7,161 matches
-
și ai cărei toți membri se bucură de aceleași drepturi civile și datorii legale" (p. 14, subl. n.). Identitatea națională - conștiința apartenenței la aceeași comunitate de destin istoric - este inconceptibilă în lipsa memoriei colective, a unui simț al comuniunii cu societatea strămoșilor care comportă o imperativă datorie a comemorării predecesorilor și a cunoașterii trecutului. Însă această memorie istorică, atât de crucială în constituirea simțului identitar, nu trebuie să fie icoana fidelă a trecutului. Dimpotrivă, realitatea trecutului și adevărurile istorice subminează cel mai
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
identitatea romano-română. Această împlântare a istoriei românilor în legendarul originii romane își are precedentul în tradiția cronicărească la Miron Costin. Capitolul inaugural al volumului De neamul moldovenilor tratează "De Italia", lămurând astfel subtitlul cronicii sale, "din ce țară au ieșit strămoșii lor". În nenumărate rânduri, Samuil Micu utilizează interșanjabil cuvintele "roman" și "român", lăsând impresia că se referă la același referent. Este totuși posibil ca aceste substituiri să se datoreze unor greșeli ortografice (ținând cont de faptul că manuscrisul nu a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
la Berlin, Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques transdanubiens. Mitul independenței este sădit de către Kogălniceanu în însăși începutul poporului român, care odată cu acesta se desprinde din paradigma purismului latinist al Școlii Ardelene, incluzându-i și pe daci printre strămoși. Kogălniceanu pleacă de la principiul solului (jus soli) în fixarea momentului cronogenetic al istoriei poporului român, în opoziție cu practica curentă a Școlii Ardelene de a privilegia fie principiul sângelui (jus sanguinis) (Samuil Micu), fie principiul conjugării dintre romanitate și teritorialitatea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Dar Mihaiu numai era! Mai mult însă decât toți, rumânii din țara rumânească au plâns moartea cea fără vreme a lui Mihaiu. Născut aci, în niște vremuri nefericite, norocirea țării sale l-a adus ca să șază pe scaunul moșilor și strămoșilor săi. Dar duhul lui cel mare nu se putea mulțumi ca să șază pe un scaun ocărât și să cârmuiască o nație roabă. Ca un alt Temistocle se sili ca să își desrobească țara, să facă respectat scaunul rumânesc și să dea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Mois [care] a deșteptat duhul național, mort de mai mult de un veac", repudiază identificarea românilor cu romanii. Respinsă ca o "manie ridicolă", echivalarea românilor cu romanii exprimă, pentru Kogălniceanu, simptomatica falimentului politic actual: "numai națiile bancrute vorbesc necontenit de strămoșii lor" (Kogălniceanu, 1946, p. 647) [1843]. În locul acestei atitudini contemplativo-istorice a cărei finalitate rezidă în confortul psihologic și resemnarea cu gândul nobilității originale, Kogălniceanu militează la afirmarea romanității prin acțiune în prezent. Cu discursul inaugurativ rostit de Kogălniceanu în 1843
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
noii istoriografii romantice. Elaborând ideea enunțată inițial de Florian Aaron, potrivit căreia dihonia internă, luptele intestine pentru putere și intrigile boierești sunt responsabile pentru fărâmițarea politică a neamului românesc, Kogălniceanu găsește răspunsul pentru starea nefericită a românilor în neunirea acestora: "strămoșii noștri au vroit să fim Ardeleni, Munteni, Bănățeni, Moldoveni, și nu Români; rareori au vroit să se privească între dânșii ca o singură și aceeași nație; în neunirea lor, dar, trebue să vedem isvorul tutulor nenorocirilor trecute, a căror urme
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pentru denaturarea argumentului renanian într-un om de paie, în contra căruia să își introducă Delavrancea propria concepție: [Limba] Neapărat este expresia fundamentală și externă a Patriei, dar nu e Patria. Pentru ca să fie o patrie trebue să fie mai întâi religia strămoșilor, sfânta cuminecătură a sufletelor, calda adorațiune a acelor cari au fost și nu mai sunt de cât țărână și oase. Aceasta este partea determinantă și hotărîtoare a Patriei (Delevrancea, 192-, pp. 8-9). Elevând religia ancestrală la rangul de stigmat identitar
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
perpetuează în timp, ad infinitum, tradiția istorică lăsată moștenire de generațiile primordiale, expresia liturgică a sufletului românesc. Schimbând direcția de înaintare și luând-o pe calea cunoașterii catafatice, Delavrancea își precizează din ce în ce mai clar concepția biologizantă a națiunii: "Părinții moșii și strămoșii, ne sunt patria; ei care au vorbit aceiași limbă, cari au avut acelaș dor, aceleași suferințe și aceleași aspirațiuni, e adevărata noastră patrie" (pp. 7-8). Națiunea este o realitate biologică transistorică, o "matcă fără sfârșit" din care ies "generații una
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
