4,919 matches
-
strîng ușor, în cerc, scrierile d-nei Cornelia Petrescu, aidoma unor coji de portocală ce se vor întregi, în final, în fructul copt al unei creații rotunde și puternice. Vizitatorul de peste Ocean Din cînd în cînd descoperim, cu bucurie și o surprindere care nu ne onorează neapărat, că diaspora română e în continuare deosebit de fertilă și că nu lipsesc creațiile remarcabile nici în plan literar, fapt atestat de numeroasele apariții editoriale ale scriitorilor porniți din România pentru a se împlini pe alte
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
descrieri. Oare care este impresia celor familiarizați cu sistemul românesc, inspirat din cel francez? Care ar fi principalul "public-țintă" interesat de scrierile lui Bastiat? Contribuabilii-alegători reprezintă cel mai larg "public-țintă" al lucrărilor lui Bastiat. Ei vor putea afla, poate spre surprinderea multora, că a cere ca statul să se ocupe de mai multe domenii și "să ne dea" cât mai mult înseamnă de fapt că dorim impozite mai mari și mai multe, iar asupra noastră să aibă mai multă putere tocmai
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
prin alte instituții; însă principiul este tot același, a lua pe căi legislative unora pentru a da altora; și, desigur pentru că voi, proprietarii și capitaliștii, sunteți cei care ați făcut ca acest principiu să fie admis, să nu protestați cu surprindere dacă și cei mai nefericiți vor și ei să beneficieze de el. Ei au cel puțin o îndreptățire pe care voi nu o aveați. Dar se deschid în sfârșit ochii, se vede către ce prăpastie ne împinge această primă atingere
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ca discursul lui Barbès, este precedată de acest preambul: Considerând că trebuie ca fraternitatea să nu mai fie un cuvânt van, ci să se manifeste prin acte, se decretează: capitaliștii, cunoscuți ca atare, vor vărsa etc.". Voi care protestați cu surprindere, ce drept aveți voi de a-i blama pe Barbès și pe Sobrier? Ce au făcut ei decât să fie un pic mai consecvenți decât voi și să împingă un pic mai departe principiul vostru? Afirm că atunci când acest principiu
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
pe traiectoria mingii; — relația în care se găsește jucătorul față de apărător; marcajul determină în mare măsura alegerea procedeului. Când atacantul care înoată este marcat strâns și adversarul se găsește pe partea brațului de aruncare, nu poate alege decât procedeele prin surprindere, cum ar fi voleibolările, șurubul înainte, „un-doi-ul" etc. Dacă brațul de aruncare este liber se poate trage prin zvârlire de la umăr, prin lansarea din lateral etc. 2. Precizia cu care se efectuează aruncarea. Înainte de a trage la poartă jucătorului i
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
act de valorizare mult mai complet decât l-a văzut Moreno, de aceea, necesitatea validării lui este subliniată de cei mai mulți psihosociologi, O metodă de validare - este participarea cercetătorilor la viața grupului. "Participarea la viața colectivității, la universul acesteia are avantajul surprinderii procesului, a unității lui ș i nu doar a unor segmente, secțiuni." O altă metodă de validare a testului sociometric este compararea rezultatelor acestuia cu aprecierile unor observatori externi, antrenați în aprecierea colectivă. Pantelimon Gelu, luând drept cadru de referință
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
demers. Exigența pe care o impune este: precizia terminologică, încălcarea principiului fiind sursă de confuzii, ambiguitate și nesiguranță în procesul decodării. Încălcarea acestui principiu este frecventă în limbajul natural, care pe lângă avantajele pe care le prezintă în reflectarea lumii (plasticitate, surprinderea complexă și nuanțată a realității, etc.), suferă de carența relației neunivoce între cuvinte și obiectele pe care le desemnează. În acest sens, întâlnim situații de omonimie (un cuvânt desemnează obiecte diferite și are, deci, înțelesuri diferite: somn-stare fiziologică de repaus
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
arătînd că "mobil" însemna că racheta putea fi mutată într-un interval de cinci zile. Privitor la ultima problemă, modelul cibernetic ar trebui să-și concentreze analiza asupra întrebării de ce blocada i-a luat în așa măsură pe sovietici prin surprindere. În decurs de 36 de ore, serviciul britanic de informații știa că americanii aflaseră de rachete, iar pînă sîmbătă, 20 octombrie, doi jurnaliști (Alfred Friendly și James Reston) știau și ei la fel de bine. Se putea doar presupune că sovieticii știau
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
este Mareș? Zise: Eu sunt. Ia-l! Ci-l luară. Care este Gheorghe vornic? Zise: Eu sunt. Ia-l! Ci-l luară..." etc. O nouă cronică de același în cinstea Brîncoveanului dezvăluie plenitudinea talentului dramatic. Îl vedem pe Brâncoveanu jucând surprinderea de a fi ales domn, lăsîndu-se împins de la spate: "Logofete, noi cu toții pohtim să ne fii domn; el zise: Dar ce aș vrea eu cu domnia? de vreme ce ca un domn sunt la casa mea, nu-mi trebuește să fiu". Cutare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
