5,445 matches
-
n-au avut un rol politic atât de important, fie direct, prin activitatea lor politică, fie indirect, prin cărțile lor. Republica portugheză e, în parte, opera literatorilor. Și nu e lipsit de semnificație amănuntul că în fruntea primului guvern provizoriu republican se găsește un poligraf, Teofilo Braga, care a fost și al doilea președinte al Republicii; iar din cei opt președinți pe care i-a avut până acum Republica portugheză, patru au fost profesori și doi au fost scriitori. Intervenția artiștilor
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
o serie ignobilă de crime, tiranii și demențe. Liberalismul contemporan e o agonizare fără glorie, decadența iremediabilă a unui popor degenerat. Restaurarea independenței portugheze, la 1640, a fost o greșeală fatală, pentru întreaga peninsulă. De aceea, singura scăpare este uniunea republicană iberică. Și cu toate acestea, socialistul Oliveia Martins acceptă Ministerul da Finanțe sub Regele Don Luiz în 1885, sperând să joace rolul unui Pombal democrat. Adversarii politici îl răstoarnă însă repede. Oliveira Martins a modificat, prin cărțile sale, conștiința istorică
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
sistemul său poetic și primele volume de versuri au fost mai târziu retopite într-o masivă operă de câteva mii de pagini, care intenționa să completeze și să întreacă La Légende des Siècles a lui Victor Hugo. Teňfilo Braga era republican pentru că, în concepția lui, evoluția dinamică a societății portugheze era amenințată de existența unei "familii privilegiate": familia regală. "Filozofia pozitivă, scrie el în História das ideas republicanas em Portugal, ne învață să vedem că constituționalismul este o tranzacție provizorie între
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
orice preț înlăturată. Braga a trăit destul ca să-și vadă visul cu ochii. A fost Președinte al Republicii, a fost Președinte al Comitetului Provizoriu. Anevoie de spus dacă a păstrat până la sfârșitul vieții, în cursul celor 12 ani de anarhie republicană, aceeași idee fixă împotriva "familiei privilegiate". Nu a exercitat o mare influență. Nu avea nici geniul lui Antero și nici forța de invenție verbală a lui Oliveira Martins dar cărțile lui politice se citeau pentru că republicanismul socialist era la modă
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
ia apărarea stării de lucruri prezente. Întreaga elită spirituală a țării este de partea revoluției și a republicii. Toți trăiesc sub magia aceluiași cuvînt: libertate, mai multă libertate. Dar cereau un lucru pe care-l aveau, căci toți acești revoluționari republicani își pot tipări cărțile, se pot organiza în centre revoluționare, pot ataca în ziare și pamflete familia regală și monarhia constituțională. În 1873 ia naștere "Centrul republican federal" la Lisabona, fără ca Guvernul să protesteze. Programul Centrului e un amestec ciudat
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
libertate. Dar cereau un lucru pe care-l aveau, căci toți acești revoluționari republicani își pot tipări cărțile, se pot organiza în centre revoluționare, pot ataca în ziare și pamflete familia regală și monarhia constituțională. În 1873 ia naștere "Centrul republican federal" la Lisabona, fără ca Guvernul să protesteze. Programul Centrului e un amestec ciudat de constituție elvețiană, comunism și federalism iberic. Se creează un partid republican, care cere: egalitate civilă și politică, libertate de manifestare, guvern al poporului pentru popor, justiție
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
ataca în ziare și pamflete familia regală și monarhia constituțională. În 1873 ia naștere "Centrul republican federal" la Lisabona, fără ca Guvernul să protesteze. Programul Centrului e un amestec ciudat de constituție elvețiană, comunism și federalism iberic. Se creează un partid republican, care cere: egalitate civilă și politică, libertate de manifestare, guvern al poporului pentru popor, justiție democratică. Dar, după cum observă Arthur Ribeiro Lopes, "toate aceste principii fuseseră dinainte puse în vigoare de către Monarhie" și ideea fixă a libertății republicane nu corespundea
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
un partid republican, care cere: egalitate civilă și politică, libertate de manifestare, guvern al poporului pentru popor, justiție democratică. Dar, după cum observă Arthur Ribeiro Lopes, "toate aceste principii fuseseră dinainte puse în vigoare de către Monarhie" și ideea fixă a libertății republicane nu corespundea nici unei necesități publice. Totuși, republicanii candidează la alegerile din 1884 și 1885 și dobândesc două locuri în Parlament. Braga scrie Istoria ideilor republicane în Portugalia, afirmând că "dacă revoluția de la 1848 nu ne-ar fi găsit slabi de
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
toate aceste principii fuseseră dinainte puse în vigoare de către Monarhie" și ideea fixă a libertății republicane nu corespundea nici unei necesități publice. Totuși, republicanii candidează la alegerile din 1884 și 1885 și dobândesc două locuri în Parlament. Braga scrie Istoria ideilor republicane în Portugalia, afirmând că "dacă revoluția de la 1848 nu ne-ar fi găsit slabi de energie morală după doi ani de luptă și decepții, Republica ar fi avut în acel an prima sa experiență printre noi". Partidul republican, creat de
