5,177 matches
-
că nu au pomenit numele patriarhului. Deabia acum intervine sultanul Mehmet în ajutorarea poporul bulgar, și alături de ruși reușesc să-l forțeze pe patriarhul Ioachim să acorde sprijin bulgarilor, dar bulgarii doreau mai mult, doreau autocefalie, iar patriarhii greci cer sinodului ecumenic să ia decizii, în privința bulgarilor, deoarece nu mai doreau să fie responsabili de doleanțele Bisericii Bulgare. Problemele continuă până când în 12 martie 1870, Poarta dă un decret care oferă bulgarilor șansa de a avea un exarhat independent. Ei formează
Biserica Ortodoxă Bulgară () [Corola-website/Science/305376_a_306705]
-
să ia decizii, în privința bulgarilor, deoarece nu mai doreau să fie responsabili de doleanțele Bisericii Bulgare. Problemele continuă până când în 12 martie 1870, Poarta dă un decret care oferă bulgarilor șansa de a avea un exarhat independent. Ei formează un Sinod, în care îl aleg de mitropolit pe Iilarion, dar acesta fiind excomunicat, este ales ca exarh al Bisericii bulgare Antim, (adică o funcție superioară aceleia de mitropolit și inferioară aceleia de patriarh, funcție oferită de patriarhia de Constantinopol ), în anul
Biserica Ortodoxă Bulgară () [Corola-website/Science/305376_a_306705]
-
patriarhul Antim al VI -lea, declară Biserica bulgară schismatică, ( adică o separă formal de comunitatea reigioasă, de care aparține, și anume de patriarhia ecumenică), pe motive că ar contraveni canoanelor. În septembrie același an, turcii insistă a se ține un sinod "ecumenic"; patriarhii de Alexandria și Antiohia, precum și arhiepiscopul de Cipru aprobă excomunicarea, cel de Ierusalim ( Chiril ) nu aprobă, poate din pricina presiunii rusești, fapt pentru care Chiril fu depus înapoi. Abandonați de patriarhia ecumenică, intervine în ajutorarea Bisericii Bulgare, Biserica Rusă
Biserica Ortodoxă Bulgară () [Corola-website/Science/305376_a_306705]
-
în structurile Euro-Atlantice. În 2 iulie 1989 a avut loc în catedrala din Vrața, oficierea liturghiei pontificată de Sanctitatea Sa Maxim, Patriarhul Bulgariei, iar cu ocazia aniversării a 250 de ani de la nașterea Sf. Sofronie Vraceanski, s-a dat citire Pastoralei Sinodului Bisericii Ortodoxe Bulgare, iar tot în același an s-au împlinit 18 ani de când a fost desemnat Sanctitatea Sa Maxim ca patriarh al Bulgariei. În anul 1991 a fost adoptată o noua constituție, s-au reformat partidele politice și a fost
Biserica Ortodoxă Bulgară () [Corola-website/Science/305376_a_306705]
-
la Mănăstirea Noul Neamț din Chițcani. Apoi la 28 mai 1997 a fost numit președinte al Comisiei de formare religioasă și catehizare din cadrul Mitropoliei Chișinăului și a întregii Moldova. Din anul 1996 este și membru al Comisiei Teologice al Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse. În anul 1996 a fost decorat cu cea mai înaltă distincție a Patriarhiei Române - Crucea Patriarhală. Ulterior, Sfântul Sinod al Bisericii Ruse a adoptat o hotărâre de a forma noi eparhii în Republica Moldova: la 17 iulie
Dorimedont Cecan () [Corola-website/Science/305385_a_306714]
-
Mitropoliei Chișinăului și a întregii Moldova. Din anul 1996 este și membru al Comisiei Teologice al Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse. În anul 1996 a fost decorat cu cea mai înaltă distincție a Patriarhiei Române - Crucea Patriarhală. Ulterior, Sfântul Sinod al Bisericii Ruse a adoptat o hotărâre de a forma noi eparhii în Republica Moldova: la 17 iulie 1998 este formată Eparhia de Cahul și Căușeni, condusă de atunci de P.S. Episcop Anatolie Botnari, iar puțin mai târziu, la 6 octombrie
Dorimedont Cecan () [Corola-website/Science/305385_a_306714]
-
