6,333 matches
-
stabilite anterior de către cel care l-a recrutat. Lucrarea lui Eugen Bianu a apărut într-un context deosebit în ceea ce privește viața politică românească. Din februarie 1938 regele Carol al II-lea a preluat personal conducerea țării, instaurând dictatura regală sau, altfel spus, un regim de autoritate monarhică. Acest regim, bazat pe o nouă Constituție, se baza foarte mult pe structurile militare și informative, deoarece a redus foarte mult drepturile cetățenești și a militarizat statul (Inspectoratul General al Jandarmeriei a devenit Corpul de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
imediat înaintea votării, în scopul asigurării unei prezențe semnificative a parlamentarilor la adoptarea legii. Conform dispozițiilor art. 64 din Constituție, legile se adoptă "în prezența majorității membrilor". Deci cvorumul reprezintă condiția pentru întrunirea legală a Parlamentului în ședința sau, altfel spus, pentru că o Cameră să poată lucra. Nu trebuie să se confunde cvorumul legal de ședință, care este o condiție de prezență imediată înaintea votării, cu votul însuși, care are o altă semnificație, si anume a exprimării atitudinii necesare pentru formarea
DECIZIE nr. 96 din 30 iunie 1998 cu privire la constituţionalitatea votului exprimat la adoptarea Legii privind acordarea tichetelor de masa în şedinţa comuna a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 5 mai 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121257_a_122586]
-
uneori numai în favoarea condamnatului. Este vorba deci de apărarea unor principii fundamentale ale statului de drept, precum: aplicarea unitară a legilor, separația puterilor, independența și imparțialitatea judecătorilor, precum și de înlăturarea unor încălcări esențiale ale legii penale sau procesual penale, altfel spus, probleme de interes general. Interesele private ale părților ar putea să le determine să nu exercite căile de atac pentru îndepărtarea erorilor judecătorilor, iar interesul general al legii reclamă pronunțarea unor decizii care să asigure supremația ei. De aceea, încă
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
treia blocată în jocuri pe mobil, Lețcani biserica rotundă, gunoiul casele în morfologie cuaternară, mai multe de bunăstarea ființei în cuibul de controlori și polițiști la ultimul compartiment, oglinzile fetei cît îi pasă bărbatului de el, adică de tine, trivial spus unor crude biete ființi Sadoveanu, la doi-trei-unu? nu știu, de unde vrei să știu ce mesaj! pragul audibilului, oricum emitem mai mult paraverbale în satisfacția vorbirii, fazan cît lăstărișul neînfrunzit l-a dezvelit, mascul la moț, picioare rășchirate, țeapăn, biserica Budăi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
colonilor", a căror condiție se degradează și a căror personalitate juridică de oameni liberi pare să se șteargă, începînd cu domnia lui Carol cel Mare, colonii pot fi întîlniți pe loturile de pămînt aservite și sclavii pe loturile libere. Altfel spus, trecerea de la sclavie și colonat la un stadiu intermediar de semi-liber-tate, numit serbie, se face pe nesimțite. Cît despre micii proprietari liberi al căror pămînt începe să fie numit alodiu -, chiar dacă nu dispar, rămîn, totuși, prea puține informații despre ei
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
1969, p. 51 sqq; Robert Fossier, Le Moyen Âge. Tome I, Les mondes nouveaux, Paris, 1986, p. 181 sqq, 283 sqq; Georg Ostrogorsky, Geschichte des Byzantinischen Staates, C. H. Beck'sche Verlagsbuchhandlung, München, 1940, p. 52 sqq). 11 Mai corect spus este că regele franc s-a convertit la creștinismul de rit roman (v. supra, n. 9). 12 V. supra, n. 10. 13 "Recomandarea" sau "închinarea" (de la cuvîntul de origine latină commendatio) este forma primară a omagiului vasalic de mai tîrziu
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
conjugale”, deoarece este un subiect vast. Acum voi vorbi despre slujbă. Motivul care are greutate și care poate face ca toate celelalte lucruri din viața unei femei să meargă bine, sau cel puțin, satisfăcător. O slujbă bună, sau mai bine spus, dacă câștigul care intră în casă la sfârșitul fiecărei luni este pe măsura nevoilor familiei, încheagă relația de cuplu. Slujba poate da culoare personalității unei femei și “sufletului” familiei. Pot spune că meseria aleasă “vorbește” despre calitățile și idealurile proprii
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
asumi răspunderea pentru greșelile făcute, este soluția optimă pentru rezolvarea tuturor neplăcerilor. PENTRU FEMEILE CARE SE AFLĂ ÎNTR-O RELAȚIE “AGITATĂ” Ce tristă și anostă poate deveni viața unei femei care are un bărbat nepotrivit lângă ea, sau mai bine spus, care iubește orbește. Această situație reflectă proverbul “love is blind”. Inima simte, nu gândește. Știi că ești nefericită, dar speri într-o minune. Nu trebuie să uităm prin ce au trecut femeile în trecutul nu prea îndepărtat. Când femeia le
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
