5,850 matches
-
marron foncé, qui moulait să taille, șes hanches, să gorge, șes bras d'une façon provocante et coquette" [ibidem, p.69]. Prin artificiile podoabelor (atingerea mătăsoasa a materialelor, moliciunea caldă a blănurilor etc.), Pariziana caută să compenseze asprimea universului sau sentimental. Pariziana nu poartă haine pentru a se acoperi, ci pentru a se descoperi avantajos: Rougon observa că toaletă doamnei Bouchard este sumara cu bună știință, pentru a pune în valoare ceea ce se pierde sub fustele largi și rămâne de obicei
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
exagerat le face deseori să fie bănuite de prost gust); pentru aristocrate, bijuteriile par a fi articole în plus pe langă șarmul lor natural, iar fetele tinere le utilizează în scopuri practice. Spectacolul bijuteriilor afișează din start condiția socială sau sentimentală. Lipsa și costul bijuteriilor sunt prilejuri de drame existențiale (La parure de Maupassant). Adevăratele și falsele bijuterii fac deosebirea dintre Parizienele aristocrate și cele parvenite. De aici confuziile, uneori dramatice, ca în nuvelă lui Maupassant La parure. Accesoriile nu au
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
drame existențiale (La parure de Maupassant). Adevăratele și falsele bijuterii fac deosebirea dintre Parizienele aristocrate și cele parvenite. De aici confuziile, uneori dramatice, ca în nuvelă lui Maupassant La parure. Accesoriile nu au doar o valoare senzuala, ci și una sentimentală, ideală: cutare este o amintire, alta un simbol. Fiecare dintre Pariziene se personalizează prin anumite detalii: "C'était Mme Correur, avec un chapeau garni d'une botte de roses" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.74]. Anumite obiecte ale toaletei
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
secolului al XIX-lea, ce antrenează diviziunea genurială a rolurilor, spațiilor, ocupațiilor și obligațiilor, este contrazis de femeia pariziana, care relativizează delimitarea sferelor, lărgindu-și progresiv micro- si macrouniversul. Dacă femeile au, de regulă, raporturi privilegiate cu domeniul casnic și sentimental, Pariziana are pasiunea socialului. Ea este una dintre puținele femei care reușește să pătrundă, în unele cazuri, în ultimul bastion al dominației masculine politicul. Pariziana reprezintă continuitatea politicii favoritelor Vechiului Regim, înzestrate cu puteri ascunse. Unele Pariziene, cum ar fi
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
un program emanciparea femeii pariziene ține de modul său de a fi. Timpul și spațiul nu au pentru bărbați și femei aceleași caracteristici și dimensiuni. În relația ei cu timpul, se constată că Pariziana nu este personajul tradițional feminin, atașat sentimental de trecut. Ea trăiește în timpul prezent al modernității imperfecte, dându-i un contur mai variat. Intrigile în care Parizienele sunt protagoniste prezintă o ființă dornică de a manipula prezentul pentru a-și asigura viitorul. În felul acesta, femininul francez schițează
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
pe cel al femeilor secolului al XX-lea și poate fi apreciat, cu siguranta, ca unul deosebit, în sensul afirmării de sine (senzual și/sau intelectual), căutării și realizării personale. Ceea ce caracterizează Pariziana este căutarea socială (afirmarea și guvernarea feminină), sentimentală (mânia să de a seduce și de a lua de la capăt aventură) și creativitatea să (teatralitatea capacitatea de a inventa și interpreta scenarii) etc. Analizând specificitatea personajului, ajungem la concluzia că nu orice femeie care se naște sau locuiește la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Alexandre, Parisiens et Provinciaux, Michel Lévy, Paris, 1868 DUMAS, Alexandre-fils, L'Ami des femmes, în Théâtre complet, Calmann-Lévy, Paris, 1876, t.IV DUMAS, Alexandre-fils, Leș femmes qui tuent et leș femmes qui votent, Calmann-Lévy, Paris, 1880 FLAUBERT, Gustave, L'Education sentimentale, Paris, Garnier-Flammarion, 1969 FLAUBERT, Gustave, Madame Bovary, Librairie Générale Française, Paris, 1995 GONCOURT, Edmond de, Leș frères Zemganno, Progrès, Moscova, 1980 GONCOURT, Edmond et Jules, Germinie Lacerteux HUGO, Victor, Paris, în Anthologie de l'oeuvre de Victor Hugo, Lille, Paris
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Leș hauts lieux de la littérature à Paris, Bordas, Paris, 1992 COLLOT, Sylvie, Leș Lieux du Désir. Topologie amoureuse de Zola, Hachette, Paris, 1992 COMPAGNON, Antoine, Leș cinq paradoxes de la modernité, Seuil, Paris, 1990 CONSTANCE Ellen, Parlez-moi d'Amour. Le român sentimental, PULIM, Limoges 1999 CORBIN, Alain, Leș Filles de noce, în Misère sexuelle et prostitution au XIX-e et XX-e siècles, Aubier, Paris, 1978 CORSU, France, Isis, Mythe et Mysthère, Leș Belles Lettres, Paris, 1977 CORTI, Maria, Locuri mentale, în CORTI, Maria
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