același an au fost create încă două eparhii noi: Eparhia de Edineț și Briceni în frunte cu P.S. Episcop Dorimedont Cecan și Eparhia de Tiraspol și Dubăsari, condusă de P.S. Episcop Iustinian Ovcinicov. La data de 6 octombrie 1998, Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse a decis înființarea Episcopiei de Edineț și Briceni și numirea ca episcop a starețului Mănăstirii Noul Neamț din Chițcani, arhimandritul Dorimedont Cecan. El a fost hirotonit întru arhiereu la 8 noiembrie 1998 în Catedrala Patriarhală din
Dorimedont Cecan () [Corola-website/Science/305385_a_306714]
-
scrisoare lui Amonius și lui Eufranus împotriva ereziei sabelianismului, scrisoare în care nu s-a exprimat cu exactitate cu privire la „Logos” și la relațiile sale cu Dumnezeu Tatăl. Din această cauză, a fost acuzat înaintea Papei Dionisiu, care a convocat un Sinod care să discute asupra problemei ivite. Papa a publicat apoi (atât în numele său cât și al conciliului) o importantă scrisoare doctrinară în care, mai întâi era condamnată doctrina eretică (greșită) a lui Sabelius, apoi erau refuzate părerile false ale acelora
Papa Dionisiu () [Corola-website/Science/305388_a_306717]
-
goților, papa le-a trimis o scrisoare de îmbărbătare odată cu o mare sumă de bani cu care să fie răscumpărați creștinii care căzuseră în mâna goților ca ostatici (cf. sf. Vasile cel Mare, Epistole lXX, ed. Garnier). Episcopii adunați în sinod la Antiohia (care l-au depus pe Paul din Samosata) au trimis atât papei Dionisiu cât și lui Maxim, episcop al Alexandriei, o scrisoare pentru a-i ține la curent cu lucrările conciliului (cf. Eusebiu din Cezareea, Historia ecclesiastica, VII
Papa Dionisiu () [Corola-website/Science/305388_a_306717]
-
informații precise cu privire la Papa Felix I sunt cele furnizate de „Depositio episcoporum”: locul înmormântării (Via Appia) și anii pontificatului (5 ianuarie 269 - 30 martie 274). Îndată după alegerea lui Felix ca succesor al lui Dionisiu, a ajuns la Roma raportul Sinodului din Antiohia ținut în 268, sinod în care a fost depus episcopul locului Paul din Samosata, din cauza învâțăturilor sale eronate cu privire la doctrina Trinitară. Fragmente din această scrisoare trimisă lui Papa Dionisiu, dar ajunsă la Papa Felix I, (fragmente ce pun
Papa Felix I () [Corola-website/Science/305389_a_306718]
-
sunt cele furnizate de „Depositio episcoporum”: locul înmormântării (Via Appia) și anii pontificatului (5 ianuarie 269 - 30 martie 274). Îndată după alegerea lui Felix ca succesor al lui Dionisiu, a ajuns la Roma raportul Sinodului din Antiohia ținut în 268, sinod în care a fost depus episcopul locului Paul din Samosata, din cauza învâțăturilor sale eronate cu privire la doctrina Trinitară. Fragmente din această scrisoare trimisă lui Papa Dionisiu, dar ajunsă la Papa Felix I, (fragmente ce pun clar în lumină rea-voința lui Paul
Papa Felix I () [Corola-website/Science/305389_a_306718]
-
violente (au murit circa 137 de creștini). După "Liber Pontificalis", Papa Damasus a fost acuzat de diaconii "Concordiu" și "Calixt" de adulter, cel mai probabil din cauza stilului său de viață opulent și influenței asupra soțiilor aristocraților (creștinismul în cercurile aristocratice), sinodul care s-a întrunit, pentru a discuta aceste acuzații grave, l-a exonerat pe Damasus de orice vină și i-a expulzat pe acuzatori din Biserică. a dovedit prin fapte că a meritat să fie ales. Mai întâi a început
Papa Damasus I () [Corola-website/Science/305398_a_306727]
-