precum Senatul italian, unde, pe lîngă senatorii aleși, există senatori pe viață, în parte de drept (foștii președinți ai Republicii), în parte numiți de președinte (pentru merite deosebite care, judecînd după Constituție, ar trebui să nu fie politice). Acestea fiind spuse, ne mișcăm pe un teren destul de sigur cînd afirmăm că acele camere inferioare, cele mai "politice", ale regimurilor democratice sînt alcătuite exclusiv din reprezentanți aleși (chiar dacă prin sisteme electorale foarte diferite, așa cum s-a arătat în capitolul despre sistemele electorale
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
atunci la Casa Studenților. S.B.: Cam câți ați mobilizat atunci? D.T.: Vreo mie. Era sala plină. Se învelea totul în campania împotriva amplasării rachetelor cu rază medie de acțiune, împotriva politicii americane. NATO era un dușman al poporului și trebuia spus "Nu rachetelor!". Ceaușescu era unul dintre liderii mișcării nealineate și ai luptei pentru pace. S.B.: Atunci voia el să ia Premiul Nobel pentru pace? D.T.: Da. El voia și conducerea mișcării nealiniate. Educația ateistă S.B.: În ședința de birou din
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
generale" de răspuns. O asemenea variantă de răspuns va fi propusă și în lucrarea de față: "forma" anticipativă originară în cunoașterea lucrurilor (și chiar în cunoașterea de sine), sau intenționalitatea constitutivă oricărei cunoștințe, este de natură judicativă; este, mai bine spus, însăși judecata în structura sa (formală): S P. Cum se face că originară nu este o "formă" mai simplă decât aceasta? Dar de ce trebuie să fie o "formă" și nu altceva, de exemplu o "imagine", un "sens", un "gând", poate
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
natură". Pentru o readucere a celui dintâi într-un orizont tematic încă nespecific, chiar impropriu pentru el, totuși, de neocolit (cel judicativ, sub convențiile căruia lucrăm cu toții, încă), ne vom putea folosi de unele analogii cu conceptul spațiului (mai bine spus, al "locului"), superficial tematizat în istoria filosofiei, tatonat însă ca "obiect intențional" privilegiat în analizele fenomenologilor contemporani. Dar acest fapt reprezintă numai o tehnică de lucru, care nu poate interveni decât strict analogic și "local". Prima analogie se referă la
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cu funcțiunile pe care cele două instanțe le primesc în fel de fel de contexte (epistemice, practice etc.). Este, cumva, firesc, în ordine filosofică, faptul ca un demers să-și asume de la bun început probleme care vizează sau, mai bine spus, tematizează subiectul și obiectul. Și se întâmplă astfel chiar și în reconstrucții filosofice, care fie declară că au în începutul lor altă problemă decât aceea care vizează diferența dintre acești doi termeni, fie susțin că tind către aporii mai proaspete
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
tipul gândirii-fenomen. Totuși, timpul nostru, care "trebuie" chiar după unii filosofi să fie unul al crepusculului, se arată încă lipsit de motivația necesară întreținerii uimirii și acceptării recunoașterii necunoașterii în privința stărilor de lucruri proprii lumii vieții omului; se arată, altfel spus, lipsit de puterea de a pro-pune, fără încetare, începutul însuși, sfârșind astfel, în fiecare clipă, cu sine. Filosofia, proprietara posibilităților actului de diferențiere dintre cele două ipostaze ale gândirii, trebuie să ne înlesnească schimbarea direcției de mers pentru a înainta
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
rezerva lui de a fi, transcendența lui imediată, orizontul vecinătății, care îl de-limitează și care îl poate ne-limita. Nimicul reprezintă însă ceea ce este nesemnificativ este o veritabilă non-existență din unghiul cunoașterii sensibile a unui "obiect" (dat), mai bine spus, din perspectiva intuirii lui sensibile (care nu i se potrivește). Totuși, el este prezent în constituția oricărei cunoștințe, ca rezultat al "mișcării" acesteia, atâta vreme cât conștiința își dobândește obiectul și prin propriul travaliu, nu doar printr-o priză directă, "mecanică", la
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
elucidate din perspectivă fenomenologică. În felul acesta, ar putea fi sesizate și din unghiul unei (abia vizibile) atitudini non-judicative aspectele judicativ-constitutive pe care momentul aristotelic le-a legitimat. Pentru aceasta, voi lucra mai departe judicativ. Și de aceea se cuvine spus, din capul locului, că nici una dintre operațiile logice nu este nefolositoare, chiar dacă se află încadrată în "logica" dictaturii judicativului. Dar trebuie spus, de asemenea, că, deși "stilul" nu poate fi decât judicativ, "modalitățile" (sau procedurile) se pot abate de la convențiile
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care momentul aristotelic le-a legitimat. Pentru aceasta, voi lucra mai departe judicativ. Și de aceea se cuvine spus, din capul locului, că nici una dintre operațiile logice nu este nefolositoare, chiar dacă se află încadrată în "logica" dictaturii judicativului. Dar trebuie spus, de asemenea, că, deși "stilul" nu poate fi decât judicativ, "modalitățile" (sau procedurile) se pot abate de la convențiile stricte ale dictaturii judicativului. O astfel de înaintare asigură dobândirea unui loc din care putem privi cu mai multă șansă comprehensivă non-judicativul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
