11,661 matches
-
conaționali, decât etalîndu-și defectele, insuficiențele. Nu există popor în lume care să facă o virtute din faptul de a nu munci. În România, tipul omului inteligent și unanim simpatizat este chiulangiul sistematic, pentru care viața este un prilej de capriciu subiectiv, de exercițiu minor al disprețului, de negativitate superficială. N-am întîlnit om care să aibă o mai slabă aderență la valori ca românul. De când există România, nici un intelectual n-a murit pe o idee, vreau să spun că nici unul nu
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
care au în ei numai un impuls politic, care se dezvoltă și activează independent de vreo altă finalitate decât el însuși. Socotelile publice interesează numai ca un cadru al gustului politic. Frecvența acestui impuls, ce rămâne în sfera redusă a subiectivului, este mult mai mare decât se crede. Toată ploaia de oameni politici pe care i-a lansat democrația aparține acestui gen de egoiști minori, care aspiră la celebritate pentru ca apoi anonimatul să-i înghită și mai amarnic. Regimul democratic, cu
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
El nu s-a preocupat niciodată de social, ci s-a oprit la etic, pe care nu l-a conceput ca pe o formă interioară a socialului, ci ca un simplu stadiu al conștiinței individuale, în drumul ei problematic de la subiectiv și imediat la general și mediat. Este interesant că atât Stirner cât și Kierkegaard au fost până la un punct discipoli ai lui Hegel, de care s-au despărțit din cauza rolului excesiv, din cauza terorii"generalului". Pentru gânditorul danez, subiectivitatea este adevărul
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
judeci așadară organizațiunile de stat ale animalelor numai întrucît le vezi asemănătoare cu cele omenești și încifrezi lumea noastră în lumea lor. Nu. Oamenii înșii duc o viață instinctivă. De obiceiuri și instituțiuni crescute pe temeiul naturei se lipesc religiuni subiective, fapte rele și mizerabile, însă foarte cu scop și tocmai acomodate cu strâmtoarea de minte a celor mai mulți oameni. Asta merge multă vreme astfel. Te naști, te-nsori, faci copii, mori, tocmai așa ca la animale, numai că-n loc de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
judeci așadar organizațiile de stat ale animalelor numai întrucît le vezi asemănătoare cu cele omenești și încifrezi lumea noastră în lumea lor. Nu. Oamenii înșii duc o viață instinctivă. De obiceiuri și instituțiuni crescute pe temeiul naturei se lipesc religii subiective, tocmai acomodate cu strâmtoarea de minte a celor mai mulți oameni. Asta merge multă vreme astfel. Te naști, te-nsori, faci copii, mori, tocmai așa ca la animale, numai că în loc de ulița satului, unde paradează Donjuanii patrupezi, există la oameni sala de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
judeci așadară organizațiunile de stat ale animalelor numai întrucît le vezi asemănătoare cu cele omenești și încifrezi lumea noastră în lumea lor. Nu. Oamenii înșii duc o viață instinctivă. De obiceiuri și instituțiuni crescute pe temeiul naturei se lipesc religiuni subiective, fapte rele și mizerabile, însă foarte cu scop și tocmai acomodate cu strâmtoarea de minte a celor mai mulți oameni. Asta merge multă vreme astfel. Te naști, te-nsori, faci copii, mori, tocmai așa ca la animale, numai că-n loc de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
aspirații, o experiență inevitabil parțială și o analiză sociologic educată. Alegerea de a publica această carte mi-a prilejuit o trăire apropiată de cea religioasă. Mărturisesc, cu un sentiment sincer de căință, trufia mea omenească de a-mi exprima certitudinile subiective în fața Dumnezeului Meu, ce îmi cere o certitudine la care noi, oamenii, nu avem acces. Singura justificare pe care mi-o acord este actul de a le cere sincer iertare pentru greșelile mele posibile tuturor colegilor întru aceeași greșeală. În
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
datorită cauzelor personale, unor excepționale acte de bravură și calităților oamenilor: triumful revoluțiilor, progresul științei, recordurile inegale ale producției, dar și căderea ploilor și vindecarea molimelor, eroismul soldaților și inspirația artelor. Fenomenele sociale și tendințele istorice sînt explicate prin legile subiective ale geniului cum s-a întîmplat în cazul lui Stalin, al lui Mao denunțîndu-se totodată sărăcia cuvintelor și indigența superlativelor, incapabile să îi exprime imensitatea. Dar nu puțini dintre cei mai sus-citați nu erau deloc excepționali, așadar conducătorii trebuie să
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
și într-un același moment, o aceeași idee, o aceeași dorință. Oare nu se spune că cititorul unui mare cotidian, despăturindu-și ziarul, se uită înainte de toate la tiraj? El este influențat de gîndul la privirea celuilalt, de impresia absolut subiectivă de a fi obiectul atenției unor persoane foarte îndepărtate. "E suficient să știe toate acestea pentru a fi influențat de toți acei necunoscuți și, prin aceasta, preluat și integrat în masă; individul nu va fi influențat așadar doar de ziarist
