5,226 matches
-
călătoriile, preferând decorul serei celui natural. Este sugestiv că doamna Grandjean, devenind tot mai Pariziana, este obsedată mai mult de separarea să de Paris și de amantul ei decât de sănătatea fiicei sale260. Astfel, Parisul și străinătatea, Parisul și provincia simbolizează pentru Pariziana acum două universuri diferite, cu avantaje și dezavantaje de ordin diferit. Scenă la hipodrom Călătoria și cursele de cai sunt o ocupație mondenă, constituind un prilej de spectacol inedit 261, la care femeile participa cu plăcere 262. Nana
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
regizorii ruși dau un sens nou ideii de cultură a actului teatral, fundamentând căi ale creativității în domeniul teatrului. Dacă Meyerhold și Tairov sunt acaparați de ideea organizării spațiului scenic, în care actorului îi este destinat rolul de a-l simboliză, pentru Stanislavski problemă centrală este cea a expresivității actorului. Dominantă vizuală devine principiu generator al constituirii imaginii scenice și, prin această, al dezvăluirii căilor imaginarului în opera de artă. Femeia oferă un spectacol definit de vestimentație și cadru. Importantă imaginii
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
dîner fut banal et gai, un de ces dîners où l'on parle de tout et de rien" [Maupassant, Bel-Ami, p.73]. Străinii reproșează în mod curent francezilor că vorbesc mult pentru a spune lucruri puține. Locurile comune ale limbajului simbolizează în contextul sfârșitului secolului al XIX-lea "le vide de l'existence" [Bancquart, p.219]. Limbajul de salon poate fi definit că o conversatie de un nivel intelectual mediu, între comunicarea pur utilitara și discursul teoretic. Limbajul de salon se
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
multor domenii, având același spirit de noutate și competivitate 403. Hipnoză estetică față de costum explică grijă și uneori sacrificiile Parizienei. Elementele vestimentare duc la căutarea de sine în mijlocul unei mulțimi eterogene. Femeia pariziana este marea afacere a economiei franceze, care simbolizează artă consumului. Emma Bovary este una din primele victime ale societății de consum; imitând modă pariziana, ea cade în nevroza consumului. Renée din La Curée va fi o altă victimă a gusturilor sale pretențioase, care se va ruină plătind cheltuielile
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
acum în condițiile evoluției; el așteaptă numai momentul de timp când va fi să se completeze, nu prin dorința omului, ci prin determinarea realității totale, pe când supraomul postulat de filosofia lui Nietzsche este o frumoasă imagine poetică, o antiteză care simbolizează gestul de ironie al unui temperament de artist. În supraomul lui Nietzsche, personalismul energetic poate găsi o comparație, dar în nici un caz o definiție"256. În ambele filosofii avem un joc al negației și afirmației care actualizează conținuturi de viață
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Wilhelm Meisters Wanderjahre, a descris Castalia, o federație de școli de elită, rupte de „zgomotul și furia” istoriei și specializate în promovarea unei culturi elevate și idealiste 2. Castalia, care își luase numele de la izvorul parnasian sfânt pentru muze, era simbolizată de „jocul cu mărgele de sticlă”, o misterioasă lingua sacra, un joc al minții care sintetiza într-un mod ezoteric cele mai înalte realizări spirituale ale umanității. Hesse nu ne oferă prea multe detalii tehnice legate de jocul cu mărgele
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
sugerează că reconcilierea între cele două imperative categorice polare este în realitate cu neputință, chiar și pentru cei mai dăruiți (elecți, cum li se spune uneori castalienilor, făcându-se aluzie la paradigma monastică și mistică a provinciei). Moartea lui Knecht simbolizează de asemenea separarea tragică a două universuri deopotrivă de valabile, „autentice” și prețioase, care ar trebui să fie pe deplin integrate, și nu opuse. 2. O Castalie româneascătc "2. O Castalie românească" În centrul celor mai multe programe politice și proiecte utopice
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
trebuit. Celelalte pasaje relevante sunt însă fără acest echivoc: „Grielescu”, „în anii treizeci, ca naționalist român, era violent pornit împotriva evreilor”; era „dac” (noi spunem „tracoman”), iar singura notă de subsol a romanului arată că dacii reprezentau pentru România ce simbolizau arienii pentru Germania; a scris despre „sifilisul evreiesc care infesta înalta civilizație din Balcani” etc. De la ironiile la adresa personajului „Grielescu”, colorată versiune balcanică a „profesorului distrat”, ajungem astfel, inclusiv prin detalii foarte precise, probabil nu fără legătură cu „scandalul Eliade
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