aussi, leș épouses des Hurons faisaient pârtie du Conseil. L'œuvre civilisatrice était commune. Îl fallait toutes y concourir, et substituer enfin à l'égoïsme la fraternité, à l'individualisme l'association, au morcellement la grande culture" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.322]; "L'affranchissement du prolétaire, selon la Vatnaz, n'était possible que par l'affranchissement de la femme. Elle voulait son admissibilité à tous leș emplois, la recherche de la paternité, un autre code, l'abolition, ou tout au moins "une
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Vatnaz, n'était possible que par l'affranchissement de la femme. Elle voulait son admissibilité à tous leș emplois, la recherche de la paternité, un autre code, l'abolition, ou tout au moins "une réglementation du mariage plus intelligente" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.322]. 33 Pionierele, aceste femei excepționale care deplasau frontierele, trebuiau să înfrunte suspiciunea care planează asupra feminității. Flaubert scria despre ea că era "le seule grand homme" al secolului ("homme", se traduce din franceză "om" dar și "bărbat"), înaintând
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
lor natură. 58 Deslauriers, care nu este îndrăgostit de Dna Arnoux că Frédéric Moreau, în cheia ironică a lui Flaubert, nu găsește nimic extraordinar la această femeie: "Deslauriers la trouvait "pas mal, sans avoir poutant rien d'extraordinaire"" [L'Éducation sentimentale, p.94]. 59 Georges Duroy face cunoștință în salonul Walter cu Parizienele celebre în presa pariziana, nume mitice, "Domino roșe" și "Patte Blanche", imaginându-le mondene tinere și frumoase, dar descoperă cu stupoare niște ființe ordinare, bătrâne, grase, dezgustătoare: "une
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
qu'elle avait la légèreté de l'hirondelle et la subtilité d'un parfum" [Uzanne, p.21]. Michèle de Burne este "gentille" [Maupassant, Notre cœur, p.74], pe doamna Dambreuse o caracterizează grația "să grace était particulière" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.189]. 105 "Oh! cet oeil de la femme, quelle puissance îl a! Comme îl trouble, envahit, possède, domine! Comme îl semble profond, plein de promesses, d'infini! (...) dans son regard fuyant mille choses m'apparurent, mille choses ignorées jusqu'ici
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
209]; "Elle avait la taille très cambrée, la poitrine très saillante, présentée comme un défit, offerte comme une tentation." [Maupassant, L'inconnue, în La parure, p.687]. "Leș boucles de șa chevelure avaient comme une langueur passionnée" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.189]. Talia mică a doamnei Forestier este o metonimie a corpului feminin visat: "Elle était vêtue d'une robe de cachemire bleu pale qui dessinait bien să taille souple et să poitrine grasse" [Maupassant, Bel-Ami, p.25]. 109 " La
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
doux de l'étoffe se mariant à la nuance de șes cheveux; elle se tenait quelque peu renversée en arrière, avec le bouț de son pied sur un coussin, tranquille comme une œuvre d'art de délicatesse" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.261]. 111 La fel ca în cazul omologului său masculin dandy-ul -, impresionează "felul în care creeaza o vestimentație, un interior, un machiaj, o cină festivă sau un dejun frugal, o conversatie, un joc, o plimbare, un bal, are
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
și inefabilul lucrurilor gratuit efemere, făcute din pură plăcere" [v.Babeți, p.191]. 112 "M. Toutin-Laroche (...) compară leș femmes à des roses" [Zola, La Curée, p.47]; doamna Dambreuse se aseamănă cu "une fleur de haute culture" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.261]; "l'on tolérait l'excentricité de Clorinde, à titre de fleur étrangère" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.80]. Renée, pentru care seră devine un cadru special, este deseori asemănata cu diferite plante: "Dans să robe de satin
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Dames, p.364]. Farmecul, fiind o impresie de ansamblu, nu dispare nici prin constatarea unor imperfecțiuni: "Îl regardait cependant Mme Dambreuse, et îl la trouvait charmante, malgré să bouche un peu longue et șes narines trop ouvertes" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.189]. 127 Parizianul este influențat mult mai mult de impulsurile afectivității sale decât de raționamente și motive, de sensibilitate mai mult decât de imperative morale. Dar nici această stare de emotivitate nu durează: "Leș Parisiens veulent bien être émus
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
que la température embaumante des serres chaudes l'entourait, qu'il entrait définitivement dans le monde supérieur des adultères patriciens et des hautes intrigues. Pour y tenir la première place, îl suffisait d'une femme comme celle-là" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.387]. 140 Treptat, sub influența Parisului viciat, Renée își transforma principiile burgheze oneste în fantezii interzise: "Et c'était dans cette nature que germaient, que grandissaient leș fantaisies prodigieuses, leș curiosités sans cesse renaissantes, leș désirs inavouables" [Zola, La
