23,741 matches
-
Un herald, (baș); soldați și marinari ai Republicii Veneția, doamne și domni din Veneția, populație din Cipru, Greci, Dalmațieni, Albanezi, un hangiu, 4 ospătări dela han, echipajul corabiei lui Otello. Actul I Un port din insula Cipru. În timp ce o furtună sălbatică bântuie pe mare, cetățenii unui port din Cipru așteaptă întoarcerea Ducelui lor, Otello, un maur, comandantul flotei venețiene. Cand corabia să apare în zare, toți locuitorii îngenunchează și se roaga la Ceruri că vasul comandant să fie cruțat de naufragiu
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
organici volatili, etc.) în anumite concentrații constituie factori de risc pentru sănătatea umană. La lecțiile de genetică și evoluționism, elevii primesc informații privind originea speciilor de plante cultivate și de animale domestice; toate își au originea în flora și fauna sălbatică. Crearea de noi soiuri de plante și rase de animale mai productive și mai rezistente la diverși factori abiotici și biotici este posibilă numai dacă vom proteja speciile sălbatice înrudite cu acestea (Mohan Gh., Ardelean A., 1993). Cunoștințele referitoare la
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
de animale domestice; toate își au originea în flora și fauna sălbatică. Crearea de noi soiuri de plante și rase de animale mai productive și mai rezistente la diverși factori abiotici și biotici este posibilă numai dacă vom proteja speciile sălbatice înrudite cu acestea (Mohan Gh., Ardelean A., 1993). Cunoștințele referitoare la aspectele bio și ecodiversității, ce reflectă în esență particularitățile mediului, au caracter interdisciplinar prin esență. Tendința de a gândi educația ecologică în termeni specifici științelor naturii se datorează interesului
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
de opera lui Dimitrie Cantemir, Tudor Nedelcea de cronicarii munteni. De literatura românească premodernă și modernă se ocupă Marian Barbu (Marginalii la o proză mai puțin cercetată - romanul de mistere, Dislocarea compoziției în proza românească actuală, în „Galeria cu viță sălbatică”), Pavel Țugui, Cornelia Diaconu, Dorin Teodorescu, Toma Grigorie, Titus Bălașa, Sonia Cuciureanu, Maria Magdalena Simion. Volumul din 1980 conține o secțiune dedicată centenarului nașterii lui Mihail Sadoveanu (corespondență, studii de Pavel Țugui și Ion Pătrașcu ș.a.). Dramaturgia, care ocupă un
ANALELE UNIVERSITAŢII DIN CRAIOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285342_a_286671]
-
rămâne modică în aceste volume, iar atunci când apare e integrată în chip mai firesc: „Prin jungla nuferilor barca plutește fără nici o țintă / iar noi în barcă, triști și palizi ca-ntr-un poem de Lamartine. / La margine de baltă rațe sălbatice, țipând, colindă, - / dorm armele-n banduliere, căci vânătorii zac de spleen”. În rezumat: „Risipitor de imagini și risipit uneori în poezia ocazională, Andrițoiu este în creația lui mai pură un poet de vocație, elegiac și livresc. Cultivă filonul clasic și
ANDRIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
generală este de a da mereu naștere neprevăzutului, acel ceva pe care spiritul obișnuit cu jugul regulilor nu-l poate accepta În buna rânduială a logicii. Iar excentricitatea, acest alt rod al pământului englezesc, produce neprevăzutul, dar altcum, mai dezlănțuit, sălbatic, orb. E o revoluție individuală Împotriva ordinii stabilite, câteodată Împotriva naturii Însăși; În acest caz din urmă - la limita nebuniei. Dimpotrivă, dandysmul Încalcă regula și totuși o mai respectă. Suferă În consecință și se răzbună În chiar clipa supunerii; face
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
măsură de porumb. Specific economiei naturale este izolarea deplină a producătorului. Natura constituie principalul "partener", principala sursă de existență. Tot ce este necesar traiului se obține din interacțiune directă cu natura. Culesul și vânătoarea sunt principalele ocupații în familia omului sălbatic. Economia naturală nu cunoaște plus-produsul și nici surplusul. Fernand Braudel, discutând despre rolul pieței și despre caracterul său social, numește economia naturală ca fiind o "non-economie"84 în care viața este închisă și în care nu există noțiunea de "celălalt
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de ani în care natura a fost bună cu omul, orientându-i evoluția în altă direcție spre cunoștința binelui și a lucrurilor, spre înțelegerea universului său interior și exterior 110. Există o probă foarte aproape de noi și anume băștinașii încă sălbatici, din diferitele ținuturi îndepărtate ale planetei, și care chiar dacă ne sunt contemporani din punct de vedere cronologic, se află cu mii de ani înapoi din punctul de vedere al înțelegerii lumii în care trăiesc. Mulți dintre ei se află încă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
