5,379 matches
-
durere din cauza necredinței soției, va trebui totuși să-și joace rolul de comedie, să distreze publicul și să râdă. Un intermezzo orchestral, bazat pe tema din aria lui Canio și pe tema principală din prolog, prevestește deznodământul tragic. Același decor. Sătenii s-au adunat în fața scenei înjghebate de comedianți și așteaptă nerăbdători începerea spectacolului. Comedia începe, iar acțiunea ei se aseamănă cu cele întâmplate în realitate: Colombina (jucată de Nedda), știind că soțul ei este plecat, își așteaptă iubitul, pe Arlechino
Paiațe () [Corola-website/Science/307439_a_308768]
-
acestuia cu domiciliu forțat la Orăștie, conducerea Arhidiecezei de București a fost încredințată de către Sfântul Scaun lui Anton Durcovici, ca administrator apostolic. În timpul evenimentelor dramatice din 1949, episcopul Durcovici a dat dovadă de mult tact în îndrumarea preoților și a sătenilor pentru respectarea liniștii și a păcii, ferindu-se astfel de a provoca autoritățile comuniste. Cazul Durcovici rămâne unul dintre cele mai dramatice din istoria Bisericii din România. Perioada 1948-1949, în care s-a aflat la conducerea Diecezei de Iași, a
Anton Durcovici () [Corola-website/Science/303092_a_304421]
-
Cătălina este una bogată în resurse aurifere, dovadă stând numeroasele mine din zonă. În anii '50, în aceasta comună în jur de jumătate dintre familii dețineau o astfel de amenajare. La fel și familia sa. Odată cu naționalizarea, exploatarea aurului de către săteni era interzisă, iar extracția aurului continuată de săteni clandestin, în mare secret. În aceea perioadă Securitatea suspecta tot timpul multe familii că ascund cantități ilegale de aur, din cauza relelor tratamente și abuzuri mulți fugind în Muntii Apuseni, de teama altor
Aur () [Corola-website/Science/302304_a_303633]
-
stând numeroasele mine din zonă. În anii '50, în aceasta comună în jur de jumătate dintre familii dețineau o astfel de amenajare. La fel și familia sa. Odată cu naționalizarea, exploatarea aurului de către săteni era interzisă, iar extracția aurului continuată de săteni clandestin, în mare secret. În aceea perioadă Securitatea suspecta tot timpul multe familii că ascund cantități ilegale de aur, din cauza relelor tratamente și abuzuri mulți fugind în Muntii Apuseni, de teama altor persecuții. Pe vremea comunismului, Ioan Cătălina a lucrat
Aur () [Corola-website/Science/302304_a_303633]
-
a lucrat mulți ani ca tehnician în uzine de preparare a aurului. În anul 1999 s-a decis să muncească pentru el. După ani întregi de drumuri pe la autorități, în urma cererii și luându-se în considerare experiența sa, în 2005 săteanul a primit autorizația de extracție și prelucrare de minereuri neferoase și rare. A devenit astfel primul căutător de aur cu autorizație din România. Batrânul spune că această activitate e mai mult o pasiune moștenită din tată în fiu decât o
Aur () [Corola-website/Science/302304_a_303633]
-
dincolo de "Valea Lacului", unde de același boier s-a construit o bisericuță de lemn, un teren foarte bine ales ca vedere generală, construindu-se în aproape și o casă de locuit. După schimbarea proprietarului moșiei, noul proprietar fiind Costachi Miclescu, săteni în frunte cu preotul Simion Simionescu au făcut cărămidă și temelie din piatră grea, au ridicat în cumpene câte o porțiune din haizașul bisericii clădind pereții din cărămidă și au acoperit-o cu șindrilă. Acestă bisericuță era fără pod și
Stamate, Suceava () [Corola-website/Science/301999_a_303328]
-