History. Making Sense of Pasts; traducerea arabă, de Kh.A. Al-Lamme, a apărut în revista Masarat din Bagdad (4, 2006, pp. 59-71). Printre fragmentele de trecut afectate de „hipomnezie” se numără și esențialul istoriei recente est-europene, nu numai ceea ce se simbolizează prin termenul Gulag. Istoria recentă est-europeană este foarte lent și dificil asimilată în memoria standard a continentului; pentru a contribui la o mai justă tratare a chestiunii, am inițiat în 2003 un Regional Seminar on Recent History, o rețea de
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
să împletească doi ciucuri: unul alb și altul roșu. La începutul lunii martie, bărbații oferă această amuleta, numită mărțișor, fetelor pe care le iubesc. Culoarea roșie reprezintă dragostea pentru tot ceea ce e frumos și rămâne simbolul sângelui bravului tânăr. Albul simbolizează puritatea, sănătatea și ghiocelul, prima floare care apare primăvară. IV. Lucrări cu materiale din natură a. Confecționarea lucrării model b. Procesul tehnologic Subiectul: Căsuța pădurarului Tema: Prelucrarea materialelor flexibile Subtema: Lucrări cu materiale din natură Materiale: Frunze și flori presate
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
crima. Nimeni nu-l bagă în seamă ; mulțimea privește în sus, sute de capete se rotesc încet urmărind avionul pe care nu îl vedem... Noul Dumnezeu ia în stăpânire cerul Rusiei. Procedeul acesta al umbrei metafizice aruncate de un avion, simbolizând dumnezeirea unei dictaturi pământene, îl va folosi și Leni Riefenstahl peste câțiva ani la începutul Triumfului voinței : din aeronava Führerului care se îndreaptă spre Nürnberg nu vedem decât umbra ca o cruce mergând pe pământul Germaniei, pe drumuri, case și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
lui Ștefan cel Mare din poezia lui Bolintineanu : „Du-te la oștire, pentru țară mori...”, garantând florile pe mormântul eroului. Actul următor, la Calafat, unde sunt masate trupele românești. Soldatul Cobuz scoate un fluier neobișnuit de lung și ușor strâmb, simbolizând o creangă de copac abia cojită, codrul frate cu românul. Îndată ce el începe să-i „zică”, câțiva „curcani” încing o horă în linie, horă soră cu cea din primul cadru. Mesajul este limpede : soldații noștri sunt niște țărani în uniformă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
filmul le capătă față de schema propagandistică standard conduc la o rezolvare scenaristică mai nocivă chiar decât în primitivele Mândrie sau Omul de lângă tine. Romache (Ion Caramitru), tânărul moale, incapabil de decizii aspre, e un fel de bibliotecar. Neputința, ratarea sunt simbolizate de convingerea lui că viața („Tone de viață, bătrâne !”) e în rafturile cu cărți. Ratatul bătrân, resemnat, Cioba (Ștefan Ciubotărașu), cu care se împrietenește Vive, mai citește „din când în când câte o carte”, să-i mai treacă vremea. Trezit
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
demonstrativitatea filmului coboară până la nivelul scenetelor satirice ale unei brigăzi artistice de amatori - Sandu (Marin Moraru) și Vasile (Valentin Uritescu) se acuză reciproc de fățărnicie, carierism, lașitate, prostie, după care se încaieră burlesc sub privirea calm dezaprobatoare a Puștiului. Este simbolizat chiar și Ceaușescu, de un Jorj Voicu în costum și purtând pălărie, așezat pe un fotoliu și întorcând lent, ritualic, capul către șoptitorii din stânga și din dreapta lui. Securitatea e și ea întruchipată, de tinerii în combinezoane negre care supraveghează grupul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
forțată scenaristic și complet ratată ca semnificații. Doctorul se duce, neverosimil, să-l caute pe Vasile după ce acesta a făcut pușcărie pentru ce nu făcuse. De ce ? Ca să- i ceară încă o dată să recunoască furtul. Astfel, ceea ce până atunci putea simboliza setea de putere, autoritarismul, călcarea în picioare a celorlalți se transformă în patologie, într- o obsesie paranoidă justificabilă doar medical. Intelectualul acesta care e o rușine pentru societatea socialistă, fiind atât de îndepărtat de ceea ce înseamnă omul nou, e pur
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cunoaștere iar limbajul este una dintre condiții se prelungesc în inegalitățile privind dobîndirea competenței politice și deci a performanței politice, adică a șansei de a exercita puterea. Pentru a da un sens experienței lor, oamenii se servesc de simboluri. A simboliza înseamnă a reprezenta realul și a stabili un raport de semnificație între lucruri. Pentru aceasta, ființa umană dispune de limbaj, dar și de rituri, de mituri. Comunicarea politică, asemeni altor forme de comunicare umană, utilizează semnele care sînt disponibile în
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
vastitate independența înghite umbrele stelelor - ștergându-le că pe niște non-entități din percepția îngerilor 7. Cunoașterea este trezire spirituală, ridicare a gândului, printr-o serie de transformări ale conștiinței, până la Cel Nevăzut, idee subliniată de evocarea triunghiului, al cărui apex simbolizează aspirația tuturor lucrurilor spre o unitate mai înaltă - dorința de a scăpa de extensie, i.e., mundenitate (semnificata de bază triunghiului)8, în non-extensie, spre origine, în sens absolut, ori "particulă primară" poescă. În aceste spații "hipogeene", vom regăsi "întronat" Sufletul
