo, inaspettato! ) și intonează un imn închinat patriei iubite. Actul IV Curtea unei fortărețe
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
el trei indivizi care se intitulară juntă militară și care-l omorâră. Comentariul maestrului Ludovic L. (pe care nu-l cheamă Ludovic L.): " În urma acestui regretabil și clasic caz, se va interzice categoric purtarea de ochelari fumurii, mai ales dacă purtătorul lor va avea asupra sa și la vedere o servietă neagră, întrucât confuziile general umane la un asemenea nivel pot avea consecințe dintre cele mai grave pentru întreaga omenire. Și, să nu uităm, nimeni nu e mai puțin vinovat decât
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
termice, nu există schimb de căldură între puls și material pe parcursul interacțiunilor femtolasermaterial. În consecință, astfel de pulsuri pot induce modificări structurale atermice, realizate direct prin excitarea electronică și procesele neliniare asociate, înainte ca matricea materialului să se echilibreze cu purtătorii excitați. Această modalitate rapidă de modificare a materialului poate conduce la dispariția tensiunilor induse termic și la deteriorări colaterale minime la prelucrarea practic a oricărui material în stare solidă. În plus, deteriorările produse de pulsurile femtolaser sunt semnificativ mai regulate
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
pornind (și) de la ceea ce se... proiectează. „Înaltul” nu e perceptibil decât prin fețele imanente și „căzute” ale umanului. Valoarea „mare” trebuie să-și găsească un corespondent „mic”, În faptele noastre de zi cu zi. Omenescul „prea omenesc” este instaurator și purtător de adevăr, un adevăr mult mai „crud”, dar care poate da aripi „Înaltului” din noi... Autorul Iași, 12 ianuarie 2008 1. Discipolat și iubire pedagogică 1.1. Râvnita și subversiva Întâlnire Orice act educativ autentic se săvârșește În perspectiva unei
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
este similar cu inconștiența și cu crima. „Sămânța” de cunoaștere aruncată acum nu se știe unde, când și cum va da roade. E bine să o „sădești” cu gândul că ceea ce va apărea e o pură posibilitate, ce ține de „purtătorul” ei, și să nu-ți propui cu obstinație ca ea să se dezvolte așa cum ai fi vrut tu. De aceea, un bun dascăl trebuie să-i cultive elevului și tendințele de detașare, critice, contestatare, deviaționiste. „A preda superb Înseamnă a
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
dintre om și univers, la o redefinire a persoanei În consens cu noi solicitări sau valori. În plus, pentru tineri un astfel de produs dobândește și o valoare simbolică, de ratașare la o lume ce pare a aureola valoric pe purtătorii acestor produse. A poseda cel mai performant model de telefon mobil e un semn de distincție, de apartenență la o castă aparte, de poziționare pe o scară materială sau socială. Prin acest obiect devin proprietar nu numai al unui simplu
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
discipolului spre lumina autentică. Lumina este purtătoare de adevăr și cunoaștere. Ea alungă Întunericul, spaimele și ignoranța. Tot ceea ce ea atinge creează un orizont, revelează, delimitează, conturează, apropie, aduce la viață și Învie. În creștinism, Iisus Hristos este generatorul și purtătorul de Lumină, de Adevăr, de Iubire și de Speranță. Toate prin El s-au făcut; și fără El nimic nu s-a făcut din ce s-a făcut. Întru El era viață și viața era lumina oamenilor. Și lumina luminează
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
alții. Această bogăție a persoanei este cu totul particulară și irepetabilă și ne ajută să ne definim. Nu poate fi cedată, lăsată moștenire, vândută sau cumpărată. E o pecete de care nu poți scăpa, o achiziție unică, ce dispare odată cu purtătorul ei. Omul duce cu el În mormânt misterele unor gesticulații sau gânduri intangibile, nemărturisite, poate chiar neîncepute. Suferința este adusă nu numai de făptuire, ci și de nefăptuire, prin faptul că nu s-a făcut ceea ce trebuia la un moment
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
sunt numite (definite) și Întrebuințate efectiv de indivizi. Acesta e semnul distanței dintre om și Divinitate! Așadar ce ar fi de făcut? Să activăm chemările valorice cu fiecare ocazie, să le consacrăm, zi de zi prin propriile acte, pentru că suntem purtători ai harului divin, smeriți dar și responsabili de „greutatea” zestrei care ni s-a lăsat. Să fim, nu-i așa, mici „dumnezei”, atât cât ne-a fost hărăzit, să ne ridicăm cât mai mult pe treptele perfecțiunii, să „Îndumnezeim” propriile
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
conștiința trează asupra a ceea ce se cerea făcut în interesul ei. Acest lucru derivă din înseși condițiile profesiei. Diplomatul este, prin definiție, în contact direct cu realitățile internaționale. Întâlnind și lucrând, cot la cot, cu reprezentanți ai celorlalte națiuni, fiecare, purtător al istoriei țării sale, al intereselor ei și al modului în care guvernul său vede lumea, diplomatul are posibilitatea să constate pe viu și să evalueze cu luciditate ce este mai bine, în concertul națiunilor, pentru țara sa. Activitatea pe
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
subgrupuri de state înaintea oricărei reuniuni în vederea coordonării și convenirii pozițiilor pentru dialogul cu celelalte grupuri. Mandatul cu care o delegație venea la o conferință se topea în deciziile care erau adoptate de grup, singurele care contau în desfășurarea reuniunii. Purtătorii de cuvânt ai grupurilor erau cei care interveneau în dezbateri, iar pozițiile individuale ale statelor, chiar dacă erau exprimate în ședință publică reprezentau un fel de exercițiu personal, fără nici un efect. Aspectul paradoxal al situației era acela că, deși conceptual, dialogul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
să le aplice automat la reuniunile oficiale la care participau. De fiecare dată, România era obligată să repete că participă la asemenea întâlniri numai pentru schimb de păreri și informații (consultări), că nu acceptă adoptarea de decizii comune, stabilirea de purtători de cuvânt care să reprezinte pozițiile altor state, subliniind că prezența statelor la reuniuni este individuală, și că fiecare delegație dispune de un mandat propriu. Erau și cazuri când la astfel de întâlniri, recurgându-se la diverse artificii procedurale, se
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]