osândit la moarte pentru trădare, fiindcă scăpase din mâinile soldaților pe un bătrân tată neamț care își căuta fiul mort într-o pădure. Ca să ușureze chinurile condamnatului, Lucu, amicul său, îl minte că a fost grațiat, apoi îl împușcă prin surprindere. AURELIU CORNEA Vagabond, fost lucrător prin fabrici de metalurgie și tăbăcărie în Franța, actor ambulant, Aureliu Cornea promitea să fie un fel de Maxim Gorki al nostru. Spiritul său de observație se coboară sub conturul general al lucrurilor, pentru a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de plecare îl formează observarea limbajului, cu un puternic miros argotic, al pușcăriașilor. Impresia de veselie, dealtfel savant dozată cu cel mai autentic lirism, nu e falsă. Amestecul seriozității cu bufoneria e în linia Anton Pann. Efectul artistic constă în surprinderea suavității sub expresia de mahala. E vorba de un dialectalism, asemănător aceluia napolitan al lui Salvatore di Giacomo sau acelui roman al lui Cesare Pascarella, în care cu cât expresia e mai grotesc tipică, cu atât vibrația autentică e mai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a avut loc un fel de revoluție în natura statului dar, în același timp, tinde să subestimeze importanța schimbărilor foarte semnificative ale însuși statului. Concentrându-se mai mult asupra aspectelor cantitative (creșterea continuă a dezvoltării bunăstării publice), această abordare ratează surprinderea uneia dintre cele mai semnificative schimbări: dimensiunea cognitivă care a însemnat o redefinire a rolului și funcțiilor statului și a modului în care diferitele elemente de guvernare care alcătuiesc statul sunt structurate. Din punct de vedere cognitiv și cultural (la
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
un itinerar inițiatic abia deslușit. Sunt teme și motive ce vor reveni obsesiv. Povestirile din Noaptea... - pe care, în prefață, Miron Radu Paraschivescu le așază în descendența Anei Langfuss din Sări, Barbara! - sunt individualizate stilistic printr-o frazare scurtă, concentrată. Surprinderea intimității nu se realizează prin prospectarea psihologizantă, ci este lăsată pe seama inițiativei auctoriale omnisciente. Următoarele cărți vor accentua cercetarea fluxului psihic, înfățișat în instantanee disparate, ce corespund dinamicii extrem de mobile a eului aflat în continuă schimbare sau chiar alterare: pot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
la 13 noiembrie) intrând Vintilă Horia, Leontin Jean Constantinescu, N. Beldiceanu, Victor Buescu, alături de cei indicați inițial. De altfel, structura oscilează permanent între statutul de buletin („pentru informație și documentare proprie”) și cel de publicație cu o deschidere reprezentativă în surprinderea activității culturale a exilului. Acest aspect se impune mai ales în ultima perioadă de existență a O., când susținerea materială a eforturilor lui Constantin I. Ghidel de către Liga Românilor Liberi a generalului Nicolae Rădescu devine mai vizibilă. „Am pornit la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288587_a_289916]
-
perspectivă, analiza sintactică a limbajului politic are în vedere: identificarea unităților de conținut (topoi tematici, cuvinte- cheie); caracterizarea structurii de profunzime, prin definirea relațiilor logico-formale dintre unitățile de conținut; stabilirea ponderii diverselor raporturi sintactice (de coordonare, respectiv de subordonare), în vederea surprinderii modului specific de organizare a actului discursiv; precizarea gradului de coeziune și identificarea mecanismelor de realizare a acesteia (unitatea timpurilor verbale, utilizarea deicticelor, uniformitatea sistemului pronominal etc.). Caracterizarea sintactică oferă informații privind atitudinea emitentului politic față de realitățile prezentate, intențiile discursive
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
sunt dimensiuni ale scrisului eminescian care așteaptă încă să fie relevate. Apropierea de publicistica lui Mihai Eminescu din interiorul ei este asigurată de lectura retrospectivă a articolelor, dinspre prezent spre trecut, și prin așezarea în orizontul întregului scris eminescian, pentru surprinderea articulațiilor și a relațiilor care se stabilesc între elementele ansamblului creator. Separarea publicisticii de creația literară împiedică identificarea punctelor de convergență, a liniilor de continuitate, amputând înțelegerea adecvată a scrisului eminescian. Prezentarea principalelor modalități de reflectare a publicisticii eminesciene în
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
situație de comunicare este tributară orizontului spațio-temporal care o generează și poartă amprenta contextului semiotic. În delimitarea celor patru etape ale creației publicistice a lui Eminescu, după criteriul istoric, urmărim atât prezentarea specificului publicațiilor la care colaborează jurnalistul, cât și surprinderea diferențelor de conținut și de expresie în redactarea articolelor. 3.3.1. Primele articole Debuturile carierei jurnalistice a lui Mihai Eminescu se situează în perioada studiilor universitare vieneze și sunt strâns legate de viața culturală și politică a studenților români
