5,222 matches
-
Explică înțelesul secvenței „apa albastră a cerului”. B. Limbă și comunicare 4. Transcrie un substantiv, un verb, un adjectiv și un pronume alcătuite din două silabe. 5. Selectează din text două substantive diferite care numesc anotimpuri și precizează funcția lor sintactică. 6. Alcătuiește o propoziție în care verbul a se roti să fie la timpul viitor, persoana a II-a, plural. 7. Rescrie o propoziție simplă din text. Realizează, pornind de la aceasta, o propoziție dezvoltată, apoi analizează, la alegere, un cuvânt
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
reală. 2. Povestește conținutul fragmentului în 6 rânduri. 3. Explică de ce un scriitor are nevoie de vorbitograf, având în vedere fragmentul de mai sus. B. Limbă și comunicare 4. Identifică, în text, două cuvinte cu sens opus. 5. Precizează funcțiile sintactice (părțile de propoziție) ale cuvintelor subliniate în text. 6. Menționează valorile morfologice (părțile de vorbire) ale cuvintelor: vorbitoare, musafirii, îți, va înregistra. 7. Alcătuiește o propoziție după următoarea schemă. II. Scriere imaginativă Scrie o compunere de 10-12 rânduri, în care
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
2. Explică înțelesul construcției: „peste toate au nins anii mulți și grei”. 3. Identifică o trăsătură fizică și una morală a bunicului. B. Limbă și comunicare 4. Scrie cuvinte cu înțeles asemănător pentru: miresme, odinioară, norocul, mângâietori. 5. Precizează funcțiile sintactice (părțile de propoziție) ale cuvintelor subliniate în text. 6. Menționează valorile morfologice (părțile de vorbire) ale cuvintelor: o ploaie, moșului, cu dragoste, -i. 7. Explică folosirea virgulei în fragmentul: „sprâncenele, mustățile, barba...”. II. Scriere imaginativă Scrie o compunere de 10-12
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
enunțului: „cei mai mici sunt cei mai mari”. 3. Explică din ce cauză învățații se trag de barbă la vederea lui Neghiniță. B. Limbă și comunicare 4. Găsește cuvinte cu înțeles asemănător pentru: înmărmurit, condei, porunci, scumpe. 5. Precizează funcțiile sintactice (părțile de propoziție) ale cuvintelor subliniate în text. 6. Menționează valorile morfologice (părțile de vorbire) ale cuvintelor: seceta, îi, zece, scumpe. 7. Alcătuiește două enunțuri în care substantivul copil să îndeplinească funcțiile de subiect și de atribut. II. Scriere imaginativă
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
Identifică o trăsătură fizică și una morală a personajului Luna-Betiluna. 3. Explică de ce Regina-rea-Ciulina a furat-o pe Dora- Minodora. B. Limbă și comunicare 4. Găsește cuvinte cu înțeles asemănător pentru: au hotărât, tihnită, a răpi, stacojie. 5. Precizează funcțiile sintactice (părțile de propoziție) ale cuvintelor subliniate în text. 6. Menționează valorile morfologice (părțile de vorbire) ale cuvintelor: somnoroasele, sora, o (s-o fure), două. 7. Alcătuiește două enunțuri în care substantivul ace să îndeplinească funcția de subiect și de complement
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
din pământ ca niște arbori zvelți, fetița abia înainta, clătinându-se la fiecare pas.” 3. Formulează ideea principală a fragmentului subliniat . 5p B. Limbă și comunicare 4. Găsește cuvinte cu înțeles asemănător pentru: puternic, istovitor, hotărâtă, hidos. 5. Precizează funcțiile sintactice (părțile de propoziție) ale cuvintelor subliniate în text. 6. Menționează valorile morfologice (părțile de vorbire) ale cuvintelor: -l, strânse, verde, al cozii. 7. Realizează schema propoziției „Pașii lui Minli răsunau puternic” și formulează o altă propoziție după aceeași schemă. II
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