și sluri hidromorfe formate în exces de umiditate. După recensământul din 2002,Comuna Glăvile avea în jur de 2500 și ceva de locuitori putând fi numită o comună de mărime mijlocie.Cauza principală a scăderii numărului locuitorilor o constituie migrația sătenilor(mai ales a tinerilor) spre orașe și centre și fenomenului de îmbătrânire ce în prezent este general pentru satele comunei. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Glăvile se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002
Comuna Glăvile, Vâlcea () [Corola-website/Science/302026_a_303355]
-
Popa C. Alexandru din satul Popești. Răscoala din 1907 a fost marcată și-n comuna Tetoiu, menționați fiind învățătorii Constantin Mărgineanu și Alexandru Ionescu care au fost denunțați de proprietarul moșiei, Miloș Wilopolschi ,pentru faptul că au răspândit, în rândul sătenilor, idei cuprinse în majoritatea articolelor publicate de Gazeta țăranilor la care erau abonați” (Andrei, 1984,62). Prima atestare documentară a unui sat din actuala comună Tetoiu este la 18 ianuarie 1480 și se referă la satul Băroiu (Băronii) (Catalogul, 1947
Comuna Tetoiu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302046_a_303375]
-
102,4 mm și care au dus la modificarea pe alocuri a albiei râului sau, viitura din data de 12 august 2002, provocată de 54,5 mm precipitații între orele 5-8 AM, ce au afectat multe din loturile riverane ale sătenilor. Flora și fauna Pietrenilor este diversificată și specifică zonei împădurite muntoase ce-i ocupă peste 85% din teritoriu iar la intrarea dinspre sud în Cheile râului Costești întâlnim endemisme ale florei de sorginte submediteraneană. Precum un brâu întins dinspre est
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
de asemenea cu bâte, topoare, cuțite și alte obiecte contondente, în grup organizat, au incendiat autobuzele celor din Reghin, Hodac și Ibănești. Grupul maghiar a reușit să incendieze toate autobuzele cu care veniseră noii combatanți și să-i agreseze pe săteni. În aceste momente tensionate Mihăilă Cofariu a fost agresat. Unul din agresorii acestuia a fost cetățeanul român de etnie maghiară Barabás Ernő. Aceste momente au fost surprinse de aparatele de filmare ale cameramanilor prezenți în hotelul Grand, în fața căruia s-
Conflictul interetnic de la Târgu Mureș () [Corola-website/Science/302088_a_303417]
-
islazuri și este suficientă pentru animalele localității. Fondul forestier este foarte redus, localitatea neavând decât 78,91ha de pădure în partea de SE, care poartă numele de Braniște. Ea face obiectul unor valorificări economice multiple, fiind de un real folos sătenilor și altor activități economice. Terenurile degradate ocupă mici porțiuni de-a lungul râului Dâmbovnic, râu ce se găsește situat pe latura de est a localității și în locurile mlăștinoase situate pe vechiul curs al acestuia, cea mai mare parte fiind
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
dorit să dovedească faptul că a rămas fidel principiilor comuniste. În Bosnia, regiune, devastată de război, cu o mare populație rurală, aceasta a determinat nemulțumiri care s-au acumulat și au culminat cu răscoala de la Cazin din anul 1950, când săteni musulmani și sârbi au atacat sediile instituțiilor administrative locale și au distrus sediul cooperativei agricole. Incidente de acest gen s-au multiplicat în anii 1949 - 1951. Deși toate (inclusiv răscoala de la Cazin), au fost reprimate de forțele de poliție secretă
Istoria Bosniei și Herțegovinei () [Corola-website/Science/302103_a_303432]
-
