6,398 matches
-
și achiziția acestora, este unul complex și se desfășoară într-un timp îndelungat. Transmiterea și achiziționarea valorilor, prin educația parentală și mai apoi prin cea școlară, are loc atît la nivel conștient, cît și inconștient. Mai apoi, în procesul de socializare, pe măsură ce individul se adaptează la cerințele și normele contextului social în care trăiește, dobîndește anumite abilități care să-i permită o funcționare adecvată în contextul respectiv. în consecință, subiectul individual internalizează acele valori care sînt dezirabile din punct de vedere
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
evocate. Conceptele de culturi puternic/slab dependente de context sînt lămuritoare în cadrul metabolismului unei întîlniri interculturale. Pentru a descrie felul în care noi, oamenii, sîntem "ambalați" în cultura de inserție, E.T. Hall folosește metafora "ceapă culturală", descriind asimilarea implicită prin socializare a tiparelor valorice și atitudinale proprii unei societăți. Dintre conținuturile culturii, limbajul se află în stratul exterior al "cepei", reprezentînd resursa elementară, de prim-plan, pentru orice tip de comunicare interculturală sau de analiză a acesteia. De exemplu, multor negociatori
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
important, iar credințele se referă la ceea ce este adevărat (Neto, 2006). O definiție operațională a axiomelor sociale le descrie, așadar, ca pe credințe generale, independente de un context și pe care oamenii le dobîndesc ca rezultat al experienței lor de socializare. Aceste credințe sînt centrale în cadrul funcționării cognitive a indivizilor (Bond, Leung, 2008). Katz (1960, apud Bond, Leung, 2008) și Kruglanski (1980, apud Bond, Leung, 2008) consideră că axiomele sociale sînt legate de instinctul de supraviețuire, asigurînd caracterul funcțional pentru conduita
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
asocierea dimensiunilor culturale cu performanța academică și cu ansamblul comportamentelor disfuncționale din școala românească. Principala dilemă care a stat la baza investigației poate fi formulată astfel: în ce măsură apartenența profesorilor la mediul preuniversitar sau universitar (care presupun parcurgerea unor stagii de socializare secundare în mediul educațional, diferite cantitativ și calitativ) este însoțită de profile identitare specifice în registrul "convingerilor comune" și al patternurilor relaționale? Din punctul de vederea al compoziției loturilor de subiecți, se cuvine evidențiat că la cercetare au participat 524
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
dintre autodeterminare și controlul destinului este r = -0,56, p < 0,01, și între autodeterminare și cinism social este de r = -0,51, p < 0,01), ca expresie a detașării de sine și a libertății limitate asumate implicit în cursul socializării. Portretul psihosocial rezultat în această cercetare exploratorie asupra sănătății mediului educațional prin intermediul axiomelor sociale evidențiază și setul de expectații nerealiste, bovarice, ale corpului profesoral, ilustrate prin scorurile ridicate la dimensiunea răsplată pentru angajare și conturează imaginea aceluiași profil asistențial majoritar
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
culturală ar putea fi considerat\ un factor însemnat în diferențierea culturilor (Ember, Levinson, 1991; Triandis, 1995). Convențional, există două tipuri: culturi "complexe" și culturi "simpliste". Culturile "complexe" sînt asociate libertinajului cultural, iar cele "simpliste" încurajează constrîngerea culturală. 8.5.3. Socializarea Socializarea copiilor cunoaște diferențe semnificative în culturile colectiviste față de cele individualiste. în culturile colectiviste, copiii sînt îmbrățișați mai mult, tratați cu tandrețe, sărutați mai frecvent, dar au mai puțină libertate și autonomie în comparație cu cei din culturile individualiste. Cu alte cuvinte
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ar putea fi considerat\ un factor însemnat în diferențierea culturilor (Ember, Levinson, 1991; Triandis, 1995). Convențional, există două tipuri: culturi "complexe" și culturi "simpliste". Culturile "complexe" sînt asociate libertinajului cultural, iar cele "simpliste" încurajează constrîngerea culturală. 8.5.3. Socializarea Socializarea copiilor cunoaște diferențe semnificative în culturile colectiviste față de cele individualiste. în culturile colectiviste, copiii sînt îmbrățișați mai mult, tratați cu tandrețe, sărutați mai frecvent, dar au mai puțină libertate și autonomie în comparație cu cei din culturile individualiste. Cu alte cuvinte, familiile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
indivizi sau pe diferența de stare materială, iar distribuția relativ egală a puterii este regula. într-o asemenea cultură e de așteptat ca toți indivizii din societate să fie tratați ca "egali", iar inegalitățile simbolice sînt minimizate în cadrul proceselor de socializare (Yamamura, Satoh, Stedham, 2003). Domeniile principale în care se manifestă inegalitatea sînt: normele sociale, statutul social și prestigiul, posesiunea materială, puterea, legile, regulile și drepturile. în domeniul normelor sociale, în culturile caracterizate de o DFP mare, privilegiile aparțin celor care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