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cu mintea sa proprie, le automorfizează, adică le dă forma pe care o pricepe el. (Mihai Eminescu) Inventarul metodologic al semioticii integrează variate instrumente analitice: analiza textuală, cercetarea și descrierea unităților de semnificație din cadrul unei manifestări discursive; analiza de sistem, surprinderea constantelor conceptuale sau a variațiilor acestora în cadrul sistemului; metoda experimentală, conceperea unui text artificial care este evaluat prin raportare la sistemul original de referință; analiza clasificatorie, relevarea combinațiilor conceptuale din interiorul unui sistem și alegerea de exemple pentru confirmarea modelelor
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
funcțională a acestuia, prin investigarea limbajului-obiect din perspectiva triadei morrisiene: sintaxă, semantică și pragmatică. Abordarea limbajului politic eminescian din perspectivă semiotică pornește de la premisa că demersul semiotic, prin instrumentele pe care le pune la îndemâna cercetătorului, constituie o modalitate profitabilă de surprindere a mecanismelor de semnificare/ resemnificare a evenimentelor din spațiul politic, specifice publicisticii eminesciene. Natura interdisciplinară a semioticii și capacitatea acesteia de integrare a unor instrumente variate de cercetare, inclusiv a mijloacelor informatice, oferă șansa unei perspective superioare asupra limbajului politic
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
alături de cel filosofic, sunt considerate ca formând corpusul fundamental care poate oferi o viziune coerentă asupra lumii. Pentru Dominique Maingueneau, de pildă, chiar dacă cele două tipuri de discurs păstrează câte un nucleu particular, analiza lor productivă trebuie să înceapă prin surprinderea fondului lor comun. Mai mult decât atât, utilizarea unor metode și concepte valabile pentru alte tipuri de discurs i se pare mai profitabilă decât menținerea disocierii dintre discursul literar și cel non-literar. Conform noțiunii introduse de D. Maingueneau și F.
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Baudrillard pe care îl avem în atenție este un exemplu potrivit pentru a arăta cum un filosof poate contopi în lucrările sale postmodernismul cu postmodernitatea. De altfel, mă voi ocupa de circumscrierea discursivității baudrillardiene în cadrele producerii de discursuri, ale surprinderii stilurilor și a strategiilor textuale și intertextuale care sunt aruncate în joc cu scopul de provoca cititorul sau de a transmite mai ușor un anumit tip de conținut. Dacă secolul în care trăim este unul în care supralicitarea a devenit
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
la Ellul etc. Dezbaterile poststructuralismului, ale situaționalismului, ale Tel-Quel-ului sau ale postmodernismului francez în formare i-au marcat în continuare opțiunile, precum și stilul de filosofare. Problema scriiturii ca economie și producere axată mai degrabă pe rolul semnificantului, avatarurile barthesiene de surprindere a scriiturii între alte noțiuni ca text, discurs, scriere, sau ale diminuării instituției autorului, incursiunile semiotice ale Juliei Kristeva ce vor contura conceptul de intertextualitate ca "indice al modalității în care un text citește istoria și se inserează în ea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
interpretări au avut în vedere o serie de apropieri dintre teoria sa și cele ale Școlii de la Frankfurt, ale lui Guy Debord, Pierre Bourdieu, Michel de Certeau etc.; aceste influențe și comparații ne pot oferi imaginea unor preocupări comune în ceea ce privește surprinderea factorilor care pot influența într-un mod important societatea. Fără a intra în detaliul unor asemenea discursuri comparatiste, remarcăm că, în general, majoritatea criticilor observă o mare afinitate între societatea de consum baudrillardiană și societatea spectacolului, dezvoltată de Guy Debord
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Mike Gane numește "logica exponențială a obiectelor în pasionata lor indiferență față de subiectivitatea umană"394, și care se va contura mult mai bine în lucrările mai târzii. 4.3.1.3. Sfârșitul transcendenței Temele consumului și transcendenței sunt relevante în ceea ce privește surprinderea subiectelor și conceptelor-cheie în jurul cărora Jean Baudrillard își construiește discursul. În primele sale scrieri, fenomenologia consumului este exprimată și printr-o fenomenologie a mass-media, care creează în mod nelimitat nevoi suplimentare, imprimând o procesualitate și o dinamică vertiginoase. În viziunea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
nelimitat nevoi suplimentare, imprimând o procesualitate și o dinamică vertiginoase. În viziunea lui Baudrillard, după cum am văzut deja, consumul este considerat fie un cod, fie o activitate de manipulare a unor semne și simboluri. Interesantă pentru scopul demersului nostru este surprinderea relației dintre consum și pierderea transcendenței, relație similară celei dintre inflația limbajului și repudierea semnificatului central. Expresia sfârșitul transcendenței, împrumutată de la Marcuse, caracterizează consumul înțeles ca un proces de absorbție a semnelor și de absorbție prin semne. Logica particulară a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]