6,584 matches
-
cei care au trăit o perioadă mai mare sau mică aici,între zidurile acestei clădiri-cetate, mai supravețuiesc.Câte evenimente a trăit și suportat această clădire în cei peste 150 de ani,de când Domnitorul Alexandru Ghica, care a pus piatra de temelie, pentru înființarea unei garnizoane militare în orașul Iași. Cine mai poate ști câte generații de oameni au pătimit sau blestemat aceste ziduri câte suspine nu sau emis din ea, pentru tot felul de motive din lumea aceasta,pentru că în mod
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
și pe cei care le ocupau ca pe niște zei din basme. Doream să ajung mare să le pot vizita. Nu puteam bănui că voi ajunge să comand militari chiar în aceste clădiri emblematice. In cazarma al cărei piatră de temelie a fost pusă de Domnitorul Grigore Alexandru Ghica prin anii 1850, pe dealul Copoului, cazarmă mare, care să satisfacă cerințele unei mari garnizoane militare. Vitregiile timpurilor însă, au făcut ca să se întârzie foarte mult terminarea acestor lucrări. In perioada 1853-56
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
era net diferit de acela promovat de vechiul Partid Național Liberal, astfel încât societatea românească nu mai putea să-l confunde cu "parodia și trista caricatură de astăzi a ideologiei ce stă de mai bine de trei sferturi de veac la temeliile României moderne". Concluzia, că în unele organizații georgiste județene persista o oarecare confuzie, la nivel doctrinar și organizatoric, pare deci îndreptățită. Confuzia cu vechiul Partid Național Liberal era însă deosebit de dăunătoare, ținând cont de apropierea alegerilor generale. Gh. Strat oferea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Nu putem să nu semnalăm măcar asemănările între percepția lui Gheorghe Brătianu asupra conceptului de progres și concepția istoricului asupra raportului între discontinuitate și continuitate în istorie. Așa cum arată Mihai Popa în lucrarea Filosofia istoriei la Gheorghe I. Brătianu, "când temeliile unei lumi se prăbușeau, trecutul, istoria îl condamnau pe om la o mai statornică luciditate. Brătianu găsea că societatea își poate regăsi drumul, fără a uita drama prin care a trecut [...] Discontinuitatea era determinată de noile condiții ale prezentului (schimbări
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
politice și economice ale României" anului 1935, precizând, din nou, concepția sa asupra raportului dintre liberalism și democrație. Plecând de la definițiile acceptate ale conceptelor de democrație (cârmuirea prin popor, pentru popor) și liberalism (cultul individualității), el aprecia că liberalismul reprezenta temelia, dar și frâna necesară a democrației, care, încercând să aducă supremația celor mulți, risca să alunece pe panta demagogiei, transformându-se în tirania mulțimii 322. Potrivit lui Constantin Banu, fruntaș georgist din organizația județului Iași, fost ministru al Cultelor, în timpul guvernării
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
punctul de vedere, Gheorghe Brătianu susținea că era necesară o etapă de tranziție, bazată pe un regim autoritar, care să se bucure de adeziunea morală și materială a majorității conștiente a națiunii guvernate de liberali, pentru a asigura pe viitor temeliile economice și sociale ale libertăților publice. Considerăm că nuanțările sunt absolut necesare pentru o imagine corectă a ideologiei susținute de șeful liberalilor georgiști. Astfel, chiar dacă admitea ideea că regimul de dictatură era justificat "când puterea obiceiurilor, intrigile profitorilor și mai
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
revoluție, recunoscând rolul Partidului Național Liberal tradițional în înfăptuirea ei, dar aprecia că, din punctul de vedere al partidului pe care îl conducea: "a venit vremea să încheiem revoluția pornită de generația ce ne-a precedat și să pornim pe temelii sănătoase o viață normală"356. Potrivit liderului georgist, revoluția, "fără vărsare de sânge" fusese începută de liberalii "din generația trecută", între anii 1913-1923, pentru a rezolva o limită a liberalismului anterior (baza socială prea strâmtă, reprezentată de pătura burgheză de la
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
din România. Încă din anul precedent, el arătase că unele din reformele politice preconizate de conducerea georgistă se puteau rezolva prin legi sau regulamente speciale, fără a necesita modificarea legii fundamentale a țării. Potrivit liderului georgist, Constituția din 1923 reprezenta temelia pe care se baza întreaga construcție a statului, justificând, în ultimă instanță, chiar existența dinastiei 570. El afirma că, cei care cereau modificarea Constituției, nu urmăreau introducerea unor mari reforme politice și sociale, ci suprimarea libertăților publice și consolidarea influenței