Scrieți cuvinte cu înțeles asemănător pentru cuvintele: parfum, blândă, se înălțau, uimire. 5.Scrieți două enunțuri în care cuvântul cap să aibă alte înțelesuri decât în text, precizându-l între paranteze. 6.Precizați valoarea morfologică (parte de vorbire) și funcția sintactică (parte de propoziție) pentru cuvintele: douăsprezece, Lacul Trandafirilor, va mângâia, (nu)-l (mai văzuse), strălucitoare. 7. Alcătuiți un enunț după schema. II. Scriere imaginativă Scrie o compunere de 10-12 rânduri, în care să continui fragmentul dat, prezentând Orașul Florilor, capitala
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
seamăn pe lume.” B. Limbă și comunicare 4. Scrieți cuvinte cu sens opus pentru termenii: se duse, spuse, îmblânzite, reci, tăcând. 5.Scrieți patru termeni din familia de cuvinte pentru: prieten. 6.Precizați valoarea morfologică (parte de vorbire) și funcția sintactică (parte de propoziție) a cuvintelor din enunțul: Florile de trandafir erau stingherite. 7.Realizați două propoziții în care substantivul trandafirii, din prima propoziție, să îndeplinească alte două funcții sintactice decât cea din text. II. Scriere imaginativă Scrie o compunere de
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
pentru: prieten. 6.Precizați valoarea morfologică (parte de vorbire) și funcția sintactică (parte de propoziție) a cuvintelor din enunțul: Florile de trandafir erau stingherite. 7.Realizați două propoziții în care substantivul trandafirii, din prima propoziție, să îndeplinească alte două funcții sintactice decât cea din text. II. Scriere imaginativă Scrie o compunere de 10-12 rânduri, în care să vă prezențați cel mai bun prieten necuvântător. Nu uita să dai titlu compunerii! În compunerea realizată de tine, vei avea în vedere următoarele cerințe
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
personajului. B. Limbă și comunicare: 4.Explicați rolul virgulei în structura: și îmbrăcămintea, și fața, și părul erau sure ca piatra. 5.Alcătuiți două enunțuri în care cuvântul orbi să aibă valori morfologice (parte de vorbire) diferite. 6.Precizați funcția sintactică (parte de propoziție) a substantivului pașii și realizați două enunțuri în care să aibă alte două funcții sintactice diferite. 7.Identificați în text câte un cuvât pentru fiecare parte de vorbire studiată (substantiv, adjectiv, pronume, verb), realizând analiza corespunzătoare. II
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
sure ca piatra. 5.Alcătuiți două enunțuri în care cuvântul orbi să aibă valori morfologice (parte de vorbire) diferite. 6.Precizați funcția sintactică (parte de propoziție) a substantivului pașii și realizați două enunțuri în care să aibă alte două funcții sintactice diferite. 7.Identificați în text câte un cuvât pentru fiecare parte de vorbire studiată (substantiv, adjectiv, pronume, verb), realizând analiza corespunzătoare. II. Scriere imaginativă Scrie o compunere de 10-12 rânduri, în care să realizezi portretul unei persoane dragi ție, având
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
stinge”. B. Limbă și comunicare: 4.Scrieți cuvinte cu sens asemănător pentru cuvintele: fragile, stinge, atârnă, pom. 5.Alcătuiți enunțuri în care să exemplificați ortogramele v-a/ va, săi/ să-i. 6.Precizați valoarea morfologică (parte de vorbire) și funcția sintactică (parte de propoziție) a următoarelor cuvinte: frunză, o, -s, uscate. 7.Scrieți patru termeni din familia de cuvinte pentru: pământ. II. Scriere imaginativă Scrie o compunere de 10-12 rânduri, despre anotimpul vară. Nu uita să dai compunerii tale un titlu
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
CUANTIFICAREA GRUPURILOR SINTACTICE FENOMENE ACTUALE CAMELIA STAN 1. INTRODUCERE Unul dintre aspectele cele mai interesante ale limbii române, din perspectiva dinamicii ei actuale, îl constituie fenomenele manifestate în structurile sintactice ale grupurilor nominale, verbale, adjectivale sau adverbiale cuantificate (care includ constituenți cu semnificație