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
face cu marionetele hipnotizate ale lui Tarde și Liébeault. Le trimitem alături de sugestie, tovarășa lor de debara. În locul lor, țîșnesc, după cum vom vedea, hoardele pasionate, personajele tragediilor antice și eroii lui Shakespeare. Repulsia contemporană mai precis americană pentru afectiv și subiectiv 451 ne-a ascuns aceste mutații. Și totuși, impactul lor asupra realității este mult mai profund decît orice calcule pseudoraționale. Pornind pe urmele acestei mutații, ecuația politicii, formă de exploatare rațională a fondului irațional al maselor decurge, am spune, de la
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Voi reveni asupra ambivalenței sentimentelor care o privesc întrucît aspectul este esențial. III Se crede că șeful carismatic este înzestrat cu calități ieșite din comun, cu mult deasupra celorlalți oameni. Dar aceștia întrețin cu el relații de ordin personal, bineînțeles subiective, bazate pe iluzia reciprocității. Ele permit totuși fiecărui individ din mulțime să-și imagineze că se află în contact direct cu omul pe care-l admiră. Pentru a fi convins îi este deajuns să-l fi văzut, să-l fi
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Întrebarea noastră sună deci astfel: care este poziția psihologiei maselor asupra acestei probleme? Disciplina recunoaște fără ezitare că factorii exteriori și obiectivi, ca progresul tehnic, condițiile economice și dezvoltarea demografică determină evoluția societăților umane. Adaugă însă că factorii interiori și subiectivi, adică indivizii excepționali, intervin și ei. Aceste personaje nu sînt doar figuranți ai dramei istorice în care, pentru majoritatea oamenilor, ei reprezintă eroi. Putem respinge teoria "omului mare" în istorie, trebuie să recunoaștem însă că omenirea, în ansamblul ei, a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
doctrina dreptului natural prezintă o deosebită atracție. Pentru a o face și mai acceptabilă, doctrina modernă i-a adus ameliorări sensibile. Astfel, ea a propus să se definească dreptul natural ca fiind aplicarea justiției în relațiile internaționale, dar nu sentimentul subiectiv al justiției, ci justiția considerată ca făcând parte din lumea obiectivă a valorilor morale, pe care o constatăm prin experiență și grație sensurilor sale spirituale 2. In noile curente de drept natural, se poate observa o tendință "relativistă" legată de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
In realitate, în plan social (inclusiv prin aplicarea "socială" a dreptului), funcționează o imensă "uzină" de reflecție juridică, într-un cadru bine circumstanțiat de resursele economice, tradițiile și cultura spațiului respectiv. În acest proces, cu determinări, atât obiective, cât și subiective, sunt generate anumite valori care consemnează elementele importante, de interes pentru comunitatea respectivă. Așa cum arăta și V. Dimitrijevič, frontiera dintre dreptul internațional și celelalte sisteme normative internaționale nu poate rămâne absolută: "ea este mai curând o membrană delicată prin care
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
recunoaștere internațională 17. Se evidențiază, credem, o triadă fundamentală pentru examinarea drepturilor omului: nevoi valori drepturi. Valorile exprimă nevoile esențiale și, la rândul lor, sunt operaționalizate în drepturi 18. Pentru orice drept există un "eșafodaj" construit din elemente obiective și subiective, care reflectă stadiul de dezvoltare al unei societăți, dar și opțiunile, valorile la nivelul conștiinței sociale. În faza finală de "construire" a lor, drepturile omului se operaționalizează, "se pozitivează", transformându-se în drepturi cetățenești; în ceea ce privește natura juridică a drepturilor cetățenești
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
juridică a drepturilor cetățenești, pot fi evidențiate următoarele teorii: teoria teocratică; teoria dreptului natural; teoria individualistă; teoria drepturilor reflexe și a autolimitării statului; teoria situației juridice a cetățeanului și a obligațiilor statului; teoria statutului juridic; teoria capacității juridice; teoria drepturilor subiective. Deși fiecare dintre ele conține elemente viabile, apreciem că aceea care consideră drepturile cetățenești a fi o categorie a drepturilor subiective calchiază cel mai bine realitatea. Alături de fundamentul extrajuridic, axiologic, drepturile omului capătă, deci, în momentul recunoașterii sau consacrării lor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