său la "ceva". Acest "ceva" chemându-se apropierea bunăvoinței oamenilor sau zeilor. El presupune o anume conștiință a utilității acestor bunuri, deși ofrandele se puteau constitui chiar și din vieți umane. Nu se oferea chiar la întâmplare și ritualurile populației sălbatice din zilele noastre ne dovedesc asta. Totul se întâmplă, așa cum spuneam, pe fondul unui ritual, a unor norme și reguli care trebuiau să capteze atenția și să declanșeze bunăvoința. Le spunem pre economice și pentru că aceste schimburi nu erau practicate
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
afaceri sau alt tip de demnități sociale. " Sunt niște sălbatici!" se spune adesea despre cei care nu intră în acest mecanism de mii de ani, dus la perfecțiune într-o lume care și-a conservat cu grijă primitivismul. A fi "sălbatic" înseamnă, așa cum spuneam, să nu le respecți cutumele,să fii în afara lor. Darul și nunta sunt momente ale "baronilor", așa cum spuneam. Este o denumire falsă, pe care au dat-o oamenii din presă care nu cunosc România și remanențele primitive
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
evident că răspunsul vine dintr-o nevroză a căutărilor, pentru că, în contrastul părăsirii unui model societar de tip socialist-ceaușist și căutării reperelor unui model societar. Între durerile interioare ale românului se află și aceea legată de înțelegerea greșită și manifestarea sălbatică a unui tip de individualism, unic poate în lume. Dacă suntem plini de amabilități și bunăvoință față de străin, nu același lucru se întâmplă față de oamenii noștri, de conaționalii, vecinii și oamenii față de care ar trebui să manifestăm cele mai alese
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și empiriocriticism", în Opere complete, vol. 18, Editura Politică, București, 1963. Lenin, V. I., ,,Un pas înainte, doi pași înapoi", în Opere complete, vol. 8, Editura Politică, București, 1962. Leontief ,W., Analiza input-output, Editura Științifică, București, 1970. Lévi-Strauss, C., Gândirea Sălbatică, Editura Polirom, Iași, 2011. Lévi-Strauss, C., Rasă și istorie, Editura FIDES, Iași, 2001. Lips, I. E., Obârșia lucrurilor. O istorie a culturii omenirii, Editura Științifică, București, 1958. Lipsey, R. G.; Crystal, K. A., Principiile economiei, Editura Economică, București, 2002. List, Fr.
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
explicație care a dus de la haitele și tavernele strămoșilor nonumani ai omenirii la grupurile sociale primitive, dar încă de pe atunci pregnant diferențiate despre care ne oferă informații excavațiile, cele mai vechi documente istorice și relatările călătorilor care au întâlnit triburi sălbatice", Ludwig von Mises, Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 123. 117 Apud. Simion Mehedinți, Civilizație și cultură. Concepte definitorii, rezonanțe, Editura Trei, București, 1999, p. 76. 118 Constantin Bălăceanu Stolnici, Magdalena Berescu, Gândirea magică. Geneză
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
cutare sau cutare lucru, pentru a fi liniștit". 186 Oamenii merg și azi la biserică cu vin, pâine, carne sau alte daruri. 187 Pentru o imagine completă asupra gândirii umane din epoca pe care o discutăm, vezi Claude Lévi-Strauss, Gândirea sălbatică, Editura Polirom, Iași, 2011. 188 Apud Georges Hubert de Radkowski, Antropologie generală, Editura Amarcord, Timișoara, 2000, p. 23. 189 Ilie Bădescu numește acest tip de schimb ca fiind unul al "reciprocităților asimetrice (...), reciprocitățile asimetrice fiind atestate de fenomene precum darul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
rău constituie o interogație fundamentală pentru științele sociale. De la această întrebare va porni reglementarea. Dacă omul este rău din fire, atunci se impune să fie împins cu forța spre bine și să i se limiteze libertatea. Dacă este o lume sălbatică, a luptei pe viață și pe moarte între oameni, așa cum crede Hobbes, atunci avem nevoie de un stat puternic, de un Leviatan care să-i forțele pe oameni în direcția binelui. Dar dacă natura umană este bună, atunci intervine mai
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
imposibil, dacă nu ne retragem într-un colț liniștit al planetei pentru a duce o viață de călugăr. Și chiar dacă ați găsi un astfel de loc, tot ar trebui să faceți față stresului provocat de legile naturii (frig, căldură, animale sălbatice etc.). Soluția este mai degrabă să învățăm să ne controlăm stresul și să nu-l mai lăsăm să ocupe un loc atât de important în viața noastră, altfel el poate facilita apariția a diferite boli psihologice care se traduc prin
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
K. Marx la R. Barthes și numeroși reprezentanți ai curentului cultural studies); f) o raționalizare și o povestire (logomena) a riturilor (R. Smith, J. Harrisson și apoi Întreaga posteritate a școlii ritualiste); g) o manifestare a „gândirii primitive”, „prelogice” sau „sălbatice” (de la G.B. Vico la C. Lévi-Strauss); h) o expresie fie a psihologiei primitive (de la L. Lévi-Bruhl la E. Cassirer), a „inconștientului” indivizilor (S. Freud) sau a „arhetipurilor umanității” (E. Jung); i) un instrument de coeziune socială, o formă de conștientizare