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Poporului 601, care preciza că hotărârea averescanilor fusese luată, deși acordul politic nu presupunea candidaturi unice ale celor două partide. Independent de manifestul publicat de Partidul Poporului, georgiștii au publicat propriul manifest electoral, în care precizau principiile care stăteau la temelia acțiunii comune a celor două partide: principiul național, în sensul restrângerii amestecului străinilor și sporirii drepturilor românilor "dinăuntru și din afară" și principiul constituțional, în sensul menținerii și apărării Constituției existente, care "a dat țărănimii pământul și votul obștesc, iar
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cât și în penibila desfășurare a hotărării conducerii partidului în timpul evenimentelor din iunie 1930. Întemeiat pe aceste experiențe și pe acțiunea noastră comună, PNL socotind că nu se poate despărți nici de încrederea coroanei, nici de voința națiunii așează ca temelie noii sale organizări principiile ce sunt înscrise în numele lui însuși. El este și rămâne național, așa cum o reclamă tradiția sa istorică și interesele superioare ale statului național unitar. El este liberal pentru că numai călăuzit de pricipiul libertății crede că va
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
timpului. PNL stăruie în credința că în viitor numai dezvoltarea liberă a individualităților și un regim stabil și normal al dreptului pot chezășui progresele neamului nostru. Neclintit în convingerile sale monarhice PNL rămâne la ferma hotărâre de a păstra României temelia nezdruncinată a așezămintelor sale constituționale [...]. Politica exernă a României este o politică de pace, de apărare a suveranității naționale și a integrității teritoriului nostru. PNL urmărește întărirea sistemului nostru de alianțe și strângerea unor legărturi cât mai prietenoase cu toate
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
lealitate neîntinată de nicio slugărnicie, cuvântul bărbătesc și răspicat al bătrânului Lascăr Catargiu "Măria Ta, aiaste nu se poate!" [...] PNL, înnoit de acțiunea noastră, înțelege să-și ia toată răspunderea situației. Vrem să dăm Coroanei și țării guvernarea sprijinită pe temeliile alianțelor noastre tradiționale". ("Mișcarea", nr. 451, 1 iunie 1932.) Manifestul PNL, iunie 1932 "Alegători, guvernul Iorga-Argetoianu s-a prăbușit sub povara întreită a incapacității, ușurinței și neputinței sale. Alături de el, răspunde de greutățile țării, partidul d-lui Duca, ales pe
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
mai folositoare. Prin modificarea și îmbunătățirea ei vom reda plugărimii noastre putința creditului ieftin ce astăzi îi lipsește. Și pentru datoriile orășenești se poate găsi o soluție înțeleaptă, fără a zdruncina ideea de proprietate și de credit ce rămâne la temelia așezămintelor noastre. Suntem hotărâțți să luăm toate măsurile pentru ieftinirea treptată a prețului produselor fabricate; vrem însă totodată să asigurăm puncte de desfacere recoltelor și vitelor noastre, spre a le spori valoarea. Dar, mai ales, în aceste vremuri tulburi, vrem
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
pe clase, nici pe categorii, nici pe corporații, ci pe oameni. Cred că, cel puțin în ce privește țara noastră, ordinea trebuie inversată. Vom putea salva în România, liberalismul politic, cu așezămintele unui regim constituțional și parlamentar numai dacă îi vom da temelia indispensabilă a liberalismului economic, dacă îl vom sprijini pe o nouă elită, pe o pătură mijlocie cu rădăcini înfipte în straturile națiunii, [...] lăsând statului rolul său firesc de directivă și de control [...] liberalismul să rămână, mai presus de toate, național
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
definițiunea d-lui Manoilescu, rămâne prin caracteristica sa originală și originară, cultul individualității, încurajând proprietatea, intreprinderea, inițiativa individuală; el este deci mai mult decât o formulă politică, este îndrumare economică și socială, care o cuprinde și o depășește. El este temelia democrației; democrația nu se poate dezvolta fără el, dar el este și frâna necesară a democrației. Pentru că democrația, încercând să aducă supremația celor mulți, riscă adesea să alunece pe pantele periculoase ale demagogiei și de multe ori ea devine o
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
tranziția unui regim de autoritate, nu impus de capriciul arbitrariului, ci sprijinit pe adeziunea morală și materială a majorității conștiente a națiunii, impus de reprezentanții autorizați ai liberalismului, este uneori necesar, tocmai pentru a întări și a garanta pentru viitor temeliile economice și sociale indispensabile ale libertăților publice.[...] Dictatura n-a fost și nu poate fi niciodată un regim normal și durabil de guvernare. Este un expedient revoluționar care trăiește atât cât o voință omenească. Împrejurările pot uneori să-i legitimeze
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
rețea de rețele de calcu latoare, o rețea de rețele umane. Sigur, schimbările aduse de social media la nivelul societății nu sunt încă în întregime vizibile. Revoluția nu s-a încheiat. Dar, deja, lucrurile au început să se schimbe din temelii. Social media au devenit un instrument de bază în recrutarea de personal pentru companii. Iar aceste companii regândesc modul în care își promovează brandul și produsele, dar și modul în care le comercializează. Publicul se raportează altfel la branduri, produse
