5,059 matches
-
l-a deportat în Babilon împreună cu o parte a clasei conducătoare și a pus pe tronul lui Iuda pe Matania, fratele lui Ioiachin, căruia i-a schimbat numele în Sedecia. Regele Ioiachin și familia sa au continuat să trăiască ca suverani supuși în Babilon, primind rația alimentară de la curtea babiloniană. Între timp, în Iuda, sub domnia lui Sedecia (597-587/586 î.C.), există două „partide”: cel filo-babilonian (între care și profetul Ieremia) și cel filo-egiptean. În anul 589 î.C. Sedecia
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
539 î.C. trupele persane ale lui Cirus intră în Babilon și pun capăt dominației babiloniene. Cirus este descris de Biblie ca un eliberator trimis de Dumnezeu să restaureze cultul legitim ce exista în precedență. Recent, această viziune ideală despre suveranul persan ca susținător al cultelor locale a fost însă pusă la îndoială, iar astăzi este considerată o consecință a operei de propagandă a acelorași domnitori persani care erau interesați, în special, dacă nu exclusiv, de asigurarea ordinii interne a provinciilor
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
era o prerogativă a regelui. Una dintre datoriile sale era împărțirea justiției și a dreptății, fiind considerat judecătorul drept prin excelență ce trebuia să aibă ca model de comportament pe propriul zeu. Cu privire la aceasta, în afară de unele inscripții feniciene în care suveranul se autodefinește „rege just și drept” (astfel scrie regele Yehimilk din Biblios într-o inscripție din secolul al X-lea î.C.), putem aminti cazul paradigmatic al regelui înțelept Solomon sau descrierea exemplară conținută în Ps 72: „Dumnezeule, dă regelui
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
În concluzie, în timpul perioadei monarhiei, zeul suprem, Yhwh, era descris în Israel și Iuda cu însușiri tipice ideologiei regale religioase a timpului, foarte asemănător celorlalți zei supremi atestați în regatele semitice vecine (Moab, Amon, Fenicia, Siria); Yhwh era considerat un suveran ceresc superior celorlalți zei, așezat pe tron ca monarh ceresc, înconjurat de oștirile cerului. Își exercita autoritatea și victoria asupra forțelor haotice ale naturii și asupra puterilor dușmane ale istoriei. Așa cum Yhwh își manifesta puterea cerească prin adevăr și dreptate
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
jurisdicția cetății, conținând edificii, probabil și temple, necesare cultului divinităților locale, în vederea obținerii ocrotirii și binecuvântării. Și altarul „sub cerul liber” ar putea fi o caracteristică a bămâ. E posibil, deși unii cercetători nu sunt convinși de aceasta, că și suveranul intervenea în construirea de bămâ, după cum pare să confirme Biblia și inscripția moabiteană a regelui Meșa: „Și eu am făcut această bămâ pentru (zeul) Chemoș la Qerico” (KAI 181, linia 3). Realitatea concretă a cultului pe „înălțimi” rămâne, în orice
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
în fața regelui nu poate fi considerată o pură relatare istorică din timpul lui Iosia, fie pentru că în ea se găsesc referințe la exilul babilonian (2Rg 22,16-17), fie pentru că „găsirea” unei scrieri antice ascunse este un motiv literar care oferea suveranilor antici oportunitatea de a face restaurări și modificări templelor respectând sfaturile divinității expuse în documentul „găsit” în mod miraculos. Este, prin urmare, discutabilă teoria care identifică actuala Carte a Deuteronomului cu presupusa carte „găsită” în timpul lui Iosia. Întorcându-ne la
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
probabil, oficierea sacrificiului de către preot a fost o sarcină vicarială regelui, fie pentru că multe texte extrabiblice îl confirmă pe rege ca oficiant al cultului prin excelență (cf. KAI 13, liniile 1-2), fie pentru că și textul biblic ne informează despre responsabilitatea suveranului cu privire la chestiunile de cult, fie, în sfârșit, deoarece conform 1Rg 4,1-4 preoții erau incluși între funcționarii regești. În 1Rg 12,30 ș.u., de exemplu, se povestește că regele Ieroboam I a ridicat un altar, a rânduit preoți, a
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
așadar, cum se explică apariția multor specialiști în religie, experți în câmpul cunoașterii voinței divine ce se puneau în slujba celor ce voiau să afle voința divină cu privire la evenimentele omenești. Acești specialiști consultați de toată populația se aflau în slujba suveranului care se folosea de „cunoașterea divinului” și ca instrument de legitimare politică (cf. Pongratz-Leisten, 1999). Deși izvoarele scrise pe care le avem la dispoziție în cazul vechilor regate ale lui Israel și Iuda se referă aproape exclusiv la figurile instituționale
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