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
subiect / obiect, de întocmiri spontane, si implică acțiunea intuiției estetice, sau, cum spune Poe în Eureka, "cel de-al saselea simt", căruia, în parafrază barbiana, îi corespunde "locuirea" ce numește modalitatea directă de cunoaștere a necunoscutului (a divinului, la Poe), simbolizat aici de prezență mării ("orbitele rigide ale marilor"), agent tranzițional și medial între informal și formal, viața și moarte.Preluând o imagine din geometria analitică, Barbu o reprezintă (grafic) sub forma unei linii curbe ("orbitele rigide") în continuu regres ("se
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
18), "jos cenzura" (nr. 68) "vrem medicamente" (nr. 109) și chiar, izolat, "perestroika" (nr. 28). Poate cea mai elocventă expresie a faptului că, în cele mai multe cazuri, manifestanții nu se limitau la a revendica sfârșitul dictaturii lui Ceaușescu, și că acesta simboliza întregul sistem comunist, apare în cel puțin două desene însoțite de text, care pun semnul egal între efigia comunistă, secera și ciocanul, și svastică: nr. 137 ("La al XV-lea congres/4 ani de la deces") poate fi mai vag ca
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
partidele nu sunt, în viziunea Alianței Civice, parteneri egali. Liderii Alianței Civice erau în genere intelectuali convinși că nu și-ar fi dorit altceva decât să-și continue opera, dacă nu s-ar fi confruntat cu "confiscarea revoluției" de către neocomuniștii simbolizați de Ion Iliescu. Sinceritatea acestei identități asumate nu poate fi evaluată aici, și nici nu e relevantă pentru discuția noastră. Relevant e faptul că această imagine a organizațiilor civice, și cu deosebire a AC, răspundea spontan pretenției guvernanților, care susțineau
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
încă din ianuarie 1990, colegii și studenții îl vor alege prorector și, în 1992, rector al Universității din București. Susținerea pe care atât autorii Proclamației de la Timișoara, conducerea Alianței Civice și a Solidarității Universitare, cât și Corneliu Coposu, cel care simboliza refuzul oricărei tranzacții cu regimul comunist, i-au acordat-o lui Emil Constantinescu a contribuit într-o măsură importantă la scoaterea Opoziției din ghetoul politic în care risca să fie îngrădită. De altfel, desemnarea rectorului celei mai importante universități din
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
elementele acestui mod de expunere;tablourile prezentate în pastel sunt străbătute de sensuri profunde; - pastelul imaginează cufundarea în mijlocul naturii; o natură curată și naivă, dar uneori ostilă, neprimitoare; dar și apropierea de suflete nevinovate ale mediului sătesc, ale vietăților ce simbolizează gingășia și drăgălășenia; prin aceasta pastelul se alătură idilei, bucolicei; elogiei; - pastelul este și o împletire de simțiri poetice, dar și un prilej de meditație; imaginația cititorului fiind solicitată intens; Omul, integrarea omului în natură:omul, când apare, este în
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
are caracter moralizator. Motive literare: 1. împăratul fără urmași; 2. dorința (ne)împlinită; 3. probele (ne)depășite; 4. dorul de părinți; 5. reîntoarcerea la condiția umană. Personajele: - unele reprezintă binele (forțele binelui: voinicul, Făt-Frumos, Ileana Cosânzeana, Sf. Vineri, etc.); altele simbolizează răul (forțele răului: zmeul, scorpiile, baba cea rea, Muma Pădurii, balaurul, etc.); de regulă ele sunt fantoșe abstracte, niște idei în conflict; ele nu evoluează psihologic; nu (des)cresc sufletește; cele mai multe au de regulă forțe supranaturale; sunt exemplare (în bine
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
Mult umilii și în veci credincioșii supuși, Clerul, Nobilimea, Starea militară și cea Orășenească a întregii națiuni române din Transilvania" (cf. Prodan, 1984, p. 480). Cu toate formalitățile petiționare ce trebuiau respectate, absența țărănimii românești de pe lista categoriilor de semnatari simbolizează totuși revenirea la o formă anterioară, elitară dacă nu elitistă, a națiunii. La această constatare concură și formularistica adresatorie pe care o arborează, ritualic și sfielnic, petiționarii față de mai marii lor imperiali pe care îi recunosc ca atare nu doar
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fost depășită de Pol Pot în Cambodgia, care a resetat timpul istoric, prin instituirea "Anului Zero" în 1975, conform cronologiei convenționale. Toate aceste manevre de re-cronologizare a istoriei unei națiuni semnalează intensitatea eforturilor politice de redefinire identitară. Resetarea timpului istoric simbolizează dorința politică de creare a unei "identități virginale" (Mullaney, 2001, p. 8), care nu poate fi asumată colectiv decât prin redefinirea radicală a relației comunității cu propriul său trecut. Iar prin instituirea unui nou debut al istoriei, relația cu trecutul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]