Aici, o mie de creștini s-au refugiat într-o biserică, pe care trupele neregulate au aprins-o cu cârpe înmuiate în petrol, ucigându-i pe toți cu excepția unei bătrâne. În total, peste cinci mii din cei șapte mii de săteni din Batak au pierit de mâna lor.” Vestea masacrării bulgarilor a ajuns în Anglia prin misionari, ziariști și agenți diplomatici din Balcani. Presa britanică a reluat acuzațiile, relatând că mii de țărani creștini fără apărare fuseseră măcelăriți de musulmani fanatici
Războiul Ruso-Turc (1877–1878) () [Corola-website/Science/302488_a_303817]
-
jurat să cucerească mica fortificație cu orice preț. A venit cu oaste mare, cei 45.000 de turci împânzind dealurile orașului. 46 de zile de lupte au pus la grea încercare garnizoana celor 850 de apărători ai cetății. Sute de săteni au căzut atunci prizonieri în mâinile otomanilor. Totuși, cetatea rezista! Părea că deznădejdea îi cuprindea pe turci, căci nu reușeau în niciun chip să afle secretul vrăjii nemaivăzute care-i proteja zidurile. Până în ziua în care soția morarului, singura care
Cetatea Oradea () [Corola-website/Science/302627_a_303956]
-
10 căruțe și mai mulți oameni pentru dimineață în scopul îngropării victimelor ucise până atunci. Locotenentul părăsește apoi postul. Imediat după se aude o rafală de mitralieră trasă din sat, iar Vasvári se întoarce la sediul gărzii naționale pretextând că sătenii români i-au atacat compania. Furios se adresează oamenilor din corpul de strajă local, spunând că va incendia comuna. Unul dintre comandanți a încercat să-l oprească răspunzându-i că așezarea este compusă în proporție de 70% din maghiari. Vasvári
Masacrul din Ip () [Corola-website/Science/302824_a_304153]
-
cu baionetele. Tortura a fost urmată de uciderea oamenilor, jefuirea cadavrelor, a caselor și a bisericii. L A doua zi dimineața, din ordinul locotenentului Vasvári, mai mulți localnici au fost puși să sape o groapă în cimitiriul satului, iar alți săteni au fost scoși cu căruțele și au mers din casă în casă pentru a ridica și transporta cadavrele la groapa comună. La 68 de ani de la Dictatul de la Viena și masacrul din Ip, singurul supraviețuitor rămas încă în viață, Gavril
Masacrul din Ip () [Corola-website/Science/302824_a_304153]
-
maghiari la această atrocitate: După 1983, în comuna Ip a fost ridicat un monument în memoria victimelor pogromului horthyst, iar Armata Română a realizat un film pentru Televiziunea Română. În anul 1995, Ip a fost declarat comună martir. În fiecare an, sătenii îi comemorează pe cei uciși în masacru la monumentul din localitate dedicat acestora.
Masacrul din Ip () [Corola-website/Science/302824_a_304153]
-
entuziasm ca cel ce s-a ridicat prin reprezentațiile filmului...”" "„În aceste două zile a dat publicul năvală asupra teatrului Olympia, având loc, la zi, 4 - 5 reprezentații. Mai ales marți, fiind și zi de târg, au venit și mulți săteni cari, desigur, au dus acasă la ai lor vestea minunei ce au văzut.”". Din Brașov, Petra Popescu scria că, pe lângă succesul pe care l-a avut producția, "„cu filmul acesta facem mai mult decât zece volume în popor. E un
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
Barbarossa,defensivă lui Saladin pe Pământul Sfânt și faptele de vitejie ale lui Ioana de Arc. Alte moduri adiționale ale jocului sunt: random map,care generează hărțile cu jucători,ce debutează în Epoca Întunecată cu un Centru al orașului,trei săteni (chinezii au șase) și cu o iscoada.Castiga jucătorul care cucerește militar celelalte cetăți ale jucătorilor,care îi elimina pe jucători,care construiește o minune arhitecturală,care găsesc o relicva și o duc la o mănăstire și care domină militar
Age of Empires II: The Age of Kings () [Corola-website/Science/302886_a_304215]
-
