6,309 matches
-
generații încoace prin injurii și suspiciuni de soiul cel mai de rând. Cine i-ar putea-o lua a nume de rău daca, după rezultatul alegerilor actuale, cancelarul a ostenit de-a se mai bate cu prostia și răutatea, deși regretăm din fundul inimei o asemenea hotărâre, din cauza patriei noastre? După principiile parlamentarismului, majoritatea înaintea căreia se retrage are să ia asupră - și succesiunea; însă progresiștii și centrul pot să formeze opoziția împreună, dar nu pot guverna împreună. E așadar necesar ca
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de anteproiect. Prin aceasta, se zice, va trece vremea și vremea ne va învăța ce să facem. Ca ultim expedient se mai ține în rezervă dizolvarea Comisiunii Europene a Dunării și se uită că Austria ar avea mai mult de regretat un sfârșit atât de deplorabil al conflictului. Tactica aceasta e cunoscută în București - de la 1866 ea a fost tradusă pe terenul politic - și de aceea se dă atât de puțin pe dorințele Austriei, ca și când noi am fi micul regat și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu ce preț stă cabinetul Brătianu? Cu prețul umilirii complete. Lucrul meritând un studiu mai amănunțit, vom reveni asupră-i. [8 decembrie 1881] ["PE CÎND ÎN AFARĂ... "] Pe când în afară d. Stătescu esprimă în mod franc și leal viile sale regrete pentru tot ce a fost considerat ca blesant de cătră guvernul Austriei, încît în privirea desfacerilor esterioare stăm bine de tot, înlăuntru se petrec lucruri ca cele relevate în ședința Adunării de la 14 decemvrie, cari dovedesc că și desfacerile interne
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
putem primi pe cât timp nu suntem în poziție a cunoaște starea cestiunii și raportul {EminescuOpXII 453} ei cu constelațiunea împrejurărilor, toate aceste la un loc ne-au impus o rezervă pe care nici țara, nici noi nu avem a o regreta. De aceea și în cestiunea Dunării atitudinea noastră s-a mărginit în a lua act de ceea ce se petrece și se zice și a susținea în modul nostru atitudinea defensivă pe care guvernul pretindea că o are. Daca la Cameră
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și-a făcut să se lase la o parte pentru un timp orice proiect cu scop de-a asigura colonilor europeni acel deplin control asupra afacerilor lor locale ce doream să i-l confiem fără a prejudeca interesele populațiilor indigene. Regret că războiul se continuă în Basutoiand, cu toate sforțările guvernului colonial de la Cap. Voi simți o mare satisfacere dacă se va prezenta o bună ocazie pentru mine de-a lucra prin mijloace amicale spre a restabili pacea. Războiul din Afganistan
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
e drept, a comerțului țării și putem spera pentru acest an venituri mai mari decât am crezut la început. Prevestirile ce vi le-am făcut despre o micșorare a mizeriei din Irlanda s-au realizat grație unei recolte abundente, însă regret a vă spune că condițiunea socială a țării a primit un caracter alarmant. Crimele agrarie au fost mult mai numeroase ca în anii trecuți. Atentatele în contra vieții oamenilor nu s-au comis în proporția celorlalte delicte, dar pot adauge că
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
public este important să ne ascundem sentimentele. Dacă dezaprobi cu hotărîre o decizie luată de șeful tău sau o afirmație a sa, discută cu el între patru ochi. Nu fă din asta o chestiune publică, altminteri s-ar putea să regreți. îmi amintesc de un manager care mi-a vorbit, după o ședință de training, despre faptul că el promovează un stil de management bazat pe colaborare. Unul din subordonații săi, care i-a auzit spusele, a replicat imediat: „Sigur, dar
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
de Eminescu ca pe cea mai mare catastrofă istorică de la căderea Bizanțului. Despărțirea lui de Nietzsche pare aici vădită: "Ireligiozitatea, abstracție făcând de dogme, se întinde într-un mod înspăimântător în secolul nostru"97. Și: " Disparițiunea sentimentului religios e de regretat nu numai la noi, dar pretutindeni"98. Dimpotrivă, lui Nietzsche ireligiozitatea modernă îi apărea ca tonică, înlăturarea de ultim obstacol în calea libertății omului. (Sau, mai degrabă, așa apare Nietzsche în tălmăcire postmodernă). El n-a vrut să știe că
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
descreștere: "Iar geniul solitudinii descrește / din sunet și-n lumină se arată: / un solz luxat pe trupul unui pește". Unda de umor se strecoară și mai insidioasă în cele zece măiestre sonete finale, false poezii ocazionale. N-avem decât a regreta că poezia lui C. D. Zeletin pare puțină cantitativ, dar a sosit momentul să-i recunoaștem comorile ascunse, din perspectivă transmodernistă, și să decidem că poetul nu e cu nimic mai prejos decât traducătorul. XIV. TRANSMODERNISMUL LUI VICTOR TELEUCĂ Pe
