5,519 matches
-
1999; D.B. Holt, 1997) stratificarea socială a gusturilor. În acest sens, examinând originile și consecințele inegalităților de consum, Paul DiMaggio (1987, 157), profesor de sociologie de la Universitatea Yale, arăta că persoanele cu o calificare educațională superioară se implică deopotrivă în receptarea culturii înalte, ca și în activități de consum specifice gustului popular, cum ar fi ascultarea muzicii jazz, folk sau blues. Pornind de la aceste evidențe, în 1996 sociologii americani Richard A. Peterson și Roger M. Kern, comparând datele unor cercetări pe
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Rogers), John O. Summers (1970, 183) a pus în evidență faptul că, în districtul Marion Country (Indianapolis), interesul liderilor de opinie în domeniul modei vestimentare feminine ar fluctua în funcție de atenția acordată modei, îndrăzneala de a testa anumite stiluri vestimentare și receptarea informațiilor din media, respectiv de la prieteni (tabelul 2.2). După Fred D. Reynolds și William R. Darden (1971, 450), liderii de opinie din domeniul modei vestimentare au următoarele caracteristici: sunt mai expuși la media care acoperă subiectele de vestimentație, sunt
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
abordări este de a identifica relațiile de putere transmise prin intermediul culturii, adică de la grupul dominant, cel care deține controlul instituțiilor creatoare de cultură (presa scrisă, televiziunea, radioul, cinematograful, casele de modă, producția de carte) și cel care impune grupurilor dominate receptarea ideologiei (J. Hartley, 1994/2001, 1). Mișcarea punk, apărută în Anglia anului 1976, reprezintă doar unul din multiplele exemple de subculturi care se pot articula în cadrul unei societăți. Hainele și accesoriile, neconforme stilului dominant al vremii, purtate de adepții acestei
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
1976, 226). Anna M. Creekmore (1963) consideră că sfera conceptului de "interes vestimentar" include: (1) preocuparea pentru înfățișarea proprie (concern with personal appearance), adică gradul în care un individ acordă timp și bani pentru modul în care se prezintă; (2) receptarea inovațiilor vestimentare și gradul în care acestea sunt testate de subiect (experimentation with appearance); (3) grija pentru calitatea materialelor din care sunt confecționate hainele (heightened awarness of clothing); (4) valoarea hainelor pentru stima de sine (enhancement of personal security); (5
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și mai ales ale studentului care, citind lucrarea, ar putea hotărî să se consacre realizării unui proiect de cercetare. El trebuie să se deprindă a năzui omenește spre perfecțiune fără a rata șansa de a face ceva de calitate. Așadar, receptarea lucrării interesează mai ales pe aceia care năzuiesc la performanța de a... rescrie mintal cartea atunci cînd o citesc cu atenție maximă. Din această perspectivă, trebuie remarcat faptul că, la diferență de aproape un deceniu (1975-1984), atît Kanet, cît și
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
drenată de efluvii de idei și tentative concrete firav modernizatoare, timide și confuze. Bibliotecile Cantacuzinilor și Mavrocordaților, de pildă, reforme ale acestora din urmă, ca și ale altora care i-au succedat, poartă pecetea unei gândiri cu antenele orientate spre receptarea noului. Dar traducerea lui în viață întârzie sau se face deformat din pricina „lestului” feudal covârșitor, și încă al unui feudalism contaminat de iradieri asiatice. Este adevărat că aceste minți mai mult sau mai puțin luminate, investite cu rangul și puterea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
am plasa de partea celor care decid, Maria Tereza și losif al II-lea. Se impun mai multe interpretări: accentul este pus pe cadru, adică pe voința și intențiile politice ale Habsburgilor și, de asemenea, invers, pe consecințe și pe receptarea inițiativelor centrale la nivelul fiecărei ordini constitutive a Transilvaniei. Aceasta este cînd în întregime transilvană, cînd subliniază evoluțiile comunităților conducătoare sași, secui sau maghiari -, cînd se concentrează asupra romanității și luminează, prioritar, procesul evolutiv național și social. Global, aceasta este
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în declin și a Imperiilor rus și habsburgic în ascensiunea încetinită de francezi și de englezi, era insuficientă pentru a alimenta o ideologie națională; ca și cînd adoptarea unei ideologii romantice liberale și patriotice asimilate, însă venite din exterior, și receptarea moștenirii Revoluției franceze lasă în inima identității o falie pe unde dispar toate amărăciunile. În același timp, trebuie evaluate exaltarea descoperirii unei pîrghii externe, adoptată odată cu circulația ideilor revoluționare, nostalgia înăbușită a apartenențelor la un imperiu mort protector al identităților
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
