6,080 matches
-
Bistrița și Rodna. A trimis o oaste în Transilvania, învingând armata lui Ferdinand la Feldioara. A revendicat Pocutia de la polonezi, însă a fost înfrânt la Obertyn în 1531. S-a implicat în asasinarea lui Aloisio Gritti, om de încredere al sultanului în Ungaria și Transilvania și a încheiat un tratat cu Ferdinand în 1535. Neavând sprijin extern sau inter, în 1538, sultanul Soliman Magnificul a intervenit în Moldova. Domnitorul s-a refugiat în Transilvania, iar sultanul a impus un domnitor fidel
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
a fost înfrânt la Obertyn în 1531. S-a implicat în asasinarea lui Aloisio Gritti, om de încredere al sultanului în Ungaria și Transilvania și a încheiat un tratat cu Ferdinand în 1535. Neavând sprijin extern sau inter, în 1538, sultanul Soliman Magnificul a intervenit în Moldova. Domnitorul s-a refugiat în Transilvania, iar sultanul a impus un domnitor fidel otomanilor, înăsprind regimul. Petru Rareș a reușit să obțină scaunul de la sultan după manevre diplomatice. După ce habsburgii au intervenit în Transilvania
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Gritti, om de încredere al sultanului în Ungaria și Transilvania și a încheiat un tratat cu Ferdinand în 1535. Neavând sprijin extern sau inter, în 1538, sultanul Soliman Magnificul a intervenit în Moldova. Domnitorul s-a refugiat în Transilvania, iar sultanul a impus un domnitor fidel otomanilor, înăsprind regimul. Petru Rareș a reușit să obțină scaunul de la sultan după manevre diplomatice. După ce habsburgii au intervenit în Transilvania între 1551-1556, trupele românești au fost trimise împreună cu armata turcească peste munți pentru a
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
în 1535. Neavând sprijin extern sau inter, în 1538, sultanul Soliman Magnificul a intervenit în Moldova. Domnitorul s-a refugiat în Transilvania, iar sultanul a impus un domnitor fidel otomanilor, înăsprind regimul. Petru Rareș a reușit să obțină scaunul de la sultan după manevre diplomatice. După ce habsburgii au intervenit în Transilvania între 1551-1556, trupele românești au fost trimise împreună cu armata turcească peste munți pentru a-l sprijini pe Ioan Zapolya. Trupele domnitorului au trebuit să asigure și escortă reginei Isabela și regelui
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
regelui maghiar Ioan Sigismund Zápolya la revenirea în Polonia și la reînscăunarea în fruntea principatului Transilvaniei. Tributul a fost mărit încă din timpul domniei lui Radu de la Afumați în Țara Românească și din timpul domniei lui Bogdan III în Moldova. Sultanii turci își impuneau favoriții pe tronul Țărilor Române. Puteau fi schimbați după ce intrau într-o alianța antiotomană sau dacă dădeau semne de nesupunere față de sultan. Mulți pretendenți sau dregători turci își cumpărau tronul domnesc pe sume mari de bani.Domnitorii
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Radu de la Afumați în Țara Românească și din timpul domniei lui Bogdan III în Moldova. Sultanii turci își impuneau favoriții pe tronul Țărilor Române. Puteau fi schimbați după ce intrau într-o alianța antiotomană sau dacă dădeau semne de nesupunere față de sultan. Mulți pretendenți sau dregători turci își cumpărau tronul domnesc pe sume mari de bani.Domnitorii aveau gărzi personale de ieniceri, iar teritoriile române au fost desprinse și administrate direct de turci, ca regiunea Brăilei sau Tighinei, sau de tătari în
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
În timpul domniei lui Radu Paisie, Brăila a fost ocupată de turci. Mircea Ciobanul, care a întreținut relații bune cu turcii, a fost înlăturat de Radu Ilie Haidăul cu sprijinul lui Castaldo. Pătrașcu cel Bun, sprijinit de Alexandru Lăpușneanu, la ordinul sultanului, a intrat cu armata în Transilvania și l-a restabilit la conducere pe Szapolyai. Petru cel Tânăr a învins facțiunile boierești cu sprijinul turcilor, însă fiind tânăr, țară era condusă de mama sa. Ulterior a fost închis de turci. Alexandru
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
pretendenți, Ioan Zapolya și Ferdinand de Habsburg au fost încoronați ca regi ai Ungariei, desfășurându-se un război civil. Ioan Zapolya s-a impus cu ajutorul nobilimii, turcilor și al lui Petru Rareș. A făcut un act de supunere solemnă față de sultan. Ungaria plătea tribut anual, iar politică externă era în conformitate cu Poarta. În 1538, Ioan Zapolya și Ferdinand de Habsburg au încheiat pacea la Oradea. În Transilvania, nobilii, în frunte cu Ștefan Mailat, voievodul Transilvaniei, au încheiat un acord secret că să
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