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
se vorbea de "materialismul vulgar" al lui Ludwig Büchner (1824-1899). Se pare că postmodernismul a decis în favoarea acestuia, iar nu pentru Platon, Hristos și Kant. Mama Terezei umblă mai toată ziua goală prin camere și-și iubește trupul cum este, regretând că, devenind mamă, și l-a deformat, ratându-și, în acest mod, viața. Aceasta este și concepția postmoderniștilor români despre biologia trupului nonmetafizic. De aici s-a născut invazia de scatofilie și de pornografie în literatura ultimelor generații. Am arătat
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
moral. Paradigmă machiavelic] sugereaz] c] aceast] form] a compromisului este uneori necesar]. Eliberarea. Aceast] problem] apare atunci cand un agent a ales un curs de acțiuni imorale sau a instaurat o stare imoral] de durat] a lucrurilor, si a ajuns s] regrete decizia, c]utând apoi s] se elibereze din acel haos. În context politic, este posibil ca nu agentul în sine s] fi inițiat acțiunea imoral], ci doar s] fac] parte din grupul care a f]cut-o, sau, inc] și mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru situația care genereaz] consecințe negative orice ar face. S] presupunem c], în postura de lider politic, ați fost responsabil pentru amestecarea națiunii dumneavoastr] într-un r]zboi nedrept, injustiție pe care ați ajuns s] o conștientizați și s] o regretați. Sunteți, astfel, responsabil pentru c] i-ați convins pe oameni s] cread] în dreptatea cauzei respective și pentru c] ați inspirat devotament pentru aceast] cauz]. În cazul în care ați comandă încetarea imediat] a conflictului, nu v-ați lovi doar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
privind lucrurile Într-un mod rațional - că este o simplă idolatrie. În spatele acestui chip nu se află nimic altceva decât speranțele, visele și credințele celor care l-au cioplit. Astăzi Îmi amintesc cu nostalgie de anii când eram naționalist; nu regret nimic și nu vreau să mă dezic de o parte din ceea ce a fost propria mea viață și sensibilitate. De aceea, pot să Înțeleg punctul de vedere al naționaliștilor, chiar dacă nu le Împărtășesc opiniile, și m-aș bucura să fiu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
dar trebuie să protejeze acea entitate care, Într-o viziune liberală (dar și Într-una creștină), reprezintă valoarea supremă pe pământ, mai presus de public, de națiune și de orice altă colectivitate: trebuie să protejeze interesele individului. Mulți colegi cercetători regretă faptul că nu mai au acces la o serie de izvoare istorice prețioase, de pe la 1905, să zicem, ca urmare a reglementărilor ce restricționează accesul public la documente cu caracter personal cu o vechime mai mică de o sută de ani
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
promovate cu aceeași tenacitate În viața publică românească după 1990. În consecință, nu puteam să-l refuz, cu toate că, spre deosebire de Domnia Sa, nu am nici temperamentul și, poate, nici caracterul luptătorului dispus să se bată În public pentru ideile sale. Totuși, nu regret nici astăzi că am răspuns solicitării respective, care mi-a adus satisfacția (nemeritată, În raport cu anvergura modestă a contribuției mele) de a recepta numeroase ecouri intelectuale favorabile, pe multe meridiane, ca și insatisfacția, evident, tot atât de nemeritată, dar previzibilă, provocată de injuriile
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
guvernul român leafa pe an. O recenzie completă, dedicată relatării lui Ürmösy, este publicată În revista pestană Regélő Pesti Divatlap, În numărul din 16 iunie 1844. Deși afirmă că nu este o carte „dintre cele care făuresc o epocă”, deși regretă lipsa unei analize mai aprofundate și remarcă deficiențe În stil și ortografie, ziariștii pestani socotesc subiectul În sine, ca și tratarea lui, demne de toată atenția. Analizează și ei, pe larg, cauzele emigrării maghiarilor, criticând stările de lucruri din Ardeal