este o realitate biologică transistorică, o "matcă fără sfârșit" din care ies "generații una din alta și se duc pe rând" (p. 7). Generațiile care se succed și pier una după alta păstrează însă același sânge al românității, cu care strămoșii actualilor români au sfințit, prin jerfa lor, pământul lăsat în moșie. Îndepărtându-se ireversibil de concepția voluntarist-civică a naționalismului propusă de Renan, Delavrancea se lasă purtat către o tot mai acută rasializare a națiunii. "Conștiința de rassă" este cea care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
frenezia morții, a morții glorioase pentru patrie. [...] Copii, învățați din fiorul care a cuprins Franța și-a înălțat-o în iubirea lumei, cum se apără scumpele amintiri ale trecutului, cum trebuie să murim pentru țara părinților, a moșilor și a strămoșilor noștri! (Delavrancea, 192-, pp. 12-13). Lăsați-vă cuprinși de frenezia morții! - Învățați să trăiți fiorul care vă poartă spre moarte! - cutremurătoare îndemnuri pedagogice... Delavrancea dă expresie tragică, prin timbrul său oratoric, unui cult patriotic al morții, cu rădăcini reperabile și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o mașină fără viață, o monstruozitate, ce nu poate subzista decât prin forță brutală și împrejurări" (Arifeanu, 1921, p. 9). Națiunea Românească este definită ca fiind "totalitatea oamenilor cari vorbesc limba românească, au religia creștină-ortodoxă, au aceleași obiceiuri moștenite de la strămoșii Romano-Daci, au același trecut glorios, aceleași speranțe, aceleași aspirații pentru viitor" (p. 13). Deși definiția este turnată într-o formă maximalistă, astfel încât să stea la baza formării "Imperiului tuturor Românilor", "în vinele cărora curge acelaș dor frățesc" (p. 13), nu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
destinați să devină prin firea lucrurilor și forța împrejurărilor apărătorii în primele rânduri ale civilizației apusene" (ibidem, p. 21). Criticismul proclamat cu emfază trecea pe plan secund pentru a permite exprimarea unor idei auto-glorificante ale românității ca protector al occidentalității: "strămoșii noștrii au jucat un rol considerabil în istoria universală. In împrejurări extrem de dificile, Românii și-au îndeplinit cu toate acestea misiunea de apărători ai civilizației apusene" (ibidem, p. 23). Acestea constituie, considerăm, elemente suficiente pentru a sprijini concluzia că, în pofida
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pământului și a credinței, prilej cu care românii s-au ridicat veacuri de-a rândul ca stăvilarul "Europei întregi împotriva asaltului mahomedan" (p. 91). Credința - ortodoxia - a fost scutul neamului împotriva vitregiei istoriei. Înarmați sufletește cu credința ortodoxă în Dumnezeu, "strămoșii noștri au făcut minuni"! "Cu Dumnezeu, Românul e tare. S-a dovedit mai tare ca orice neam. Cu Doamne ajută, răzbește prin orice. Doamne ajută a fost în viața românească secretul succesului, cheia biruinții și a rezistenții" (p. 92). Iar
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Urmărind desfășurarea sbuciumatei dar frumoasei noastre istorii, sunt sigur că tinerii mei cititori vor avea un sentiment de justificată mândrie: ei vor vedea că suntem unul din cele mai vechi popoare ale Europei și cel mai vechiu din sud-estul european. Strămoșii noștri Dacii sau Geții locuiau acest pământ cu optsprezece veacuri înainte de Hristos. Istoria nu le cunoaște altă patrie decât aceea în care trăiesc și astăzi urmașii lor. Noi suntem de aici" în timp ce toți vecinii noștri au venit mult mai tâziu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sa și mai adâncă în istorie, este vizibilă și în discursul didactic al manualelor de istorie. În Istoria antică și medie a României (sic!), originea românilor este înrădăcinată în traci: în traci "trebuie să-i vedem pe cei mai îndepărtați strămoși direcți ai poporului nostru" (Daicoviciu et al., 1984, p. 22). Nici sugestia măreției civilizației traco-dace nu a rămas nefructificată didactic. Programul... a evidențiat "procesul de înrîurire reciprocă" dintre civilizația traco-dacică și "civilizațiile cele mai avansate ale antichității - greacă, romană, persană
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
declarată încheiată înainte de contactul cu slavii. Spre exemplu, manualul de Istoria Patriei (un titlu cu reminiscențe staliniste, vădind doctrina patriotismului socialist, dar care își va continua cariera didactică în această formă până în 1989) afirmă sentențios "Dacii și romanii au fost strămoșii poporului român" (Almaș și Petric, 1966, p. 16). Cât despre slavi, unii dintre ei "au rămas în Dacia și s-au amestecat cu daco-romanii" (p. 19), însă influența lor asupra populației autohnone a fost neglijabilă. Ființa etnică a românilor era