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
et des Rougon", de "la farce vulgaire, la farce ignoble, de leurs tripotages, tournant au grand drame de l'histoire". 169 Astfel sunt aparițiile simbolice ale lui Charles în Madame Bovary (apariție impetuoasa) și ale doamnei Arnoux în L'Éducation sentimentale (apariție vestimentară). 170 Scenele orizontale și verticale urmează tradițiile teatrului medieval (separat în zone semnificative de esență biblică), distribuind personajele conform principiilor scenografiei (spectatori și actori). 171 Podurile dintre român și teatru funcționează prin "scenariile" teatrale ale romanelor renumite, transformate
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
d'almanach des célébrités et des scandales parisiens" [Maupassant, Bel-Ami, pp.117-118]. Rosanette dorește să-l prezinte pe Frédéric drept verișor, ca în comediile vechi: "je vous ferai passer pour mon cousin, comme dans leș vieilles comédies" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.283]. Degustat de teatrul monden, Mariolle fuge din Paris: "Son envie de fuir s'accrut, de fuir loin de ces gens, de ces fantoches qui mimaient, par désœuvrement, la vie passionnée" [Maupassant, Notre coeur, p.221]. 181 "Orașul este
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de ce numeroase franțuzoaice "care, din dorința de mai bine, învățaseră din generație în generație să "manevreze sistemul", erau relativ indiferente la revendicările clasei de mijloc liberale" [Hobsbawm, p.269]. 203 Sfaturile pe care le primește Fréderic Moreau în L'Education sentimentale de la prietenii săi sunt cele de a-și face o carieră, bazată pe legăturile cu oamenii de afaceri și soțiile lor, urmându-i în această pe Rastignac și pe Duroy. "Un homme à millions, pense donc! Arrange-toi pour lui plaire
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
pour lui plaire; et à să femme aussi. Deviens son amant! Frédéric se récriait. Mais je te dis là des choses classiques, îl me semble? Rappelle-toi Rastignac dans la Comédie humaine! Tu réussiras, j'en suiș sûr!" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.52]. "Un dîner en ville, la rencontre d'un homme en place, le sourire d'une jolie femme pouvaient, par une série d'actions se déduisant leș unes des autres, peuvent avoir de gigantesques résultats. Certains salons parisiens étaient
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
savait leș intrigues du monde, leș mutations d'ambassadeurs, le personnel des couturières (...) Îl fallait la voir au milieu de vingt personnes qui causaient, n'en oubliant aucune, amenant leș réponses qu'elle voulait, évitant leș périlleuses!" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.382]. 205 "Elles ont dansé pour cacher qu'elles pensaient; elles ont déraisonné pour cacher qu'elles devinaient; îl y en a même qui ont fait semblant d'aimer pour cacher qu'elles jugeaient, elles ont volé le sceptre
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
peine le parquet, semblait receler dans la souplesse de șes membres et le sérieux de son visage tous leș raffinements de l'amour moderne, qui a la justesse d'une science et la mobilité d'un oiseau" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.151]. 223 Leș Rougon-Macquart, spune A. Lanoux, va fi o epopee a sexului, până atunci ignorat, în numele tabu-urilor sociale, considerat că o forță romanesca, pe plan individual (a se vedea Balzac și Frații Goncourt), dar încă niciodată reprezentată
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
à Frédéric, en descendant l'escalier, qu'il était devenu un autre homme, que la température embaumante des serres chaudes l'entourait, qu'il entrait définitivement dans le monde supérieur des adultères patriciens et des hautes intrigues" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.387]. 229 "Chez elle le remords, la crainte d'être surprise, leș joies cruelles de l'adultère ne se traduisaient pas comme chez leș autres femmes par des larmes et des accablements, mais par une extravagance plus haute, par
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
se maintenait en payant, achetant très cher jusqu'aux sourires" [Zola, Nana, p.436]. Intermediară Vatnaz insistă că Arnoux să afle despre faptul ca amantă să îl înșeală cu Delmar: "Prenez-le! emmenez-le! faites qu'il leș surprenne!" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.193]. 234 "Un Divorce de P.Bourget, Leș Deux Vies de P. și V.Margueritte. Feydeau devine cunoscut datorită temei primei sale piese (Fanny) 1858, tragismul adulterului, care devine la el problemă de importanță socială și se leagă de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]