după modele și aprecierile Vestului, împotriva urmașilor lui Lovinescu. Lucrarea lui Papu este un ecou al pozițiilor lui Ceaușescu, care se revoltă în 1972 împotriva tendințelor de supraevaluare a ceea ce vine din străinătate, contra atitudinii servile în fața producțiilor din străinătate. Receptarea protocronismului este extrem de ambiguă: mișcarea îi satisface pe tradiționaliștii antiliberali, antiburghezi, și pe comuniștii exasperați de pretențiile occidentale de amestec în treburile interne, pe patrioții care sînt convinși de adevărata autonomie a națiunii susținute de Ceaușescu împotriva limitelor suveranității enunțate
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
contemporaneității. Cultura crede D. Kellner (și o afirmă răspicat!) nu a fost niciodată mai importantă. Iar cultura media, ca fenomen relativ recent, conduce la "colonizarea" timpului liber, impregnînd și dominînd cotidianul, modelîndu-l prin centralitatea consumului televizual. Iată de ce producerea și receptarea textelor culturale și, îndeosebi, analiza lor cu instrumentar critic devin imperative în contextul bombardamentului mediatic la care sîntem supuși. Doar așa, crede îndreptățit autorul, vom înțelege cultura și textura societală, sensul și efectele veritabilei băi mediatice, fără a ignora tectonica
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
parte, se cuvin valorizate artefactele culturale care se opun practicilor hegemonice și, în pofida inerțiilor, agreează nonconformismul. Altfel spus, Kellner dezvoltă o perspectivă critică din unghiul economiei politice a culturii. Scena culturii, ne reamintește semnatarul acestei lucrări, implică circuitul producere distribuire receptare. Or, cultura media are efecte materiale vizibile. Este, nu mai încape vorbă, un cîmp de luptă pentru dobîndirea controlului asupra societății, artefactele industriilor de cultură, generalizate insidios, "îmblînzind" dominația (cum vom vedea mai încolo). Fiindcă fenomenul media nu poate fi
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
critica culturală de astăzi. Încercarea mea se intersectează continuu cu proiectul de studii culturale inițiat de Centrul de Studii Culturale Contemporane din Birmingham din Marea Britanie de la începutul anilor șaizeci pînă astăzi. Acest proiect implică interpretarea culturii din perspectiva producerii și receptării textelor culturale în cadrul unor contexte istorice concrete. Continui tradiția studiilor culturale britanice, dar aduc argumente pentru necesitatea ca acest proiect să fie regîndit și reluat, ca răspuns la condițiile și provocările contemporane. Argumentez că, în timp ce studiile culturale britanice sînt de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
limitărilor modelului clasic ar presupune: analize mai concrete ale economiei politice a mass-mediei și a proceselor de producție culturală media; cercetări istorice și empirice asupra construcției industriilor media și a interacțiunii lor cu alte instituții sociale; mai multe studii privind receptarea și efectele media asupra audienței; și încorporarea de noi teorii și metode culturale într-o teorie critică revizuită a culturii și a mass-mediei. O asemenea reconstruire a proiectului clasic al Școlii de la Frankfurt ar moderniza teoria critică a societății și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a comunicării foloseau, dimpotrivă, metodologii mai empirice, variind de la o cercetare de tip pur cantitativ, studii etnografice asupra unor cazuri sau domenii specifice, pînă la cercetarea istorică specializată. Subiectele din acest domeniu includeau analiza economiei politice a mass-mediei, elemente de receptare și de studiere a efectelor media, istoria media, interacțiunea dintre diferitele instituții media și alte domenii ale societății, și altele asemenea. Anumiți colaboratori la simpozionul JOC din 1983 au propus o atitudine liberală față de diferitele abordări, sau moduri în care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de exemplu, cultura), cît și modul de producere și distribuire a lor (de exemplu, tehnologiile și industria media). El permite evitarea unor termeni ideologici, precum "cultură de masă" sau "cultură populară", și atrage atenția asupra circuitului de producere, distribuire și receptare imprimat culturii media. Termenul desființează barierele artificiale între domeniile studiilor culturale, de comunicare și de mass-media și subliniază relaționarea dintre cultura și mijloacele de comunicare în masă în constituirea culturii media, desființînd astfel materializarea distincției dintre "cultură" și "comunicare"27
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
care cultura furnizează atît modalitățile și forțele de dominație, cît și resursele rezistenței și opoziției. Astfel, concentrarea asupra politicului a intensificat reliefarea efectelor culturii și utilizării artefactelor culturale de către public, ceea ce a reprezentat o focalizare extrem de productivă asupra publicului și receptării, subiecte care fuseseră neglijate în majoritatea abordărilor culturale anterioare, bazate în principal pe text. Cu toate acestea, în special în Statele Unite, multe din configurațiile contemporane ale studiilor culturale sînt excesiv de unilaterale, ceea ce conduce la noi scindări ale domeniului de studiu
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
