7,992 matches
-
mai ales, pe calea care rămăsese liberă prin trădarea vornicului Crasnăș, adică spre vest, pe cărările de munte. Dacă Matei câștiga bătălia, firesc era să se întoarcă pe unde venise, pe valea Siretului și prin pasul Oituzului. Fiind el însuși rănit și transportat pe o targă, este evident că în situația sa și a multor oșteni de-ai săi, numai disperarea i-a făcut să apuce pe poteci de munte, deplasarea fiind mult îngreunată din cauza zăpezii. N-a putut să pornească
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lupte, scria la 16 decembrie 1497 că „domnii și oamenii buni ai Ordinului nostru [...] au fost uciși în cea mai mare parte și nu s-au mai întors [...]. Ai noștri, atâția câți am mai rămas, n-au adus decât cai răniți și platoșe găurite”. Polonezii n-au pierdut doar câteva care, ci „6.000 de care acoperite”, iar teutonii „toate carele lor”. Chiar Wapowski scria că polonii care au reușit să scape, „Ieșind din pădure, plini de rănile pe care le
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1990, de Duminica Orbului, pur și simplu i-a legat pe români la ochi, care i-au acordat fostului membru al Comitetului Centralal P.C.R. mai mult de 80% din voturi. Imediat după alegeri au urmat acele incidente soldate cu morți, răniți și incendieri de instituții ale statului: Ministerul de Interne, Televiziunea Română Liberă, sedii de partide. Totul a plecat de la organizarea de către membrii Alianței Civice a fenomenului ”Piața Universității”. Ion Iliescu, noul președinte al României i-a definit pe cei din Piața
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
al Televiziunii Române Libere, va da numeroase comunicate, în special cu privire la teroriștii străini, plătiți de Nicolae Ceaușescu ca să-l apere în cazul unei revoluții, care trăgeau din toate pozițiile, ochind ținta cu precizie. În spitalele bucureștene au fost aduși numeroși teroriști, răniți, alții au fost capturați și apoi interogați de noile organisme de ordine publică. După o săptămână, când evenimentele s-au liniștit, acești teroriști s-au volatilizat, au dispărut, vorba proverbului ”ca măgarul în ceață”. De fapt, acești terorițti nu erau
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
implicat de lumina focului putând fi datorată și faptului că Mistricean se află acum într-un moment anterior antropogenezei. Voinicul nu are posibilitatea să facă focul, el fiind deposedat de orice plantă utilă social, simbol al civilizației omului. Orb și rănit, asemenea multor eroi de basm, Mistricean va avea epifania așteptată în zori și va purcede pe drumul solar, care îl va uni cu strămoșul său. Poteca poate fi și o axă între lumi pe orizontală, corespondentă celei verticale a Arborelui
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
citească nopți întregi, citea diferite cărți și romane și fuma. A venit bolnav din războiul din 1916-1918. A luat parte la toate luptele din cei doi ani și n-a fost rănit nici de feli. Se ducea anume ca să fie rănit și să fie trimis acasă și totdeauna venea sănătos. Avea un suflet foarte bun. Am dansat alături cu el la școala normală, dansa minunat. Și 13 ani înainte de-a muri a fost foarte greu bolnav, mai nu-și putea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cum e ritualul la evrei. Această piatră are cam 2 m lungime și vreo 90 cm lățime. Este de culoare bej neuniform. Eu cred că ea a fost albă dar s-a colorat cu Sângele Domnului, când L-au pus rănit și plin de Sânge. A vrut să ne arate la toți că este Adevărul Adevărat, că S-a jertfit și nu este o născocire omenească. Oricât S-a străduit El, de ce mai sunt și poate vor mai fi atei să
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Cuvântule Prealine, Cum voi trăi fără Tine? Acum ești la mine-n brațe Fiu Scump dar fără viață Fiule Dumnezeiesc Nu auzi când Îți vorbesc? Mai deschide ochii odată Să-Ți vezi Maica Întristată! Pe Măicuța ta Iubită! Cu inima rănită După ce eu Te-am născut, Iosif leagăn Ți-a făcut Așternut Ți-am pregătit Și bine Te-ai odihnit Dar acum Fiule Dulce, Ți-oi făcut culcuș pe Cruce! Și de acolo În pământ Sub o piatră de mormânt Picioare
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
ajuns în situația să roadă lemnul și pielea de la căruțe. Ordinul de a fi sacrificați caii pentru a asigura hrana ostașilor a fost, în cele din urmă, contramandat. În Jurnalul său, Petru cel Mare a prezentat situația pierderilor: total uciși, răniți, dispăruți și luați prizonieri: 2.872. Date asemnătoare cu ale țarului ne-a oferit cancelarul G. I. Golovkin. Este greu să acceptăm și opinia lui Ion Neculce privind pierderile celor două armate: 30.000 morți ruși și 120.000 morți