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
CUANTIFICAREA GRUPURILOR SINTACTICE FENOMENE ACTUALE CAMELIA STAN 1. INTRODUCERE Unul dintre aspectele cele mai interesante ale limbii române, din perspectiva dinamicii ei actuale, îl constituie fenomenele manifestate în structurile sintactice ale grupurilor nominale, verbale, adjectivale sau adverbiale cuantificate (care includ constituenți cu semnificație cantitativă). Este o problemă care nu a făcut până acum obiectul unor studii speciale. În capitolul de față, va fi prezentată numai o sinteză, un punct de
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
baza acestui tip de surse 1. 2. CUANTIFICAREA GRUPULUI NOMINAL Cuantificatorii grupului nominal introduc o precizare cantitativă, privind clasa de extensiune (sau de referenți) a substantivului centru de grup ("operează" asupra extensiunii substantivului). Cuantificatorul formează, împreună cu grupul nominal, un grup sintactic extins, cuantificat (vezi, mai recent, E. Keizer în MGD, I: 9, 13; Rizzi 2006: 209; Cinque 2006; Cornilescu 2006a). 2.1. Cuantificatori numerici 2.1.1. Legarea prin prepoziția de a numeralului cardinal (de la 20 în sus, inclusiv a compuselor
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
în care se exprimă însușiri pozitive sunt astăzi în extindere: Ești o drăguță (Avram [1986] 1997a, ib.; vezi și Vasiliu 1987), Sunteți niște elegante etc. (b) Grupul nominal cu articol nehotărât superfluu poate include, pe lângă substantiv, diverși constituenți strâns legați sintactic și semantic de acesta: modificatori restrictivi (cu rol de categorizare, care participă semantic la denotația întregului grup nominal), cuantificatori, constituenți cu rol de complinire sintactico-semantică a substantivului etc. Structurile de acest tip apar atât în poziție sintactică predicativă (vezi supra
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
constituenți strâns legați sintactic și semantic de acesta: modificatori restrictivi (cu rol de categorizare, care participă semantic la denotația întregului grup nominal), cuantificatori, constituenți cu rol de complinire sintactico-semantică a substantivului etc. Structurile de acest tip apar atât în poziție sintactică predicativă (vezi supra (a)), cât și în poziție argumentală (complement, grup nominal aflat în recțiunea unei prepoziții). Prezența articolului subliniază valoarea nedeterminată a substantivului și sugerează că forma nearticulată nu mai este simțită ca suficientă pentru exprimarea nedeterminării. Fenomenul este
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
de niște, în contextele în care, de obicei, se preferă forma nedeterminată (vezi și Avram [1986] 1997a, ib.). Exemplele, mai puțin numeroase decât cele cu singularul, se înregistrează în limba vorbită, uneori în presă și rareori în limbajele specializate. Contextele sintactice și structura internă a grupului nominal sunt variate: pătura doctorilor care iau niște sume fabuloase [pentru sume fabuloase; complement direct, cuantificat] (CORV: 109, vezi și 110, 113, 140, 185, 232; idem în CLRA) Puteai să-ți iei niște papuci [sau
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
vorbitorilor cultivați. Tendința este de extindere a utilizării construcțiilor, dar și de diversificare a lor. Astfel, integrate inițial în grupuri prepoziționale (cu prepozițiile la și, mai rar, de, vezi ex. supra), structurile apar tot mai frecvent fără prepoziție, în poziții sintactice argumentale sau predicative (vezi mai multe ex. ap. Stan 2006b: 175-176, 178-180): O secundă, să vedem un doi la sută ce înseamnă [subiect] (IV: 332) Mai scădeți un zece la sută, acolo [complement direct] (idem: 327) Asta ar fi așa
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