special în Statele Unite, multe din configurațiile contemporane ale studiilor culturale sînt excesiv de unilaterale, ceea ce conduce la noi scindări ale domeniului de studiu și, în parte, la blocarea domeniului propriu-zis al comunicării, prin concentrarea prea atentă asupra textelor culturale și asupra receptării. În studiul său despre Madona, de exemplu, John Fiske scrie: "O analiză culturală va releva, așadar, atît modul în care ideologia dominantă este structurată în text și în subiectul receptor, cît și acele trăsături ale textului care permit o lectură
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în prezent. Consider că o concentrare excesivă asupra textului și receptorilor săi în detrimentul analizei relațiilor și instituțiilor sociale, în cadrul cărora aceste texte sînt produse și consumate, nu face decît să trunchieze studiile culturale; același lucru se întîmplă și cu analiza receptării care nu reușește să indice modul în care publicul consumator este el însuși un produs în cadrul relațiilor sociale și cum cultura însăși contribuie într-o anumită măsură la producerea unui public și la impunerea modului de receptare a textului. Există
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și cu analiza receptării care nu reușește să indice modul în care publicul consumator este el însuși un produs în cadrul relațiilor sociale și cum cultura însăși contribuie într-o anumită măsură la producerea unui public și la impunerea modului de receptare a textului. Există, fără îndoială, pericolul fetișizării publicului în contextul recentei tendințe de accentuare a importanței receptării și interpretării semnificațiilor de către public. Ca urmare, s-a produs o deplasare la scară mare a accentului de la text și contextul producerii lui
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
un produs în cadrul relațiilor sociale și cum cultura însăși contribuie într-o anumită măsură la producerea unui public și la impunerea modului de receptare a textului. Există, fără îndoială, pericolul fetișizării publicului în contextul recentei tendințe de accentuare a importanței receptării și interpretării semnificațiilor de către public. Ca urmare, s-a produs o deplasare la scară mare a accentului de la text și contextul producerii lui la audiență și receptare, ceea ce în anumite cazuri a determinat apariția unui nou tip de dogmatism în cadrul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
fără îndoială, pericolul fetișizării publicului în contextul recentei tendințe de accentuare a importanței receptării și interpretării semnificațiilor de către public. Ca urmare, s-a produs o deplasare la scară mare a accentului de la text și contextul producerii lui la audiență și receptare, ceea ce în anumite cazuri a determinat apariția unui nou tip de dogmatism în cadrul căruia numai publicul, respectiv cititorul, produce semnificația. Textul, societatea și sistemul de producere și de receptare dispar în acest extaz solipsist al producătorului de text conform căruia
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a accentului de la text și contextul producerii lui la audiență și receptare, ceea ce în anumite cazuri a determinat apariția unui nou tip de dogmatism în cadrul căruia numai publicul, respectiv cititorul, produce semnificația. Textul, societatea și sistemul de producere și de receptare dispar în acest extaz solipsist al producătorului de text conform căruia nu există text în afara lecturii, rezultatul fiind o parodie a celebrelor cuvinte ale lui Derrida, și anume că nu există nimic în afara textului. În plus, anumite versiuni ale studiilor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
există text în afara lecturii, rezultatul fiind o parodie a celebrelor cuvinte ale lui Derrida, și anume că nu există nimic în afara textului. În plus, anumite versiuni ale studiilor culturale au ajuns la o fetișizare a rezistenței. În cursul evoluției cercetării receptării în studiile culturale, s-a sugerat distincția între lecturile de tip dominant, negociant sau de opoziție (Hall, 1980b: preluată în opera lui Fiske). Această schemă face distincția între lecturile dominante, în care publicul își însușește textele în acord cu interesele
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
iau cu asalt clădirea. Există, în cadrul studiilor culturale, tendința de a aprecia rezistența ca atare, fără a face vreo distincție între tipurile și formele de rezistență (există o problemă asemănătoare în aprecierea nediscriminată a plăcerii publicului în anumite studii de receptare). Astfel, rezistența la autoritatea socială manifestată de vagabonzii din centrul mai sus-menționat la vizionarea filmului Die Hard ar putea contribui la stimularea unui comportament masculin brutal și ar încuraja folosirea manifestărilor de violență fizică pentru rezolvarea problemelor sociale. Așa cum au
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
s-a dovedit mai puțin expertă în descoperirea momentelor de rezistență și opoziție. Cu toate acestea, și-a plasat întotdeauna analiza asupra mediei și publicului în contextul relațiilor de producție și dominație existente, în timp ce multe alte studii asupra publicului și receptării nu reușesc să fixeze receptarea culturii în contextul relațiilor sociale de dominație și putere. Mai mult decît atît, rămîn încă abordări centrate pe text, care se angajează în lecturi fundamentate teoretic, dar care nu iau în calcul producerea, receptarea sau
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]