patru luni. El este îndeosebi cunoscut ca parte în controversa ariană și pentru încercările sale de a reimpune autoritatea sa asupra episcopiilor orientale ("primatul papal"). După ce partizanii lui Eusebiu din Nicomedia, l-au demis pe Atanasie, Episcop al Alexandriei, la Sinodul din Antiohia în 341, au trimis delegați la Constant, împăratul Imperiului Roman de Vest și la Papa Iuliu I pentru a justifica decizia luată, care marca încă o victorie în terenul ereziei ariane. Papa Iuliu I după ce s-a exprimat
Papa Iuliu I () [Corola-website/Science/305397_a_306726]
-
la Papa Iuliu I pentru a justifica decizia luată, care marca încă o victorie în terenul ereziei ariane. Papa Iuliu I după ce s-a exprimat în favoarea lui Atanasie din Alexandria, a invitat ambele părți sa-și susțină ideile într-un sinod prezidat de el, dar propunerea sa a fost respinsă de episcopii arieni din Imperiul Roman de Est. După a doua demitere ca episcop al Alexandriei, Atanasie a venit la Roma, unde a fost recunoscut ca episcop de sinodul prezidat de
Papa Iuliu I () [Corola-website/Science/305397_a_306726]
-
într-un sinod prezidat de el, dar propunerea sa a fost respinsă de episcopii arieni din Imperiul Roman de Est. După a doua demitere ca episcop al Alexandriei, Atanasie a venit la Roma, unde a fost recunoscut ca episcop de sinodul prezidat de Papa Iuliu I în 342. Papa Iuliu I a murit pe 12 aprilie 352, fiind succedat la scaunul papal de Papa Liberiu. Iuliu este sărbătorit ca sfânt în Biserica Romano-Catolică pe data morții sale - 12 aprilie.
Papa Iuliu I () [Corola-website/Science/305397_a_306726]
-
Basilica Sf. Prexedes, a fost ales papă de o minoritate creștină simpatizantă a ritului răsăritean. Laurențiu era susținut de împăratul Anastasie al Bizanțului, însă regele Italiei, Theodoric cel Mare avea să-l susțină până la urmă pe împotriva adversarului său. La sinodul ținut la Roma pe 1 Martie 499, Papa Simachus i-a acordat lui Laurențiu "Dieceza Nuceria" din Campania. Sinodul a mai ordonat ca orice cleric care va căuta să strângă voturi pentru un predecesor al papei în timpul vieții sale, va
Papa Simachus () [Corola-website/Science/305403_a_306732]
-
împăratul Anastasie al Bizanțului, însă regele Italiei, Theodoric cel Mare avea să-l susțină până la urmă pe împotriva adversarului său. La sinodul ținut la Roma pe 1 Martie 499, Papa Simachus i-a acordat lui Laurențiu "Dieceza Nuceria" din Campania. Sinodul a mai ordonat ca orice cleric care va căuta să strângă voturi pentru un predecesor al papei în timpul vieții sale, va ține conferințe sau va acorda consultații pentru acestă cauză, să fie destituit. În anul 501, senatorul Festus, susținător al
Papa Simachus () [Corola-website/Science/305403_a_306732]
-
anul 501, senatorul Festus, susținător al antipapei Laurențiu, l-a acuzat pe Papa Simachus de diferite delicte. Papa a refuzat să apară în fața regelui Theodoric, pentru a răspunde la acuzații, afirmând că puterea seculară nu are jurisdicție asupra suveranului pontif. "Sinodul Pamaris" a fost convocat de regele Theodoric pe 23 Octombrie 503, a confirmat punctul de vedere al papei, declarând că decizia de judecată a papei trebuie lăsată doar lui Dumnezeu și că Papa Simachus a fost absolvit de toate delictele
Papa Simachus () [Corola-website/Science/305403_a_306732]
-
dispute. Când Caelestius încerca să fie prezbiter în Cartagina, diaconul Paulinus din Milano i-a trimis episcopului Aurelius un memoriu prin care prezenta doctrina lui Caelestius de origine pelagiană și care îl cataloga drept eretic. Caelestius a fost convocat în fața Sinodului la Cartagina 411; însă el a refuzat să retracteze tezele doctrinei sale, afirmând cu nu sunt eretice. Ca pedeapsă a fost exclus de la hirotonisire, iar tezele sale au fost condamnate, cu toate acestea învățătura sa a luat amploare în Cartagina