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în cauză subordonează europenismul în cadrele superioare ale românismului. Etnocentrismul românesc este desfășurat pe dimensiunea spațială ("din punct de vedere geografic, România se află în centrul Europei") cât și pe cea verticală a timpului, unde îmbracă forma priorității istorice: "Prin strămoșii lor, geto-dacii, românii sunt unul dintre cele mai vechi popoare din Europa" (Scurtu et al., 2001, p. 5). Avatarurile naționalismului fanatic răbufnesc în aceste expresii ale centralității spațiale și primordialității temporale ale românității. Românii, a căror europenitate este incontestabilă ("Românii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
înființare a unui post de radio în arhiva Casei Studenților, este un material cu o asemenea propunere. D. T.: Chiar dacă s-a vehiculat, era foarte greu; eu m-aș fi bătut, dar era foarte greu de obținut, ar fi fost strămoșul HIT-ului. Pe atunci erau numai Radio România București, cu cele trei canale, și Radio Iași. Condițiile colaborării cu Securitatea Sorin Bocancea: Domnule profesor, vom aborda un subiect sensibil pentru toți cei care în perioada comunistă au fost în sfera
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
ani. Dinastia Han domnea asupra unui teritoriu care măsura 4652 km de la est la vest și 6684 km de la nord la sud, populat de 6o milioane de locuitori și dispunea de bogății fabuloase. În relațiile cu popoarele nomade, cu presupușii strămoși ai hunilor Xiongnu și Nan Yue a fost adoptată o politică fermă, prin campanii militare îndepărtându-le de regiunile de graniță a Chinei sau le-au supus puterii centrale, în timp ce regiunile locuite de Nan Yue au fost încorporate de imperiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
metamorfoza în diferite direcții, în funcție de condițiile oferite de mediu. Urorganismus ar reprezenta, în concepția lui Goethe, ceea ce numim astăzi organism ipotetic, nespecializat, cu largi potențialități biologice. Chiar dacă nu este eliminată intervenția divină Goethe consideră că toate plantele pornesc de la un strămoș comun, marea lor varietate fiind provocată de condițiile de mediu: „Toate plantele sunt astfel considerate, spune Trevelyan, ca fiind manifestări specifice ale plantei arhetipale care controlează întregul regn vegetal și pune în valoare imensul talent al naturii în direcția zămislirii
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
unei politici antievreiești furibunde, între cele două războaie mondiale (1919-1940). În plus, mai relevăm fenomenul grăitor că scriitorii evrei care au părăsit România, fie pentru că au fost împinși spre alte meleaguri, fie pentru că au optat pentru alternativa reîntoarcerii în patria strămoșilor, au continuat să scrie în limba română (Al. Mirodan, Norman Manea, Riri Manor, Virgil Duda, Shaul Carmel și mulți alții), contribuind pe această cale și din exterior la consolidarea identității culturale române. În ce privește identitatea evreului originar din România, el este
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
dar asta pînă la război. După război era un dezinteres total în gospodărirea acestei ferme, cîndva model. Probabil că proprietarul cunoștea mersul istoriei și, din acest motiv, într-o noapte de Înviere, s-a sinucis și s-a dus la strămoșii săi. Dar noi nu știam că locurile acelea pline de viață odată, stăteau acum să moară. Gavril era și el pe picior de plecare. Să fugă de groaznica vînătoare inițiată de golanii satului, îndrumați de politruci, sumar pregătiți de eliberatorii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
a răscumpăra sclavi. Era un fel de francmasonerie și este activă și acum... Stai puțin, mi-ai spus că are temple această societate secretă. Este cumva o sectă religioasă? Da, dualism religios, în fapt. Sînt catolici, dar venerează sfinții, idolii strămoșilor noștri. Africanii au avut întotdeauna nevoie să venereze divinitățile lor, la fel de mult cum o faceți dumneavoastră, catolicii. Ortodocșii... Nu-i tot una? Păi...cam nu... Care-i diferența? Păi, noi, cei de religie ortodoxă... pe cînd cei de religie catolică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și acum o au zidit...domnul nostru, Duca vodă...și ne-au arătat un zapis de danie și de miluire de la măriia sa Stefan Radul vodă...așe scriind cum măriia sa...au dat toată partea de ocină ce-au avut strămoșul mării sale Stefan vodă Tomșii aice, în târgu în Iași, svintei biserici acestiia.” - Până aici am aflat că pe acest loc a fost biserica lui Stefan Tomșa voievod.Drept-îi, mărite Spirit, că până aici treburile sunt limpezi. Rogu-te însă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ai Văii Racovei și Pungeștilor, foști colegi și prieteni de-o viață, să reliefeze valoric realitatea, ajungându-se astfel, ca punctual, să aflăm în totalitate ce și-a propus autorul: care le-a fost copilăria, lor și a părinților și strămoșilor lor,cum au învățat carte și la care biserică s-au botezat și au plătit mai târziu acatiste ori alte îndatoriri ortodoxe sau de alte credințe, cum le-a evoluat viața culturală și cea religioasă, interdicțiile și autorii acestora. „Nemărginitele
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]