indică performanța de ansamblu a factorilor de producție din a căror combinație a rezultat efectul util (idem: 9) declarație de venit global. Într-o situație specială se află adjectivul întreg, care îndeplinește rolul de cuantificator globalizant, în antepunere 4 (poziția sintactică obișnuită a cuantificatorilor grupului nominal), și rolul de modificator cantitativ (similar celorlalte adjective discutate sub 2.4.1), în postpunere: Există și situația în care un singur înger se ocupă de o întreagă comunitate (A. Pleșu, Despre îngeri: 90 și
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
ib.), încă apare cu această valoare în limbajul medical: alimente bogate în grăsimi ["care conțin multe grăsimi"] (M. Hîrșu, M. Benguș, Colesterolul: 19); analog este utilizat antonimul sărac: legume sărace în săruri minerale ["care conțin puține săruri minerale"]. Structura diferă sintactic și semantic de cele precedente: adjectivul și grupul prepozițional următor formează o grupare, care, ca ansamblu, este purtătoarea predicației semantice cantitative. 2.6. Cuantificatori substantivali 2.6.1. Cuantificarea grupului nominal se poate realiza prin combinarea acestuia cu substantive (vezi
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
6.1. Cuantificarea grupului nominal se poate realiza prin combinarea acestuia cu substantive (vezi interpretarea în GALR II: 87-88) care exprimă o semnificație cantitativă (nedefinită, globalizantă sau partitivă) și care pot fi, la rândul lor, însoțite de determinări cantitative. Tiparul sintactic este încă actual. Majoritatea cuantificatorilor substantivali sunt termeni vechi în limbă, cu valoare nedefinită: grămadă, mulțime, număr, pic, puzderie, seamă, sumă, sumedenie etc. - o seamă de însușiri (CORV: 94 și în CLRA), o sumă de legi naturale (A. Pleșu, Despre
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
mai multe activități"] (A. Țiglea, Sociologie: 18) Partidele de opoziție îndeplinesc o serie de funcții specifice ["unele/câteva funcții"] (idem: 45) propulsarea socială pentru acei indivizi cărora le sunt refuzate o serie de cariere sociale râvnite ["anumite cariere"] (ib.). Tiparul sintactic este productiv, fiind extins la unele construcții cu substantive care actualizează doar contextual o valoare cantitativă, semnificația fiind, uneori, numai implicită: o succesiune de ["(implicit) mai multe"] căderi dramatice și ridicări încăpățânate (A. Pleșu, Despre îngeri: 134 și în CLRA
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
pe teren românesc), pot fi interpretate drept corespondente substantivale ale unor cuantificatori adjectivali sau ale unor modificatori cu semnificație cantitativă; de ex.: dublul distanței, față de distanța dublă - lungime egală cu dublul distanței dintre axe (A. Popescu, Matematică - Geometria: 39). Diferența sintactică dintre cele două structuri se asociază cu o diferență de conceptualizare: principala expresie referențială a grupului nominal este substantivul cu semnificație cantitativă (dublul), comparativ cu situația cea mai comună, în care acest rol revine substantivului cuantificat (distanța dublă). Structura cu
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
și a celui nelexicalizat, structurile au două realizări, utilizate în variație liberă: doi din trei români sau un român din trei, un taximetrist din zece etc. 2.7.2. Unele structuri partitive tind să se apropie de statutul unui clișeu sintactic, fiind preferate grupului nominal necuantificat și utilizate oarecum nejustificat (semantic). De ex.: una din[tre] cele mai importante caracteristici ale psihogenezei este caracterul său sistematic (M. Halmaghi, Psihologie: 6) [preferabil o caracteristică importantă, dat fiind că nu se face referire
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]