au trecut în tabăra lui Ferdinand. Dar episcopul din Oradea, Martinuzzi, a convocat o dietă, alegându-l ca rege al Ungariei pe fiul lui Ioan Zapolya, un prunc de câteva luni. Au urmat lupte între cele două tabere. În 1541, sultanul Soliman Magnificul a intervenit direct în problema succesiunii pe tronul Ungariei, i-a arestat pe fruntașii nobilimii la Buda și a impus divizarea Ungariei în patru părți. Transilvania și câteva comitate din estul Tisei, inclusiv cetățile Oradea și Casovia au
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
a urmat un alt război civil, câștigat de Martinuzzi. În 1551 o armata habsburgică condusă de generalul Castaldo a intrat în Transilvania. Regina a abdicat în favoarea lui Ferdinand, iar dietă întrunită în iulie l-a recunoscut pe Ferdinand ca stăpân. Sultanul, provocat, a trimis o armata turcească să readucă țară sub ascultarea Porții. Au ocupat regiunea Banatului până la Lipova. Dar distrași de războiul cu Persia, s-au retras din Transilvania. S-au format două partide, una formată din sași îi sprijinea
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
partide, una formată din sași îi sprijinea pe habsburg, cealaltă formată din nobili doreau revenirea reginei Isabela. A urmat o altă lupta pentru Transilvania, iar habsburgii erau dispuși să plătească tribut anual pentru Transilvania. Turcii au refuzat. Reîntors din Persia, sultanul a ordonat domnitorilor Țării Române să între în Transilvania cu armatele otomane și să-i alunge pe austrieci. Ardelenii, reuniți în dietă la Sebeșul Săsesc, au prestat jurământul de credință față de Ioan II Sigismund Zapolya și reginei Isabela. Habsburgii au
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Báthory. În 1594 a izbucnit revolte cele două țări românești. Creditorii levantini au fost uciși, garnizoană otomană a Bucureștiului și cea de pe Dunăre au fost nimicite. S-au purtat lupte la Giurgiu, Silistra, Târgul de Floci și Hârșova. La Instanbul, sultanul, mâniat, a decis sschimbarea domnitorilor, pe Bogdan în Țara Românească, și pe Ștefan Surdul în Moldova. Pentru a-i susține la tron, au fost trimise două armate, fiind chemați și tătarii. Au urmat o serie de victorii la Putineiu, Stănești
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
prăzi bogate de război. Muntenia era însă ruinată. Mihai a depus eforturi de reconstrucție. Nu mai putea continuă la nesfârșit lupta cu otomanii, astfel, a acceptat tratative cu Poartă, încheindu-se pacea, în schimbul acceptării suzeranității otomane și plata tributului, iar sultanul îi recunoștea domnia pe durata vieții. Pe 9 iunie 1598, la Mănăstirea Dealu, Mihai a încheiat un tratat cu Casa de Habsburg. S-a anulat tratatul cu Bahtory. Chiar și înalta Poartă a ripostat, urmând o serie de confruntări armate
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
mănăstirea Dealu, ctitoria de lângă Târgoviște. Războiul cel Lung s-a terminat cu Pacea de la Zsitvatorok (din Slovacia) la 11 noiembrie 1606. Părțile semnatare s-au înțeles să fie 20 de ani de pace între ele. Tratatul a fost semnat de sultanul Ahmed I și Matia arhiduce al Austriei, în ciuda opoziției puternice din partea împăratului Rudolf al II-lea, fratele lui Matthias. Secolul al XVII-lea reprezintă o perioadă de consolidare a civilizației în Principatele Române, de progrese lente în domeniul economiei și
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
-și alege domnul. De multe ori se iscau lupte pentru tron. Domnul era nevoit să înfrunte și boieri pretendenți la tron. Urmașul putea domni în asociere cu tatăl sau, domnul titular. Din secolul al XV-lea, domnitorul era confirmat de sultan, iar din secolul al XVI-lea, era numit direct de către Poartă, acordându-i-se însemnele puterii: caftanul, buzduganul, calul și steagul. Adunările stărilor aveau un rol consultativ, se convocau în momentele decisive pentru țară, ca alegerea domnitorului, deciziile pe plan
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
de către Poartă, acordându-i-se însemnele puterii: caftanul, buzduganul, calul și steagul. Adunările stărilor aveau un rol consultativ, se convocau în momentele decisive pentru țară, ca alegerea domnitorului, deciziile pe plan extern-depunerea omagiului regelui Ungariei, aprobarea plății sau tributului către Sultan, declarația de război sau pace. Convocarea era sporadică, nu regulată, iar din secolul XVI era convocată tot mai des. Se puteau întruni la curtea domnească, fie la biserica, fie pe câmp deschis. Adunarea era compusă din marii boieri, mitropolitul, episcopii
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
războaiele frecvente dintre români și turci pentru controlul Dunării, în special în campania antiotomană a lui Mihai Viteazul (vezi Bătălia de la Giurgiu), iar mai apoi în războaiele ruso-turce. Mărită în 1560, cetatea a deveni un veritabil cap de pod pentru sultani peste Dunăre. Importantă cetății este sporită și de primirea titulaturii de kaza. Existența unui asemenea punct în stânga Dunării și foarte aproape de București a dus la un amestec major a sultanilor în trebuirile interne ale Țării Românești. Astfel se explică raidurile