structura cognitivă a atitudinilor și credințelor individului. Deoarece am evocat deja anumiți termeni insuficient lămuriți, vom analiza în cele ce urmează modul în care se formează conceptele de orientare valorică, tipurile de valori și sistemul de valori în procesul de socializare. 9.5. Formarea valorilor în procesul de socializare Evoluția pe care o urmează procesul de formare a sistemului personal de valori se împletește cu "traiectoriile" altor concepte cu care interacționează în mod dinamic și se influențează reciproc. în literatura de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
am evocat deja anumiți termeni insuficient lămuriți, vom analiza în cele ce urmează modul în care se formează conceptele de orientare valorică, tipurile de valori și sistemul de valori în procesul de socializare. 9.5. Formarea valorilor în procesul de socializare Evoluția pe care o urmează procesul de formare a sistemului personal de valori se împletește cu "traiectoriile" altor concepte cu care interacționează în mod dinamic și se influențează reciproc. în literatura de specialitate din România există deja în prezent o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
se internalizează la nivelul personalității individului, ele devin evidente și în comportamentul acestuia, adică vom observa o mai mare coerență între valori, atitudini și comportament. Cadrul de formare a orientării valorice și implicit a sistemului de valori este procesul de socializare, în care copilul și mai apoi adultul achiziționează cunoștințe, deprinderi, atitudini și comportamente. în acest sens, Iluț (2001, p. 43) aprecia că începutul organizării unui sistem de valori debutează odată cu intrarea în preadolescență (12-13 ani), căpătînd coerență și o anumită
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
orientarea personalității dobîndește o anumită consistență și stabilitate, conducînd la constituirea unor tipologii de personalitate. Revenind la procesul de formare a sistemului de valori, se poate considera că perioada dinaintea preadolescenței ar putea fi numită perioada preaxiologică. în procesul de socializare primară, interiorizarea lumii sociale se realizează prin persoanele semnificative pentru copil (de exemplu, părinții). Astfel, pentru personalitatea în formare a copilului, realitatea obiectivă apare filtrată prin statutul socioeconomic și profilul valoric al persoanelor semnificative (Iluț, 2001, p. 45). Odată cu debutul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
primară, interiorizarea lumii sociale se realizează prin persoanele semnificative pentru copil (de exemplu, părinții). Astfel, pentru personalitatea în formare a copilului, realitatea obiectivă apare filtrată prin statutul socioeconomic și profilul valoric al persoanelor semnificative (Iluț, 2001, p. 45). Odată cu debutul socializării secundare (școlarizarea), copilul intră în interacțiune cu cerințele, informațiile și valorile diferitelor instituții. Deși acestea sînt și ele mediate de persoane relevante, individul poate exercita un oarecare control asupra lor, putînd să renunțe la unele în vederea menținerii stimei de sine
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sînt văzute ca surse de motivație pentru activitatea individuală și criterii de stabilire a normelor și scopurilor care declanșează și conduc înspre acțiuni particulare. Valorile individuale prioritare ale indivizilor sînt un produs atît al valorilor culturale învățate în procesul de socializare, cît și al experienței personale unice (Schwartz, 1999, p. 25). în ceea ce privește valorile personale, cercetătorii și-au îndreptat atenția asupra tipologiei lor, precum și asupra modalității de apreciere (Bond, 1988; Elizur et al., 1991, p. 74), ierarhiei diferitelor valori (Levy-Leboyer, 1986), relațiilor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
confruntă. Valorile explicite și implicite care caracterizează o cultură sînt transmise membrilor unei societăți prin expunerea zilnică la obiceiuri, legi, norme și practici organizaționale (Markus, Kitayama, 1991; Bourdieu, 1998; Schwartz, 1999; Schwartz, Rubbel, 2005). Astfel, adaptarea la realitatea socială și socializarea informală sînt mai importante în transmiterea valorilor culturale decît socializarea formală. Totodată, valorile unei culturi rezultă din agregarea valorilor individuale ale membrilor culturii respective (Hofstede, 1980/2001; Inkeles, Smith, 1974). Valorile individuale prioritare ale indivizilor sînt atît produsul valorilor culturale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
transmise membrilor unei societăți prin expunerea zilnică la obiceiuri, legi, norme și practici organizaționale (Markus, Kitayama, 1991; Bourdieu, 1998; Schwartz, 1999; Schwartz, Rubbel, 2005). Astfel, adaptarea la realitatea socială și socializarea informală sînt mai importante în transmiterea valorilor culturale decît socializarea formală. Totodată, valorile unei culturi rezultă din agregarea valorilor individuale ale membrilor culturii respective (Hofstede, 1980/2001; Inkeles, Smith, 1974). Valorile individuale prioritare ale indivizilor sînt atît produsul valorilor culturale învățate în procesul de socializare, cît și al experienței personale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în transmiterea valorilor culturale decît socializarea formală. Totodată, valorile unei culturi rezultă din agregarea valorilor individuale ale membrilor culturii respective (Hofstede, 1980/2001; Inkeles, Smith, 1974). Valorile individuale prioritare ale indivizilor sînt atît produsul valorilor culturale învățate în procesul de socializare, cît și al experienței personale unice. Dispersia valorilor culturale într-o societate ajută la formularea codurilor de comunicare reciproce la care indivizii trebuie să se adapteze în instituțiile în care petrec timp împreună. Ca rezultat, membrii fiecărui grup cultural împart