cu o iscoada.Castiga jucătorul care cucerește militar celelalte cetăți ale jucătorilor,care îi elimina pe jucători,care construiește o minune arhitecturală,care găsesc o relicva și o duc la o mănăstire și care domină militar hartă. Unitățile civile,numite "săteni",sunt utilizați pentru adunarea resurselor,ei sunt de sex bărbătesc sau feminin-chiar și așa,sexul nu le afectează abilitățile. Resursele sunt folosite pentru a recruta soldați,construi clădiri și căutarea tehnologiilor. Sunt 4 tipuri de resurse: mâncare,lemn,aur și
Age of Empires II: The Age of Kings () [Corola-website/Science/302886_a_304215]
-
se obține din vânarea animalelor,cultivare sau pescuit și este utilizată pentru recrutarea unitatilor. Lemnul este obținut de pe urma defrișării și este utilizat pentru construirea clădirilor,iar aurul și piatră sunt obținute din exploatarea minelor.Resursele sunt carate și depozitate de săteni. Jucătorii pot construi piețe pentru a comercializa resursele cu jucătorii aliați,fiind o sursă veritabilă de aur în cazul în care vinzi mâncarea,lemnul sau piatră. Se construiesc case pentru a mări limită unităților (limita maximă fiind 200) și castele
Age of Empires II: The Age of Kings () [Corola-website/Science/302886_a_304215]
-
antice japoneze "Nihon Shoki", denumirea "Nara" este derivată de la verbul . Teoriile moderne sugerează că denumirea este înrudită cu cuvîntul coreean "nara" (țară, regat). În această perioadă ocupația principală a societății japoneze a fost agricultura, populația fiind concentrată în sate. Majoritatea sătenilor profesau șintoismul, o religie bazată pe cultul spiriților ("kami") naturii și ai strămoșilor. Japonia din această perioadă a fost o monarhie de tip absolutist, având ca model sistemul chinez, bazat de pe o structură administrativă birocratică centralizată. Capitala a fost modelată
Perioada Nara () [Corola-website/Science/299484_a_300813]
-
anul 7097 (1589) prin care "... întărește lui Dragotă și ginerelui sau Patru, ogoare și vii la Dobriceni". Până în anul 1884, vatra satului se află la 800 - 1000 m spre est de actuala locație. În acel an, inundațiile repetate au determinat sătenii să se mute pe teren mai înalt, la poalele dealurilor. Apele râului Olteț au distrus monumentala construcție a bisericii ridicată de Anastasie Dobriceanu la 1764. Ruinele acesteia se mai zăresc la vărsarea râului Corboaia în Olteț, la est de actuala
Dobriceni, Olt () [Corola-website/Science/298963_a_300292]
-
din URSS, Ecaterina Furțeva, a deschis solemn Casa de Cultură din Cocieri. În timpul războiului din Transnistria din 1992, locuitorii satului au luptat împotriva regimului separatist de la Tiraspol. Unitatea militară a Armatei a 14-a (fostă sovietică) a fost respinsă de sătenii înarmați care doreau să trăiască sub controlul de autorităților legale ale Republicii Moldova. De atunci, Cocierii sunt centrul administrativ al părții legitimiste din raionul Dubăsari (al cărui soviet raional se pronunțase pentru Republica Moldova), în timp ce orașul Dubăsari (al cărui soviet orășenesc se
Cocieri, Dubăsari () [Corola-website/Science/304607_a_305936]
-
raional se pronunțase pentru Republica Moldova), în timp ce orașul Dubăsari (al cărui soviet orășenesc se pronunțase pentru regimul de la Tiraspol) este capitala părții separatiste din raionul Dubăsari. Populația totală este estimată la aproximativ 4500 de locuitori. Din cauza condițiilor economice, aproximativ 800 de săteni au emigrat în alte localități sau țări. La recensămîntul din anul 2004, populația satului constituia 4151 de locuitori, dintre care 50.40% - bărbați și 49.60% - femei. Structura etnică a populației în cadrul satului arăta astfel: 92.19% - moldoveni, 4.31
Cocieri, Dubăsari () [Corola-website/Science/304607_a_305936]