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Pavel, caporal Darie Costache, caporal Ciofu Iordache, soldat Ciocântă Ioanid, soldat Busciuc Ioan, soldat Alexandri Costachi, soldat Grija Vasile, soldat Mitrofan Gheorghe, soldat Ștefan Marinichii, soldat Nistor Brătescu, toți din Compania a 6-a; sergent Fătu Ștefan, soldat Avrașin Ioan (rănit) și alți cinci soldați din Compania a 7-a”. După cucerirea Plevnei, armata română avea misiunea de a ocupa Smârdanul, Rahova și Vidinul, care se aflau în zona Dunării. Colonelul Mihail Cerchez, care la 1 decembrie 1877 a fost avansat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
subscris suma de 1.639.728 lei, din care 1.212.661 lei au fost oferiți pentru cumpărarea de arme. În întreaga țară, s-au format comitete de cetățeni, care au adunat fonduri și ofrande pentru trupe ori pentru îngrijirea răniților; țăranii ofereau îmbrăcăminte groasă și alimente; muncitorii și meseriașii - bani și lenjerie; comercianții, intelectualii și diferite categorii de salariați, de asemenea, alimente, efecte și bani. Într-o scrisoare adresată Ministerului de Interne (11 mai 1877), prefectul județului Fălciu relata despre
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Femeile și-au îndeplinit cu demnitate și onoare datoria față de patrie, față de soții, copiii, părinții, rudele și compatrioții plecați să lupte pe front. Comitetele de femei (Doamnele Române) din Fălciu și Huși au contribuit prin numeroase ofrande venind în sprijinul răniților. Acest comitet a oferit gratis armatei: scamă, pânză, ciorapi de bumbac, cămăși de pânză, perne, șervete. Ilustrăm această contribuție și prin câteva nume: Smaranda Papadopolu din comuna Cozia, I. Soianovici, Zamfira Tăutu, Zamfira Panaitescu, Maria Mărgărit. Au mai contribuit locuitorii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
au ivit, sprijinit fiind de toate organele medicale din țară, de spitalele civile din București și Iași, de Crucea Roșie Română și de alte asociații. La 9 septembrie 1877, Ion Mârza, prefectul județului Fălciu, comunica lui Mihail Kogălniceanu, numărul de răniți ce pot fi îngrijiți în orașul Huși. La aceeași dată, prefectul făcea cunoscut că orașul Huși era gata să pună la dispoziția răniților Spitalul cu 20 de paturi („crevate”) și personalul acestuia. În timpul războiului s-au organizat circa 40 de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
alte asociații. La 9 septembrie 1877, Ion Mârza, prefectul județului Fălciu, comunica lui Mihail Kogălniceanu, numărul de răniți ce pot fi îngrijiți în orașul Huși. La aceeași dată, prefectul făcea cunoscut că orașul Huși era gata să pună la dispoziția răniților Spitalul cu 20 de paturi („crevate”) și personalul acestuia. În timpul războiului s-au organizat circa 40 de asociații de binefacere. Din fondurile adunate, aceste asociații au înființat ambulanțe și spitale proprii în care erau îngrijiți răniții. Din cele relatate cu privire la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ca și modeste sume de bani. În unele eparhii, printre care și eparhia Hușilor, s-au format comitete de preoți, care au strâns bani și obiecte necesare armatei. Un comitet ad hoc din Galați a înființat două spitale pentru îngrijirea răniților. Comitetul a cerut sprijinul episcopului Iosif Gheorghian al Hușilor, viitorul mitropolit primat, rugându-l să apeleze la sprijinul călugărițelor. Cum în eparhia Hușilor exista atunci o singură mănăstire de maici, Adam, în fostul județ Tutova, episcopul Iosif a cerut stareței
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
al Hușilor, viitorul mitropolit primat, rugându-l să apeleze la sprijinul călugărițelor. Cum în eparhia Hușilor exista atunci o singură mănăstire de maici, Adam, în fostul județ Tutova, episcopul Iosif a cerut stareței să trimită opt maici pentru îngrijirea ostașilor răniți. La 13/25 septembrie 1877, printr-un ordin telegrafic, primarul orașului Bârlad se adresa Episcopiei Hușilor în vederea aprobării mănăstirii Adam de a acorda sprijin ostașilor răniți în Războiul pentru Independență: „În acest oraș (Bârlad, n.a) urmează a sosi zilele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
județ Tutova, episcopul Iosif a cerut stareței să trimită opt maici pentru îngrijirea ostașilor răniți. La 13/25 septembrie 1877, printr-un ordin telegrafic, primarul orașului Bârlad se adresa Episcopiei Hușilor în vederea aprobării mănăstirii Adam de a acorda sprijin ostașilor răniți în Războiul pentru Independență: „În acest oraș (Bârlad, n.a) urmează a sosi zilele acestea ostașii răniți de pe câmpul de luptă. Ne-am adresat d-nei starețe a mănăstirii Adam ca să dea monahile pentru îngrijirea și căutarea acelor răniți și ne-