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
hermeneutică” - cercetarea acceptă elementul exotic chiar și numai pentru a arăta, prin anumite procedee de alegorizare și raționalizare, că acel element nu este, de fapt, foarte diferit de noi; Înțelepții Iluminismului au insistat asupra faptului că, și În cea mai „sălbatică corupere” (a esenței umane - n. M.C.), se pot găsi semne ale adevărului. Totul era o chestiune de decodare, de descifrare. Era o acțiune de redescoperire a „rămășițelor’”, „semințelor”, „scânteilor”, „urmelor”. ș...ț Cât de diferită este această atitudine, de la Începuturi
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
prin contactul mediat de un alt corp, nu prin contact direct; c) schimbarea modului de plecare și Întoarcere În sat: mersul este Înlocuit cu dansul, iar indiferența uzuală a grupului de culegători (de zmeură, de afine, de urzici, de usturoi sălbatic etc.) prin gesturi intens erotizate. Scoaterea din contextul uzual este Însoțită de un alt operator simbolic: inversarea. Astfel, făina nu este Împrumutată sau cumpărată, ci furată. În plus, ea nu este furată printr-un gest normal, ci pieziș, cu mâna
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de vindecare magică. Exemplul de mai jos, preluat din studiul de referință al lui Gail Kligman, sintetizează datele din arhivele folclorice: Vindecarea se efectuează În timpul zilei, la marginea satului sau În curtea vătafului (adică Într-un loc plasat Între zonele sălbatice și cele marcate cultural). Pacientul este adus aici cu căruța și pus pe o pătură, cu față În sus și cu capul către Răsărit, În mijlocul unui cerc trasat pe pământ de călușari. El este așezat pe o pânză albă, iar
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
XIII, pp. 151-154); d) aceste comunități organizează Întâlniri, care se desfășoară În locuri și În momente neobișnuite, diferite de cele ale ceremoniilor sau sărbătorilor umane consacrate. Timpul lor predilect este noaptea. Locurile preferate sunt cele din afara spațiului social, zone naturale, sălbatice, necălcate de om sau ambigue În plan simbolic (răscrucile de drumuri); e) puterile lor nu se exercită numai asupra naturii sau corpului social, ci și asupra lor Înșile: pot zbura cu mari viteze, se pot metamorfoza, se pot face nevăzuți
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
implicit, de categorii culturale: vânătoarea, războiul, practicile agrare. Formula lui Detienne și Vernant (1979, p. 17), deși Întemeiată pe analizarea sistemului de sacrificii din Grecia antică, are valoare de universalitate: Ca o regulă generală, nu se oferă niciodată zeilor animale sălbatice. ș...ț Împotriva animalelor sălbatice Cetatea declanșează războiul. Ea nu sacrifică și nu consumă decât animale domestice. Grecii Împart lumea animală În două: animalele vânate pentru pagubele pe care le aduc și de care ei se tem și animalele protejate
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
războiul, practicile agrare. Formula lui Detienne și Vernant (1979, p. 17), deși Întemeiată pe analizarea sistemului de sacrificii din Grecia antică, are valoare de universalitate: Ca o regulă generală, nu se oferă niciodată zeilor animale sălbatice. ș...ț Împotriva animalelor sălbatice Cetatea declanșează războiul. Ea nu sacrifică și nu consumă decât animale domestice. Grecii Împart lumea animală În două: animalele vânate pentru pagubele pe care le aduc și de care ei se tem și animalele protejate pentru serviciile pe care le
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
teoriile care susțin că la originea sacrificiului s-ar află vânătoarea sau o crimă primordială. Astfel, Vidal-Naquet (1985, p. 138) susține că „funcția vânătorii este simultan complementară și opusă sacrificiului. Într-un cuvânt, vânătoarea definește relațiile dintre om și natura sălbatică. Vânătorul este simultan animalul prădător și posesorul unei arte (techne) pe care nu o posedă leul sau lupul. ș...ț Actul sacrificial este un act culinar, animalul sacrificial prin excelență fiind boul cu care se lucrează câmpul”. Iar J.Z
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
vol. IV, p. 1135). Așa cum am arătat În studiile pe care le-am consacrat bestiarului mitologic românesc (M. Coman, 1986, 1988, 1995), sistemul taxonomic instituit de sacrificiu este mult mai complex: el nu se bazează numai pe axele utilitare (domestic - sălbatic; consumabil - necomestibil; utilizabil În gospodărie - dăunător; producător - prădător), ci și pe axe spirituale precum cea a atitudinii animalului față de om (menește a bine - cobește), a statutului ontic (curat - spurcat) sau a atitudinii divinității (binecuvântat - blestemat). În felul acesta, În spațiul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]