Papa Zosim () [Corola-website/Science/305400_a_306729]
-
condamnate, cu toate acestea învățătura sa a luat amploare în Cartagina. El însuși plecând la Efes, în Asia Mică, unde a fost hirotonit preot și și-a continuat cu succes activitatea. După ce controversa pelagianismului luase amploare, au fost convocate două sinoade, În toamna anului 416 Sinodul la Cartagina prezidat de Episcopul Aurelius și Sinodul de la Mileve ținut de Sfântul Augustin, ambele sinoade au condamnat doctrinele lui Pelagius și Caelestius ca fiind contradictorii credinței catolice. Pornind de la principiul că rezoluțiile sinoadelor provinciale
Papa Zosim () [Corola-website/Science/305400_a_306729]
-
sa a luat amploare în Cartagina. El însuși plecând la Efes, în Asia Mică, unde a fost hirotonit preot și și-a continuat cu succes activitatea. După ce controversa pelagianismului luase amploare, au fost convocate două sinoade, În toamna anului 416 Sinodul la Cartagina prezidat de Episcopul Aurelius și Sinodul de la Mileve ținut de Sfântul Augustin, ambele sinoade au condamnat doctrinele lui Pelagius și Caelestius ca fiind contradictorii credinței catolice. Pornind de la principiul că rezoluțiile sinoadelor provinciale nu au forță efectivă până ce
Papa Zosim () [Corola-website/Science/305400_a_306729]
-
plecând la Efes, în Asia Mică, unde a fost hirotonit preot și și-a continuat cu succes activitatea. După ce controversa pelagianismului luase amploare, au fost convocate două sinoade, În toamna anului 416 Sinodul la Cartagina prezidat de Episcopul Aurelius și Sinodul de la Mileve ținut de Sfântul Augustin, ambele sinoade au condamnat doctrinele lui Pelagius și Caelestius ca fiind contradictorii credinței catolice. Pornind de la principiul că rezoluțiile sinoadelor provinciale nu au forță efectivă până ce nu sunt aprobate de autoritatea supremă a Bisericii
Papa Zosim () [Corola-website/Science/305400_a_306729]
-
fost hirotonit preot și și-a continuat cu succes activitatea. După ce controversa pelagianismului luase amploare, au fost convocate două sinoade, În toamna anului 416 Sinodul la Cartagina prezidat de Episcopul Aurelius și Sinodul de la Mileve ținut de Sfântul Augustin, ambele sinoade au condamnat doctrinele lui Pelagius și Caelestius ca fiind contradictorii credinței catolice. Pornind de la principiul că rezoluțiile sinoadelor provinciale nu au forță efectivă până ce nu sunt aprobate de autoritatea supremă a Bisericii Apostolice, Papa Inocențiu I a rânduit învățătura catolică
Papa Zosim () [Corola-website/Science/305400_a_306729]
-
două sinoade, În toamna anului 416 Sinodul la Cartagina prezidat de Episcopul Aurelius și Sinodul de la Mileve ținut de Sfântul Augustin, ambele sinoade au condamnat doctrinele lui Pelagius și Caelestius ca fiind contradictorii credinței catolice. Pornind de la principiul că rezoluțiile sinoadelor provinciale nu au forță efectivă până ce nu sunt aprobate de autoritatea supremă a Bisericii Apostolice, Papa Inocențiu I a rânduit învățătura catolică despre păcatul originar și slavă, excluzându-i pe Pelagius și Caelestius, despre care i s-a spus că
Papa Zosim () [Corola-website/Science/305400_a_306729]
-
Papa i-a însărcinat pe africani fie să își revizuiască vechea sentință, fie să îi dovedească erezia în prezența sa în decursul a două luni. Porunca papală a lovit Africa ca o torpilă. În mare grabă, a fost convocat un sinod la Cartagina, în noiembrie 417, care i-a scris și Papei Zosim, rugându-l imediat să nu abroge sentința pe care predecesorul lui, Inocențiu I, a pronunțat-o împotriva lui Pelagius și Caelestius, până ce aceștia nu își vor fi mărturisit
Papa Zosim () [Corola-website/Science/305400_a_306729]