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Istoria ideilor republicane în Portugalia, afirmând că "dacă revoluția de la 1848 nu ne-ar fi găsit slabi de energie morală după doi ani de luptă și decepții, Republica ar fi avut în acel an prima sa experiență printre noi". Partidul republican, creat de intelectuali, ajunge popular prin scriitori și devine instrument de putere în mâna câtorva tribuni și avocați. Marea lui forță era o enormă capacitate de opoziție, care fascina mulțimile. Partidul nu pierdea nici un prilej ca să zdruncine monarhia constituțională. Și
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
aplicare chiar în timpul crizei ultimatumului. La Porto, centrul insurecției permanente, un grup revoluționar declară instaurarea republicii. Aventura durează numai câteva ceasuri, înfrîntă de armată. O parte din conspiratorii din Nord trec granița. Lovitura fusese atât de prost înscenată, încît majoritatea republicanilor se desolidarizează de insurecție. Joîo Chagas continuă însă să-și intituleze ziarul pe care-1 conducea la Porto: Republica Portugheză. Și deși Don Carlos izbutește să depășească momentul critic, se poate spune că ultimatumul a fost lovitura decisivă dată monarhiei. Căci
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
guvernului, fraternizau cu revoluționarii. Asprele critici pe care și le făceau reciproc au sfârșit prin a le compromite pe toate laolaltă. Burghezia însăși era, în cel mai bun caz, pasivă. Crescută la școala revoluției, alimentată de literatura, istoria și gazetăria republicană, antrenată de propaganda antireligioasă, fărâmițată de societățile secrete - burghezia privea cu indiferență sau satisfacție bagatelizarea instituțiilor tradiționale, surparea lentă a prestigiului monarhiei, promovarea victorioasă a dezordinii. Erau două partide de guvernământ, amândouă de origine și formație liberală: regeneratorii și progresiștii
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
intrigant politic. La Cameră, era temut pentru că ataca întotdeauna, iar atacurile sale erau îndreptate împotriva persoanelor. Doctrinele nu-l interesau. Cât de sterpe și de inactuale erau partidele de guvernământ o dovedește nu numai crescânda popularitate a mișcărilor revoluționare și republicane, ci chiar procesul de dezagregare ce are loc în sânul acestor venerabile partide. Tinerii progresiști și regeneratori înțeleg că momentul istoric îi depășește, iar pentru că structura politică sau conducerea partidelor din care fac parte nu îngăduie o readaptare în conformitate cu cerințele
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Parlamentului, ținea admirabile discursuri, făcea vizite, primea foarte multă lume și nu tăcea niciodată. Cearta lui cu președintele partidului progresist, José Luciano, a pornit de la incidente ridicole - dar a avut urmări teribile: unitatea partidului pentru totdeauna sfărâmată și apropierea de republicani. Lupta dintre cele patru fracțiuni guvernamentale a desăvârșit opera propagandei revoluționare. Politicienii stâlpi ai monarhiei colaborau astfel la succesul republicanilor. Guvernele care se succedau fără ca nimic să se schimbe, opoziția viguroasă care se îmblînzea de îndată ce era chemată la putere, sumele
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
José Luciano, a pornit de la incidente ridicole - dar a avut urmări teribile: unitatea partidului pentru totdeauna sfărâmată și apropierea de republicani. Lupta dintre cele patru fracțiuni guvernamentale a desăvârșit opera propagandei revoluționare. Politicienii stâlpi ai monarhiei colaborau astfel la succesul republicanilor. Guvernele care se succedau fără ca nimic să se schimbe, opoziția viguroasă care se îmblînzea de îndată ce era chemată la putere, sumele fantastice cheltuite de Don Carlos și familia regală, încă mai exagerate de zvonul străzii, toate acestea făceau ca opinia publică
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Aportul politic al lui Almeida a fost unirea intelectualilor cu masele populare. El cel dintâi aduce sprijinul masiv al zecilor de mii de lucrători, galvanizați de verbul profetic al tribunului. Mai târziu, în Cameră, Antonio José de Almeida e oratorul republican cel mai temut, barbarul neînfricat, care întrerupe și protestează, amenință și proorocește. Citite în volum, discursurile lui par cu desăvârșire mediocre, lipsite de substanță, de originalitate. Pentru că, de fapt, textul nu reprezintă nimic; importantă era prezența tribunului, starea sufletească pe
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Roma în fruntea unui "pelerinaj de credincioși" - cât și anarhismul, care ,,în toată puritatea sa e un ideal sublim, pe care societățile îl realizează progresiv". Bernardino Machado era prin excelență "președintele". Și este într-adevăr ales curând președinte al partidului republican. Adeziunea lui e o lovitură mortală dată monarhiei. Ultimele șovăiri și reticențe ale burgheziei sunt învinse de apariția aceasta nobilă, întrupare a tuturor virtuților civice și familiare. Rolul său esențial va fi să dea partidului înfățișarea și psihologia unui partid