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
sunt bine făcute, frumoase și folositoare, altele sunt abia la început, sau sunt în proiect. Uneori, una din încăperi apare ca nesigură sau neîncăpătoare pentru noile descoperiri, motiv pentru care ea este părăsită sau reconstruită. Dar întregul edificiu are o temelie solidă: aceasta rămâne neschimbată, deși deasupra au loc modificări. Rolul profesorului de fizică este acela de a arăta elevilor planul acestei construcții, de a-i face să înțeleagă ceea ce s-a făcut până acum și chiar ceea ce se află încă
CATEDRA DE FIZICĂ. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Adina Antici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1836]
-
1 000, pentru că toate simțurile sunt mai ascuțite și toată sensibilitatea e la pândă. Așteptăm să fim loviți din orice direcție, pentru că nu există siguranță. Nici pământul pe care calci nu e al tău, ce siguranță poți avea? Nu avem temelie aici, cărămizile au rămas în țară! Scrisoarea 92 M-am gândit azi la toate persoanele pe care le cunosc și sunt în Italia. Dacă te-ai gândi și tu și le-ai număra... Dacă s-ar gândi toți, am ajunge
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
decât atât, n-ar merita osteneala de a fi salvat. Instituirea libertății nu poate fi comparată cu o bătălie. O bătălie, fiind treaba unei zile, poate fi câștigată prin talentul unui general; însă libertatea, ca să existe, trebuie să-și aibă temelia în națiunea însăși, și nu în calitățile sau în caracterul unui cârmuitor. Părerile politice ale lui Julie, departe de a-și pierde din vlagă cu vremea, dobândiseră, spre sfârșitul vieții ei, și mai multă vehemență. Cum raționa corect, ea, spre
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
da replicile într-un joc de spirit devenea mai puternic decât vrajba, și seara se petrecea într-un chip fermecător, pentru ca a doua zi să fie reluate violențele din ajun. Tratatul a fost în sfârșit semnat. Iată care îi erau temeliile: Doamna de Staël urma să-i scrie Doamnei Constant, recunoscând astfel căsătoria; dar aceasta nu va fi făcută publică decât la împlinirea a trei luni de la plecarea Doam nei de Staël în America, unde pe atunci chiar avea intenția să
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
delimitarea tranșantă între tradițional și modern devine periculoasă. În fond, procesul schimbării nu presupune anularea valențelor tradiționalului, nu-și propune repudierea acestuia, ci doar reașezarea pe alt temei a educației. Un proces real de schimbare în educație va așeza la temelia sa un cadru valoric ce va servi drept ghid orientativ sau grilă de evaluare a calității transformărilor propuse. Nu putem să nu ne gândim dacă nu cumva acest proces presupune chiar stabilirea unei noi ordini a valorilor. Ne-am obișnuit
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
relief, dar și de Istorie care permite analiza condițiilor istorice actuale prin prisma evenimentelor trecutului care au marcat pozitiv sau negativ umanitatea. E important însă să conștientizăm importanța asumării responsabilității în alegerile pe care le facem, deoarece acestea vor constitui temelia evenimentelor viitorului. Tehnologia informației, disciplină cuprinsă în aria curriculară Tehnologii, oferă suport pentru exersarea schimbărilor. Ea are avantajul că permite individului nu doar să-și imagineze viitorul, ci și să-l creeze, să-l "construiască" virtual. Nici disciplinele din aria
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
prestigiu intelectual și cu o îndelungată activitate în calitate de miniștri ai instrucțiunii publice și cultelor. Așa cum scrie și renumitul om de știință Ion Simionescu, ulterior și el apreciat conducător al acelui minister, "Sub Petru Poni și Spiru Haret s-a pus temelie serioasă învățământului nostru național ... Dacă Petru Poni săvârșește pe cea a învățământului secundar, Spiru Haret a militat pentru înmulțirea școlilor normale și pentru creșterea prestigiului învățătorului în lumea satului. El vedea în învățător nu numai un mijloc de instruire ci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
mulțumim pentru invitație și vă dorim, întregului colectiv al facultății și conducerii acesteia, domnului decan prof. dr. ing. Alexandru Sălceanu, “La mulți ani” și mult succes și în continuare! Ca un arc peste un secol de excelență, având piatra de temelie in noiembrie 1910 în Școala de Electricitate Industrială, devenită ulterior Institut Electrotehnic, fiind una din cele două facultăți fondatoare, în 1938, ale Școlii Politehnice „Gheorghe Asachi” din Iași, este și astăzi una dintre facultățile fanion din Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi
MESAJUL Cu ocazia centenarului Facultăţii IEEI 100 de ani de activitate de excelenţă. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Sorin-Aurel MoraSorin-Aurel Moraru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_967]