autolimitării statului; teoria situației juridice a cetățeanului și a obligațiilor statului; teoria statutului juridic; teoria capacității juridice; teoria drepturilor subiective. Deși fiecare dintre ele conține elemente viabile, apreciem că aceea care consideră drepturile cetățenești a fi o categorie a drepturilor subiective calchiază cel mai bine realitatea. Alături de fundamentul extrajuridic, axiologic, drepturile omului capătă, deci, în momentul recunoașterii sau consacrării lor prin reglementările interne ale statelor, și o natură juridică distinctă aceea de drepturi subiective. Se adaugă, deci, o dimensiune instrumentală și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cetățenești a fi o categorie a drepturilor subiective calchiază cel mai bine realitatea. Alături de fundamentul extrajuridic, axiologic, drepturile omului capătă, deci, în momentul recunoașterii sau consacrării lor prin reglementările interne ale statelor, și o natură juridică distinctă aceea de drepturi subiective. Se adaugă, deci, o dimensiune instrumentală și o determinare de tip pozitivist, decurgând din geneza lor constituțională. Pe baza celor expuse mai sus, credem că putem defini drepturile omului ca fiind acele prerogative conferite de dreptul intern și recunoscute de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
se aplice Convenția. 6. Intr-o analiză a evoluției lingvistice a comunităților de imigranți în unele state europene 41, se apreciază că, în fapt, pluralitatea lingvistică și culturală într-o societate este ambivalentă. Ea creează atât complicații obiective, cât și subiective pentru comunicare în viața de zi cu zi, dar, pe de altă parte, este ultima dovadă a creativității, abilității și potențialului umane, sursă de bucurie și frumusețe, și este inevitabilă. Diversitatea lingvistică actuală în Europa este o bogată resursă; legitimitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ale Convenției, negociatorii acesteia n-au înțeles să se refere la un criteriu obiectiv, de natură pur economică luând în considerare valoarea monetară corespunzătoare a bunului livrat, respectiv a serviciului prestat, ci au voit să privilegieze mai degrabă o analiză subiectivă, invitând tribunalele sesizate să cerceteze ceea ce constituie însăși rațiunea de a fi a operațiunii luată în ansamblul său. Dar o asemenea analiză se poate dovedi ca foarte delicată în numeroase situații și în nici un caz nu aceasta este viziunea negociatorilor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
concis și obiectiv: "vânzări având ca obiect furnizarea de mărfuri unei persoane pentru un uz putând fi considerat ca străin activității sale profesionale". In principiu, un criteriu obiectiv era indicat, dar se cuvenea să fie completat cu un element parțial subiectiv, anume ceea ce vânzătorul putea în mod rezonabil să cunoască 36, așa încât , ținându-se cont și de armonizarea cu CVIM-Viena 1980, art. 2 lit. c a fost adoptat într-o formulă aproape identică cu art.2 lit.a din CVIM diferența
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
declarației sale răzbătea mai mult preocuparea majoră ca "Delegația României", respectiv el, Președintele și ministrul de externe, să aibă un punct de vedere comun pentru că, în asemenea situații, "nu ne putem permite să ne ducem acolo și să avem abordări subiective de ordin personal". În aceeași notă și pentru a justifica lipsa de inițiativă a României, ministrul afacerilor externe, cel care trebuia să formuleze strategia României la negocieri, declara că "avem o marjă de manevră destul de redusă". Ce se mai putea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
auto. Rezultă din cele de mai sus că organizarea de noi unități administrativ-teritoriale comune, orașe, municipii și chiar județe trebuie să se facă, în exclusivitate numai pe baza unor criterii obiective, științific determinate, măsurabile și cuantificabile, care să elimine aprecierile subiective, intervențiile sau alți factori perturbatori. În acest context, apare evident că nu se pot crea unități administrativ-teritoriale pe criterii etnice, lingvistice sau altele asemenea, criteriile trebuind să fie generale și comune pentru toate unitățile administrativ-teritoriale de același rang sau de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
felul următor: la început există o presiune nedefinită a societății de a se trece de la o anumită stare "normală" la o altă stare "normală". Această presiune devine din ce in ce mai puternică, datorită faptului că ceea ce era un drept obiectiv devine un drept subiectiv. În acest moment, dreptul devine o revendicare puternică, care nu este admisă din punct de vedere formal decât după ce a fost "ratificată" legislativ. " Situația era mai simplă în legătură cu drepturile civile, care puteau fi exprimate mai ușor ca drepturi individuale. Generațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
obiective a valorii (teoria clasică a prețului), la baza prețului se află valoarea - expresia cheltuielilor de muncă investite în marfă -, această concepție fiind elaborată de W. Petty, David Ricardo, Marx și, nu în ultimul rând, de Adam Smith. Conform teoriei subiective (teoria neoclasică a prețului), valoarea este dată de utilitate și raritate. Deci, cât de mult suntem dispuși să plătim, în calitate de consumatori, pe un bun economic, depinde de valoarea pe care o acordăm bunului respectiv, deci, și de calitatea acestuia. Calitatea
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]