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a mentalităților (Braudel, 1958/1996; Flament, 1995). Astfel, ipoteza schimbării atitudinale (modificarea atitudinilor sociale fundamentale) se va "confrunta" cu ipoteza la longue durØe (persistența atitudinilor sociale fundamentale). Dilema principială care ne va ordona explorarea va testa modul în care o socializare specifică a subiecților datorată unei apartenențe generaționale diferite, asociată cu integrarea distinctă a unei experiențe istorice de ruptură (precum experiența comunistă și "cotitura" constituită de Revoluția din decembrie 1989) va genera sau nu o schimbare atitudinală majoră, reflectată într-o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
realizate asupra unor eșantioane din Statele Unite și Japonia, sistematizate tot de R. Goodwin și colaboratorii (1999), sau în țările Europei postcomuniste (Goodwin, Gaines, 2004). O altă parte a studiilor a fost dedicată diferențelor în abilitatea de autodezvăluire ca rezultat al socializării diferite și al însușirii diferențiate cultural a rolurilor de gen (Hargie et al., 2001). Autodezvăluirea, privită drept capacitate a actorului social de a transmite audienței informații consistente despre propria sa identitate, este esențială pentru stabilirea oricărui tip de relație interpersonală
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ale vieții lor, cu referire la o varietate largă de subiecte. Observația trebuie citită cu precauție, căci numai 5% din totalul participanților au avut vîrste peste 50 de ani, astfel încît numărul celor care au fost intens marcați de anii socializării secundare comuniste este destul de redus. Ea merită însă consemnată și valorificată în determinarea transmiterii transgeneraționale a patternurilor de comunicare și autodezvăluire specifice totalitarismelor. Cu toate că mulți dintre cei care au internalizat experiența perioadei comuniste ar dori să o decupeze ca pe
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cîmpului perceptiv (exprimînd, în acest caz, dependența de cîmp) sau desprinde cu ușurință elementele constitutive ale cîmpului și operează cu ele (evidențiind independența de cîmp). O asemenea rezolvare perceptivă implicită a sarcinilor se pliază pe un pattern vizual achiziționat în socializarea primară și a fost semnalat și în studii etno-psihologice, precum cele coordonate de Vintilă Mihăilescu (1999). Psihosociologul și antropologul român a observat în cercetările sale din zona Gorjului, derulate asupra "ungurenilor" (din zonele colinare), precum și asupra "pămîntenilor" (din zonele de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
comportamente), dar în plan privat își redobîndea autonomia (comportîndu-se convergent cu propriile sale convingeri). Această ambivalență, care avea un rol adaptativ și defensiv deopotrivă, prin rutinizarea sa, a devenit însă dăunătoare, întreținînd o duplicitate expresivă naturală, transmisă intergenerațional prin mecanismele socializării (Gavreliuc, 2004). 11.3. Conceptul de self Cum s-a subliniat în numeroase rînduri pe parcursul acestei cărți, diferențele interculturale influențează conceptul despre sine al subiectului. Astfel, culturile "occidentale", individualiste și independente încurajează construirea unei scheme despre sine în jurul unor trăsături
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cele două sexe) și cel al reprezentării ei (ansamblul sterotipiilor de gen). Lucrarea menționată are și meritul de a părăsi registrul strict descriptiv, semnalînd și cauzele nonechivalențelor între rolurile de bărbat și femeie (parcurgînd îndeosebi abordarea sociobiologiei, dar și teoriile socializării, precum și cele ale "puterii contextului"), precum și consecințele sociale și psihologice ale asimetriilor de rol (îndeosebi discriminările generate de aceste grile de așteptare reciproce diferite). De referință prin amploarea sa la nivel mondial (s-au cules informații de la aproximativ 9.500
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
oare posibil să existe emoție fără ca aceasta să devină "vizibilă" sau este posibil să fim expresivi în lipsa emoțiilor? Oricum, fața umană constituie o importantă sursă de informații, transmise prin grile specifice culturii din care individul face parte (Ekman, 1992, 1994). Socializarea într-o anumită cultură încurajează, în fond, exprimarea anumitor emoții, fapt dovedit de constatările realizate de către Friesen și Ekman (1972) asupra modului în care oamenii exteriorizează afectele. în aceste investigații au fost evidențiate reguli de manifestare (display rules) distincte, ordonate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
subtile existente în comportamentul expresiv în cadrul grupului cultural de apartenență, care indică faptul că indivizii recunosc mai exact emoțiile exprimate într-o manieră care se potrivește cu cea pe care angajează ei înșiși și care a fost achiziționată tacit în socializarea primară (Elfenbein, Ambady, 2003). CAPITOLUL 13 Modelul Big Five analizat intercultural 13.1. Trăsăturile de personalitate și asocierea lor cu dimensiunile culturale Psihologii interculturali au fost preocupați și de testarea validității unor modele ale structurii personalității, elaborate în perspectivă etică
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]