folosea de „cunoașterea divinului” și ca instrument de legitimare politică (cf. Pongratz-Leisten, 1999). Deși izvoarele scrise pe care le avem la dispoziție în cazul vechilor regate ale lui Israel și Iuda se referă aproape exclusiv la figurile instituționale reprezentate de suverani și de demnitarii lor, e foarte probabil ca tehnicile prin care se ajungea la cunoașterea voinței divine să fi fost larg răspândite în toate păturile populației, după cum o arată polemica biblică frecventă împotriva acestor practici. Profetismul Concepția actuală despre profet
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
membru al familiei sale se îmbolnăvea (1Rg 14,1-8; 2Rg 1,2-4). Un caz bine documentat de izvoarele extrabiblice, dar care se regăsește și în unele texte biblice, este anunțul profetic care legitimează prin intervenție divină urcarea la tron a suveranului. Mai ales în cazul unor conflicte dinastice, regele trebuia să „demonstreze” că a fost ales de Dumnezeu datorită fidelității și dreptății sale aparte. Iată exemplul unui oracol pronunțat de zeul Baal-Șameim regelui Zakkur, inscripționat pe un monument aramaic din secolul
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
u., până la textul tardiv, Neh 6,6-7). Aceste texte, redactate probabil într-un moment în care monarhia nu mai exista, au estompat din intensitatea expresiilor celebrative ale regalității, dar nu au eliminat evocarea profeției ca mijloc de legitimare divină a suveranului sau a autorității în general. Anunțul profetic dobândește foarte frecvent un puternic caracter etic și religios, îndemnându-i pe suverani la respectarea îndatoririlor lor religioase și la garantarea dreptății față de cei oprimați (cf. 2Rg 21,10 ș.u.; 22,14-20
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
au estompat din intensitatea expresiilor celebrative ale regalității, dar nu au eliminat evocarea profeției ca mijloc de legitimare divină a suveranului sau a autorității în general. Anunțul profetic dobândește foarte frecvent un puternic caracter etic și religios, îndemnându-i pe suverani la respectarea îndatoririlor lor religioase și la garantarea dreptății față de cei oprimați (cf. 2Rg 21,10 ș.u.; 22,14-20; Am 7,10-17). Critica profetică împotriva comportamentului suveranilor și a celor puternici din popor a fost dintotdeauna considerată o însușire
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
dobândește foarte frecvent un puternic caracter etic și religios, îndemnându-i pe suverani la respectarea îndatoririlor lor religioase și la garantarea dreptății față de cei oprimați (cf. 2Rg 21,10 ș.u.; 22,14-20; Am 7,10-17). Critica profetică împotriva comportamentului suveranilor și a celor puternici din popor a fost dintotdeauna considerată o însușire distinctivă a profeției antice israelite și iudaice. În ciuda neîncrederii recent exprimate cu privire la caracterul realmente istoric al povestirilor profetice și a atenției sporite asupra calităților literare ale cărților profetice
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
literare ale cărților profetice, nu se poate exclude existența unei profeții critice față de monarhie deja din profetismul preexilic. Funcțiunea critică religioasă putea fi exercitată de profeți chiar dacă nu erau inserați direct în structura palatului, după cum ne demonstrează criticile aspre la adresa suveranului făcute de profeții zeului Haddu în vechiul regat sirian Mari (secolul al XVIII-lea î.C.). Unele scrisori trimise regelui din Mari reproduc numeroase îndemnuri profetice ce pot fi cu ușurință alăturate unor avertismente profetice biblice. Iată două oracole cu
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
repede și noi vom face tot ceea ce este necesar pentru aceasta” (Parpola, 1993, p. 188). Din ceea ce afirmă Marduk-šakin-šumi este clară suprapunerea nivelului religios cu cel al remediilor naturale, ambele activate de specialist pentru a obține cât mai repede vindecarea suveranului. Din viziunea esențială religioasă despre lume a acestor popoare antice care considerau că boala este în principal o eroare, uneori vinovată, în raportul dintre Dumnezeu și om, reiese că apariția bolii era considerată o acțiune a demonilor răi care se
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
o figură expresivă care redă bine ideea că Yhwh își instituie pentru totdeauna domnia sa cosmică asupra tuturor celorlalte forțe ale naturii (expresii asemănătoare sunt utilizate pentru domnia pământească a lui David în 2Sam 3,10). Ideea de domnie cosmică a suveranului ceresc este o imagine uzuală în teologia regală a timpului având multe paralelisme în culturile religioase vecine lui Israel. Reprezentarea literară a lui Dumnezeu ca dominator ceresc al cosmosului se exprimă și prin imaginea de cavaler divin a lui Yhwh
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
popor din exilul babilonian și a încercării de „restabilire” a cultului originar yahwist în Ierusalim după abandonarea țării în voia cultelor idolatrice ale „altor” populații. Restaurarea cultului originar yahwist ar fi avut loc prin bunăvoința și „libertatea religioasă” permisă de suveranii persani, de regele Cirus în special, care ar fi acordat personal edictul de reconstruire a templului din Ierusalim (Esd 1,2-4; 6,3-5). Libertatea religioasă îngăduită de Cirus, care este considerat de Isaia chiar un „ales, uns” al lui Yhwh