Giurgiu () [Corola-website/Science/296944_a_298273]
-
1560, cetatea a deveni un veritabil cap de pod pentru sultani peste Dunăre. Importantă cetății este sporită și de primirea titulaturii de kaza. Existența unui asemenea punct în stânga Dunării și foarte aproape de București a dus la un amestec major a sultanilor în trebuirile interne ale Țării Românești. Astfel se explică raidurile de cucerire ale lui Mihai Viteazul. Voievodul a reușit pentru câțiva ani să păstreze cetatea, după marea victorie de la Giurgiu din 1595. Doi ani mai tarziu turcii reveneau în cetate
Giurgiu () [Corola-website/Science/296944_a_298273]
-
de fațadă la Islam. În secolul al XIX-lea, numeroși „cripto-creștini” s-au întors la vechea lor credință religioasă. Natura administrației otomane a Greciei era însă variată, și era aplicată arbitrar și adesea dur. Unele orașe aveau guvernatori numiți de sultan, în timp ce altele (cum ar fi Atena) se bucurau de o oarecare autonomie. Regiunile muntoase din interior și numeroase insule au rămas practic autonome față de statul otoman timp de mai multe secole. Când izbucneau conflicte militare între Imperiul Otoman și alte
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
inclusiv și , comițând masacre nediscriminatorii ale populației. Aceste acțiuni au avut ca efect galvanizarea opiniei publice din Europa Occidentală în favoarea rebelilor greci. Au apărut însă tensiuni între diferite facțiuni grecești, care au dus la două războaie civile consecutive. Între timp, sultanul otoman a negociat cu , care a acceptat să-l trimită pe fiul său și Grecia cu o armată pentru a suprima revolta în schimbul unor teritorii. Ibrahim a debarcat în Pelopones în februarie 1825 și a obținut rapid victorii: până la sfârșitul
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
încă o divizează” sau „să cultive și să mențină tot fenomenul, ce cere arbitrarea noastră în contextul acestor diviziuni”. De Caix a adăugat: „Trebuie să spun că mă interesează doar a doua opțiune”. Este ceea ce a făcut Gouraud. În 1925, Sultan al-Atrash a condus o revoltă ce a izbucnit în Muntele Druizilor și s-a răspândit în toată Siria și în unele părți ale Libanului. Al-Atrash a câștigat niște bătălii împotriva francezilor, notabile fiind Bătălia de la al-Kafr din 21 iulie 1925
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
din 2-3 august 1925 și bătăliile de la Salkhad, al-Musayfirah și Suwayda. Franța a trimis mii de soldați din Maroc și Senegal, redobândind astfel multe orașe, deși rezistența a durat până în primăvara lui 1927. Francezii l-au condamnat la moarte pe Sultan al-Atrash, dar acesta a scăpat cu rebelii la Transiordania și a fost în cele din urmă iertat. S-a întors în Siria în 1937, după semnarea Tratatului Siriano-Francez. Siria și Franța au negociat un tratat de independență în septembrie 1936
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
Coimbra moaștele celor dintâi martiri din Cinul Franciscan: Bernard, Petru, Acursiu, Audiut și Oton. Trimiși de Sfântul Francisc în Maroc, acești călugări au predicat Evanghelia cu mare curaj și au luminat pe mulți cu învățătura lui Cristos. Pentru acest lucru, sultanul Miramolin i-a pus în lanțuri și a poruncit să fie apoi tăiați în bucăți și aruncați la câini. Însă Dumnezeu a preamărit moartea aceasta groaznică a slugilor Sale cu mari minuni și creștinii s-au grăbit să adune și
Anton de Padova () [Corola-website/Science/298325_a_299654]
-
în România, de unde a emigrat în Germania. Vasile Barba a contribuit la adoptarea Recomandării 1333/1997 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind limba și cultura aromânilor, document care în Grecia a fost criticat ca "o nouă iradea (decret) a Sultanului din 1905" și care a recunoscut la timpul respectiv vlahii ca etnie separată de greci în cadrul Imperiului Otoman. Într-un interviu din martie 2006, Barba a declarat că ""România e singura patrie a aromânilor"". La Freiburg se află de mai
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
cucerită de Andriantsoly, fostul rege din Iboina din insula Madagascar; în 1833 a fost cucerită de sultanatul vecin Mwali; în 19 noiembrie 1835 a fost iar cucerită de sultanatul Ndzuwani, iar în 1836 și-a recâștigat independența sub conducerea unui sultan local. Mayotte a fost cedată Franței odată cu celelalte insule din arhipelagul Comore în 1843. După cel de-al Doilea Război Mondial, odată cu procesul de decolonizare, insula a fost singura din arhipelag care a votat în favoarea rămânerii în cadrul Franței în urma referendumurilor
Mayotte () [Corola-website/Science/298402_a_299731]