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
un om al ordinii, dar nemăsurata lui ambiție îl făcuse să se viseze toată viața șeful Statului; și pentru a-și împlini visul, nu șovăie să atace monarhia, pe care o iubea și o stima. Lângă el, toți ceilalți șefi republicani par dinamitarzi, teroriști, luciferici. Barba patriarhală a nobilului președinte e un simbol al tuturor virtuților patriotice. Singur poetul desmetic, evreul de geniu Guerra Junqueiro - care a scris cele mai cumplite pagini împotriva lui Dumnezeu, a Portugaliei și a Regelui, ca să
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
vreme s-o realizeze. Formula nu durează însă decât numai câteva luni. Când progresiștii îi retrag sprijinul, Joîo Franco prezintă Regelui demisia; nu putea guverna singur, împotriva unui Parlament ostil. Ultimele alegeri aduseseră în Adunarea Deputaților și câțiva din șefii republicani: Antonio José de Almeida, Afonso Costa, Braga, Menezes - care-și continuau de pe tribuna Camerei opera începută în redacții, în lojile masonice și pe stradă. Don Carlos îl convinge pe Franco să guverneze fără Parlament, instaurând dictatura. Se spune că Joîo
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
marea masă portugheză pentru că nu exista între Tron și neam nici o legătură caldă, de simpatie. Don Carlos nu va fi iubit de o parte din supușii lui - destul de puțini, de altfel - decât douăzeci de ani după moarte. Unul din intelectualii republicani cei mai de frunte își amintește, în memoriile sale: "Avea defecte. Dar cu toate aceste defecte, a fost omul politic cel mai inteligent al timpului său și singurul, dintre toți, care avea caracter" (Homen Cristo). Proclamarea dictaturii provoacă în toate
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
o indignare fără margini. Șeful progresiștilor, José Luciano, începe cel dintâi să protesteze. Hintze Ribeiro președintele partidului regenerator, declară regimului un "război fără odihnă, intransigent". Și profetizează: Această dictatura va sfârși ori printr-o revoluție, ori printr-o crimă!". Președintele republicanilor, Bernardino Machado, observă că în momentul de față "se guvernează nu numai împotriva republicanilor, ci și împotriva monarhiștilor". Un profesor universitar de la Coimbra invită pe monarhiști să intre în rândurile republicanilor. Dizidența condusă de Jose de Alpoim aproape că-i
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Ribeiro președintele partidului regenerator, declară regimului un "război fără odihnă, intransigent". Și profetizează: Această dictatura va sfârși ori printr-o revoluție, ori printr-o crimă!". Președintele republicanilor, Bernardino Machado, observă că în momentul de față "se guvernează nu numai împotriva republicanilor, ci și împotriva monarhiștilor". Un profesor universitar de la Coimbra invită pe monarhiști să intre în rândurile republicanilor. Dizidența condusă de Jose de Alpoim aproape că-i ascultă sfatul. Tribunul Antonio Jose de Almeida strigă: "Bine venită fii, oră a revoluției
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
ori printr-o revoluție, ori printr-o crimă!". Președintele republicanilor, Bernardino Machado, observă că în momentul de față "se guvernează nu numai împotriva republicanilor, ci și împotriva monarhiștilor". Un profesor universitar de la Coimbra invită pe monarhiști să intre în rândurile republicanilor. Dizidența condusă de Jose de Alpoim aproape că-i ascultă sfatul. Tribunul Antonio Jose de Almeida strigă: "Bine venită fii, oră a revoluției!". La intrarea Regelui în teatrul "Dona Amelia" publicul izbucnește într-o manifestație ostilă. În mahalale, copiii cântă
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
dictatura din punct de vedere legal, atacă violent pe Don Carlos, sfîrșindu-și filipica printr-o apostrofă rămasă celebră: "Pentru mult mai puține crime s-a rostogolit, în Franța, pe eșafod, capul lui Ludovic XVI!". Zadarnic cere Președintele Adunării expulzarea deputatului republican. Afonso Costa refuză să părăsească incinta și e scos de baionetele soldaților. Atunci se petrece o scenă pe care nimeni nu ar fi putut-o prevedea. Tribunul poporului, Antonio José de Almeida, sare pe o bancă și strigă, stăpânind furtuna
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
José de Almeida, sare pe o bancă și strigă, stăpânind furtuna cu formidabila lui voce: "Soldați, hai să facem revoluția! Baionetele voastre și glasul meu ar putea, străbătând orașul, să aducă gloria unui popor și libertatea unei patrii!". Celălalt deputat republican, umanitaristul Menezes, leșină - colaborând astfel la dramatizarea momentului care trebuia să devină istoric. Tribunul cere cuvântul, și recurge la vechea stratagemă: compară prețurile toaletelor Reginei cu costul pâinii săracilor. Impresia e, ca de obicei, profundă. În sfârșit, vorbește și Alexandre
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]