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
mult (Cilindrul lui Cirus, liniile 11-12, 26, 30-32, Cf. Schaudig, 2002, pp. 552-556). Această viziune istorico-religioasă foarte răspândită în literatura științifică trecută este viciată de unele interpretări teologice influențate de puternica propagandă regală din scrierile lui Cirus și ale altor suverani persani (cf. Kuhrt, 1983, 2007) și de teologia biblică a „marii reîntoarceri” din cărțile lui Esdra și Nehemia. Studiind bine documentele administrative persane, ne dăm seama că presupusa susținere persană a religiilor locale era doar o strategie funcțională de legitimare
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
astăzi într-o competiție acerbă pentru supremația asupra magistralelor globale de date. Industria computerelor deține rolul de precursor al societății informaționale. Ciber-Comunicarea În era informațională, clientul nu mai este rege. El este mai mult decât atât. Democratizarea îi conferă puterea suveranului - a poporului, în democrația directă. Conducerea întreprinderii îi va lămuri pe angajați asupra persoanei care ia hotărârile și determină viitorul organizației, și anume clientul. Condiționată de dezvoltarea tehnologică și de raporturile sociale, activitatea de marketing este supusă permanent schimbărilor. În timp ce
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
și Aventi. Sunt amintite de asemenea triburile Bagga, Buli, Malla, Koliya și Śăkya. Printre marile regate, Kośala, guvernat de regele Pasedani, și Magadha, condus de Bimbisăra, erau cele mai cunoscute. Ultimul, beneficiind de înțelepciunea politică și de spiritul larg al suveranului său, a absorbit regatele Kosala și Vajji și se află la baza dinastiei Maurya (322-185 î. Hr.) . Noul oraș Pățaliputra (păli: Pățaliputta), capitala regatului Magadha, va rămâne timp de mai bine de șase secole capitala imperiilor indiene ce vor urma. 2
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
înghesuiala căminului” (Majjhima Nikăya, I, 241). În timpul în care a trăit prințul Siddhărtha toți indienii tineri, și în special cei care aparțineau familiilor nobile și puternice, aveau în general două idealuri: fie de a deveni un Ćakravartin, adică un mare suveran capabil să și aducă țara pe poziția unei supremații temporale, fie de a deveni un Buddha, adică un înțelept apt să ghideze viața spirituală a contemporanilor săi. Se pare că fiul regelui Śuddhodana a ales acest ultim ideal. Prințul Siddhărtha
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
de putere unei singure persoane: una temporară, cea a sultanului, și cealaltă spirituală, exercitată de calif, un fel de conducător al credincioșilor (titlu pe care și-l arogă sultanul în secolul al XVI-lea). În comparație cu Basileul lipsit de putere materială, suveranul otoman se impune drept monarh și slujitor al Legii divine totodată, astfel încît pretinde să fie ascultat cu sfințenie, iar eventuala nesupunere ar fi mai mult decît o crimă. Cît privește populațiile creștine ce cad în stăpînirea sa, acestea se
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Vest Cu totul altul a fost drumul Europei de Vest. Începînd din secolul al IX-lea, aici are loc o separare a autorității spirituale de cea pămîntească, sub impactul unui conflict multisecular ce-l opune pe papă pînă atunci "cezaropapist" suveranilor teritoriali care, la rîndul lor, aspiră la o putere totală, aproape în stil bizantin. Conflictul se declanșează în 962, cînd Otton cel Mare pune stăpînire pe Coroana de Aur și întemeiază Sfîntul Imperiu Roman Germanic care, formal, va dispare abia
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
prefigurau statul absolutist și, ulterior, statul modern. În virtutea unei toleranțe speciale, al cărei țel era de a domni pe seama dezbinării altora, ea a ajutat la slăbirea resortului unei legitimități politice, extra-re-ligioase, la rîndul său generatoare de identități prenaționale la care suverani au lucrat cu metodă. Deși mai omogenă în nenumărate privințe decît Imperiul de mijloc, Europa de Vest devine în cele din urmă un fel de Chină ratată, care ar fi putut să se unească într-un imperiu, dar care a preferat să
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
porțiunea liberă a acestei țări se reducea doar la cîteva colțuri muntoase, Spania se simțea unitară în spirit, căci viziunea spaniolilor asupra ideii de național este mai puțin teritorială, etnică sau culturală și mai mult simbolică și politică. Spaniolii vor suverani spanioli, care să le semene și să împărtășească aceleași valori ca și ei. În 754 deja, un cronicar din Toledo plîngea "pierderea Spaniei"93, expresie repetată după aceea în mod constant. Primul dintre "opozanți", Pelayo, în cîteva decenii de la moartea
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]