alături de ființă, stare, mișcare, identic și alteritate 27). Dacă adevărul este ceva și el reprezintă tocmai ceea-ce-este (iată ideea eleată despre coincidența "principială" a gândirii, ființei și adevărului) -, atunci el se află într-un loc; într-un topos, mai bine spus, care nu poate fi decât de natură "metafizică" (dincolo de physis). Fiind însă vorba deja despre o chestiune de cunoaștere, adică despre problema dobândirii adevărului, altfel spus, a cunoștințelor veritabile, metafizicul nu poate fi decât ceva cu totul diferit față de "fizic
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și adevărului) -, atunci el se află într-un loc; într-un topos, mai bine spus, care nu poate fi decât de natură "metafizică" (dincolo de physis). Fiind însă vorba deja despre o chestiune de cunoaștere, adică despre problema dobândirii adevărului, altfel spus, a cunoștințelor veritabile, metafizicul nu poate fi decât ceva cu totul diferit față de "fizic", luat drept "sensibil" (în măsura în care acesta reprezintă natura lucrurilor physis-ul cunoscută direct, la nivelul opiniei). Metafizicul astfel luat este "locul inteligibilului". A cunoaște a dobândi adevărul înseamnă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
gândi pe aceasta decât în raza ideii lui despre nesaturația "predicativă" a conceptului. Ceea ce înseamnă că singurul sistem de referință în care pot fi formulate, tematizate și soluționate astfel de probleme, privind relațiile dintre ontic și lingvistic, este predicația, altfel spus, judicativul constitutiv. Ajungem, cu această teorie a lui Frege despre concept, la judecată; poate că orizontul de convenționalitate propriu acesteia nici nu a fost depășit în vreun fel. Oricum, la Frege cele două aspecte ale judecății, cel formal și cel
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constituie, în ultimă instanță, esența adevărului; 5) diferența dintre ceea-ce-este și ceea-ce-nu-este trebuie socotită fundamentală, dar numai în măsura în care termenul al doilea (ceea-ce-nu-este) este gândit ca fiind dependent de cel dintâi; și nu doar în privință logică, ci și ontologică. (Altfel spus, nimicul nu poate avea semnificație în sine, ci numai ca "negație" a ceea ce este; tocmai datorită acestui fapt, o gândire a nimicului prin el însuși, în măsura în care este posibilă, poate atinge limitele dictaturii judicativului și, astfel, poate deschide orizontul non-judicativului, așa cum
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
funcție ce se exersează exclusiv intențional, cum pe bună dreptate se socotește și se probează, "descriptiv", în mediile fenomenologice, și este o formă pentru ceva, acest ceva devenind obiectul său: cum ar fi, în vorbele fenomenologilor, cogitatum-ul pentru cogito. Altfel spus, ea are întotdeauna un obiect (pe care ea însăși, în calitatea sa de conștiință constitutivă, îl pune). Atunci când îi lipsește obiectul, gândirea nu este nimic. Funcționând, gândirea produce gânduri, care pot forma cunoașterea, care se pot adăuga cunoașterii achiziționate deja
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în finalul Analiticii secunde (II, 19, 99 b 100 a). Corectitudinea gândirii, avută în vedere de la bun început în construcția logicii-organon, poate fi socotită ca fiind concentrată în problema regulilor de căutare a "mediului", adică a constituirii silogismelor corecte, altfel spus, a cunoașterii valabile. Cred că semnificativ pentru acest fapt este un anumit context din Analitica primă (I, 27-32, 43 a 47 b) și un altul din Topica (I, 1-18, 100 a 108 b). 3.1.2.3. Originaritatea intuiției intelectuale
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
unei "legări" a doi termeni. Sensul de a lega este activ și la Kant. De altfel, dincolo de aria strict determinată a judecății, acest sens este, de asemenea, activ, dar numai în perspectiva și pe baza statutului de judecată, mai bine spus, a sensului de judecată sintetică a priori ca determinare logic-transcendentală a cunoștinței (veritabile). Orice sinteză, începând cu aceea sensibilă de la nivelul percepției, apoi cea a imaginației, în final, unitatea sintetică aperceptivă originară, presupune sensul acestei operații de a lega.111
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
lucrări. Totuși, unele referiri ale lui Kant pe această temă ne sunt necesare. Timpul ca formă a priori a intuiției sensibile. Timpul nu este ceva existent în sine (asemenea unui lucru-în-sine), nici o determinare a ceva ce există în sine. Altfel spus, el nu poate fi propriu-zis obiectiv, adică independent de un subiect al cunoașterii. Existența lui, dimpotrivă, este legată în mod necesar de acesta din urmă, de subiect; fără a fi total subiectiv, fiindcă în structura cunoștinței trebuie să se afle
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]