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
25 septembrie 1877, printr-un ordin telegrafic, primarul orașului Bârlad se adresa Episcopiei Hușilor în vederea aprobării mănăstirii Adam de a acorda sprijin ostașilor răniți în Războiul pentru Independență: „În acest oraș (Bârlad, n.a) urmează a sosi zilele acestea ostașii răniți de pe câmpul de luptă. Ne-am adresat d-nei starețe a mănăstirii Adam ca să dea monahile pentru îngrijirea și căutarea acelor răniți și ne-a răspuns că va urma apelului ce i-am făcut însă cu încuviințarea prea Sfinției Voastre. Respectuos
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sprijin ostașilor răniți în Războiul pentru Independență: „În acest oraș (Bârlad, n.a) urmează a sosi zilele acestea ostașii răniți de pe câmpul de luptă. Ne-am adresat d-nei starețe a mănăstirii Adam ca să dea monahile pentru îngrijirea și căutarea acelor răniți și ne-a răspuns că va urma apelului ce i-am făcut însă cu încuviințarea prea Sfinției Voastre. Respectuos vă aduc rugăminte, înalt prea sfințite, să binevoiți a da binecuvântarea prea Sfinției Voastre în acest scop uman. Primar, Ganne”. Rezoluția
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a da binecuvântarea prea Sfinției Voastre în acest scop uman. Primar, Ganne”. Rezoluția din 14 septembrie nr. 316 preciza că „Se va telegrafia superioarei Mănăstirii Adam să se trimeată atâtea monahii câte vor fi de trebuință la spitalul Bârlad pentru răniți. Totodată se va face cunoscut și domnului primăriei din Bârlad despre aceasta. Iosif”. Unii profesori de la seminariile teologice au făcut o serie de donații. De pildă, arhimandritul Ghenadie Enăceanu, viitorul episcop al Hușilor, în acel timp profesor la Seminarul Central
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pentru ofrandă. La 16 septembrie 1877, episcopul Melchisedec, titularul Episcopiei Dunării de Jos, publica o Carte pastorală către creștinii din eparhia sa, redactată în cele trei limbi ale popoarelor care luptau în război: română, rusă, bulgară. El arăta că numărul răniților sporea, de aceea era necesară îngrijirea lor cu toată dragostea creștină. „România creștină - scria Melchisedec - toarnă balsamul dragostei pe rănile lor, îi poartă în brațele sale și prin rugăciunile și ajutoarele sale, le trimite îngeri păzitori la patul durerii”. În
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în urma apelului său din 16 septembrie 1877 și care „reprezintă sentimentele pioase și naționale ale fiilor săi spirituali”. Din corespondența sa, reieșea participarea activă a episcopului la susținerea efortului poporului român pentru ducerea războiului și apelului său în folosul ostașilor răniți. Melchisedec urmărea luptele de la Plevna, atacul și cucerirea redutei Grivița I la 30 august. Era frământat de problema marilor jerfe care se fac acolo. Într-o scrisoare adresată episcopului Filaret Filaretov, rectorul Academiei din Kiev, Melchisedec scria: „Să dea Dumnezeu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Astăzi (12 martie, n.a.), ora 9 dimineață, vreo 400 locuitori din satele Tătărăni au năvălit în ceată asupra orașului. Cu toate parlamentările și somațiile făcute au năvălit asupra armatei cu ciomegele; deschizând focul, s-au ales unul mort și cinci răniți, dintre care a mai sucombat unul în spital. În urmă, cea mai mare parte s-au retras, iar 48 au fost arestați”. În afara batalionului din Regimentul 4 Argeș, sosit la Huși la 10 martie seara, urma să ajungă, în ziua
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
generalul David Popescu, comandantul Diviziei a 15-a. După ce a inspectat podul de peste Prut, generalul a vizitat Spitalul comunal din Huși, unde a constatat lipsuri în ceea ce privește ordinea și curățenia, numărul mic de medici (de exemplu, un chirurg la 250 de răniți !). La 9 iulie, orele 19,00, generalul Antonescu inspecta terenul de aviație al C. A. 3 de la Huși. În a doua jumătate a lunii iulie, trenul, în care s-au aflat generalul și colaboratorii săi, a staționat în mai multe rânduri
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1855 publicația "Diario de la Marina'' anunța "Gran corida de toros en beneficio de heridos, viudas y huerfanos. Asistera el Capitan General con su esposa. Tombola con gran premio una broche con 78 brillantes de gran precio''! mare coridă în beneficiul răniților, văduvelor și orfanilor. Va asista Căpitanul general cu soția. Tombola cu marele premiu o broșă de mare preț, cu 78 briliante! Taurii pentru coride erau aduși, în secolele XVIII și XIX, din Maxic și Columbia, iar toreadorii profesioniști în special
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]