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Jánk Ábrahám” (Avram Iancu XE "Iancu" ), cel care fusese „adânc impresionat de eliberarea poporului său”, cu ocazia evenimentelor de la 1848. Kőváry i-a acordat lui Avram Iancu XE "Iancu" o atenție specială În paginile istoriei sale și se pare că regreta sincer „Înstrăinarea” lui Iancu de cauza revoluției maghiare. Avram Iancu, scrie istoricul maghiar, „ar fi putut să apară ca un erou al libertății, dar el dorea să fie un mântuitor, fără să-și dea seama că nu este decât o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Într-o lumină mai bună. Pe lângă faptul că aici intră personaje inteligente și cultivate, cu idealuri superioare, cum este tribunul Numa, din „Familia Bárdy”, acești participanți la revoluția românilor sunt umanizați, Îndeplinind roluri și funcții pozitive În structurile narative. Unii regretă sincer cruzimile comise, alții, În același spirit, deși sunt „răsculați dacoromani”, salvează maghiari nevinovați, ascunzându-i din fața furiei mulțimii. „Janku Avrám”, de pildă, merge până Într-acolo Încât intră În conflict cu proprii săi oameni, reușind să salveze numeroși maghiari
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
carieră, vaste cunoștințe de literatură, istorie, filatelie, numismatică în general și medalistică, care i-au dat o prestanță deosebită atât în perioada activă, de dinainte de primul război mondial, cât mai ales în perioada dintre cele două războaie, când era foarte regretat și devenise simbolul omului care știe tot, al Iașului de odinioară. Marilor personalități ale Iașului din comitetele de inițiativă care hotărau realizarea medaliilor și autorilor de drept ai proiectelor și machetelor le revine meritul de a imortaliza în metal oameni
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
prin concurs, ca agregat, catedra de anatomie topografică, unită peste un an cu cea de clinică chirurgicală de la Universitatea ieșeană, căreia-i va deveni titular. Era foarte iubit de studenții săi și foarte apreciat de colegii ieșeni, care i-au regretat transferarea la București, survenită în anul 1912. Ernest Juvara se înscrie ca fondator de școală chirurgicală, de numele său legându-se tehnici și activități ale domeniului, dar și urmași de talia academicianului Nicolae Hortolomei. O impresionantă operă ca „întindere și
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
dublă formație, iar eu obișnuiesc să le răspund cu o glumă: ”printre pictori sunt cel mai mare istoric de artă, iar printre istoricii de artă sunt cel mai mare pictor”. 7. Spuneți-mi, care este lucrul pe care l-ați regretat cel mai tare în cei 30 de ani de învățământ ? 7. O, o întrebare retorică: regrete, dezamăgiri, mulțumiri, satisfacții ....după peste treizeci de ani la catedră ... ce pot să vă spun e că nu mi-am uitat profesorii, le port
INTERVIU CU PROF.DR.TEODOR HAȘEGAN. In: Apogeul by Diana Băgireanu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1797]
-
piardă firul ideilor transmise. Indiferent de dificultățile Întâmpinate de persoanele cu deficiență de auz În a Învăța să vorbească și de faptul că există momente În care vor să renunțe, preferând limbajul semnelor, după ce observă anumite progrese În timp, nu regretă efortul depus. Este clar nevoie de perseverență și sacrificiu ca În orice altă activitate cu un obiectiv pe temen lung. Satisfacția este resimțită de ambele părți atunci când Întâlnești persoane cu surditate profundă În funcții de profesori În universități, când descoperi
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
câțiva ani de ucenicie în școli de la țară, ani grei, dar pe care îi consider azi benefici. Erau timpuri când nu te puteai opune la nimic, nu aveai de ales, trebuia să faci ceea ce era obligatoriu. Cu toate acestea, nu regret nimic; am lucrat cu elevi buni și frumoși, cuminți și afectuoși i-am iubit, ne-am respectat și, astfel, toate cele rele s-au uitat. În Școala nr. 22 am putut intra după câțiva ani de pregătire, printr-un concurs
O VIAȚĂ DE OM AŞA CUM A FOST EA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Maria Marin () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1733]
-
suficientă de cremă. După 2 minute clătiți cu apă caldă. Se poate repeta de 2 ori pe zi. Dragele mele, gândiți-vă foarte bine înainte de a vă hotărî să suportați o implantare de silicoane. în occident sunt destule femei care regretă c-au făcut-o. Chiar credeți că o astfel de agresiune asupra unui organ feminin atât de delicat și important este absolut inofensivă? 8 Ridichea neagră - prieten devotat. Iarna, această legumă este foarte indicată, ea constituind un aport însemnat de
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
făcând aceasta trăiam cu intensitate clipa prezentă. Mai târziu, am preluat modul de gândire și acțiune al celor din jur, am Început să ne judecăm pe noi, să-i criticăm pe ceilalți, să visăm la un viitor incert sau să regretăm ceva ce a fost oscilând permanent Între supărare și bucurie, Între trecut și viitor, refuzând prezentul, refuzând să vedem multitudinea de daruri pe care ni le face zilnic Dumnezeu și ignorând „darul” din noi. Și așa au apărut, boli, depresii
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]