4,885 matches
-
, publicație care apare la Timișoara, lunar, din 1972, ca revistă a studenților de la Universitatea timișoreană. Inițial, redactor-șef este Liviu Crișan, iar secretar general de redacție, Constantin Vintilescu. Din 1990 redactor-șef devine Dan Rațiu, iar secretari generali de redacție, Dan Popovici și Olimpiu Porumb. În 1991-1992 își încetează apariția, pentru a fi reluată în
FORUM STUDENŢESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287071_a_288400]
-
cursurile elementare și gimnaziale la școala „Principele Carol” din Sânnicolaul Mare (1938-1946) și a absolvit Liceul Sanitar din Timișoara (1951). În intervalul 1951-1955 a fost studentă la Facultatea de Filosofie, secția ziaristică a Universității din București. Angajată redactor la ziarul timișorean „Drapelul roșu” (1955-1957 și 1962-1972), la Studioul Teritorial de Radio Timișoara (1957-1962), funcționează din 1972 la revista „Orizont”, până la pensionare (1980). A debutat publicistic în 1952 în „Luptătorul bănățean”, cu o cronică semnată Valentina Cocișiu. De-a lungul anilor a
DIMA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286765_a_288094]
-
Timișoara, răspunzând invitației primite din partea studențimii, Cercul organizează o acțiune similară. Citesc din creațiile proprii Ovidiu Drîmba, Eugen Todoran, Romeo Dăscălescu, Ion Negoițescu, I. D. Sarbu s. a. Aici va conferenția Radu Stanca. La Arad, la 23 februarie, se va repeta programul timișorean. În lunile următoare se va organiza un ciclu de conferințe după următorul program: 15 martie, Mari cărți de dragoste de Ovidiu Drîmba; 19 aprilie, Ion Pillat, poet al tradiției de Cornel Regman, Miniaturalul în poezia lui Tudor Arghezi de Romeo
CERCUL LITERAR „OCTAVIAN GOGA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286170_a_287499]
-
lit., 340-344; Nicolae Balotă-75, APF, 2000, 1-2; Lucian Valea, Generația amânată, Cluj-Napoca, 2002, passim; Gabriela Gavril, Cercul Literar de la Sibiu, Iași, 2003; „Revista Cercului Literar”, îngr. Dan Damaschin, pref. Petru Poantă Cluj-Napoca, 2003; Cornel Ungureanu, Cercul Literar de la Sibiu (intervalul timișorean în scrisori), RL, 2003, 43. D.C.-E.
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
și Aron Cotruș, iar proză Ion Agârbiceanu. Sectorul publicisticii este bine ilustrat de Cezar Petrescu, Victor Braniște, Ion Agârbiceanu, Nicolae Iorga, Petru Groza. Dens este și compartimentul memorialisticii, al evocărilor și amintirilor. Astfel, Alexandru Vaida-Voevod prezintă activitatea redacțională de la gazeta timișoreană „Dreptatea”, precum și procesul intentat de autoritățile maghiare lui V. Braniște. George Bota evocă figura lui Iosif Vulcan, Al. Ciura pe aceea a lui George Barițiu, I. U. Soricu dă amintiri despre St. O. Iosif, Onisifor Ghibu despre Casian R. Munteanu
ALMANAHUL PRESEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285289_a_286618]
-
Timișoara, 1994; Vremea hahalerelor, postfață Mircea Mihăieș, Timișoara, 1998; Mătușa mea Maria Theresia, Timișoara, 2003. Ediții: Țara Almăjului. Cercetări monografice, Timișoara, 2003. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, Ion Marin Almăjan, „Sunt dator cu o durere”, RL, 1970, 35; Cornel Ungureanu, Prozatori timișoreni, O, 1970, 9; Dana Dumitriu, „Spune-mi unde duce acest drum?”, ARG, 1973, 3; Eugen Dorcescu, Ion Marin Almăjan, „Neîmpăcați în mânie”, O, 1974, 48; Marcel Corniș-Pop, Între documentar și ficțiunea istoriei, O, 1980, 34; Eugen Dorcescu, Un moment de
ALMAJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285261_a_286590]
-
Gărău) și al lui Gheorghe Blaga, muncitori. A urmat școala primară la Timișoara, apoi, tot aici, Liceul „Eftimie Murgu” (1965-1969) și Facultatea de Filologie, absolvită în 1974. A fost redactor la Editura Facla din Timișoara (1977-1978), referent literar la Filiala timișoreană a Uniunii Scriitorilor (1980-1983), secretar literar (1983-1989), apoi redactor (din 1990) la revista „Orizont”. În prezent este președinte director general al editurilor Hestia (fondată în 1991) și Anthropos (fondată în 1995). Colaborează la revistele „Orizont”, „România literară”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Contemporanul
ALEXIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285254_a_286583]
-
bursele ei Socrates sau Erasmus. Fără ele, multe nu s-ar fi auzit și multe nu s-ar fi spus, iar noi, prinși în lentoarea noastră kunderiană de români blazați, ne-am fi trăit clipa înecându-ne cheful tot în Timișoreana. Cine ar mai fi auzit de australieni care se relaxează cu un vin la cutie sau de studenți americani care fac un ban de buzunar donând sânge lunar? Mai interesant așa, citând din filmul Mariei care studiază aici de opt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
am vorbit despre profeți și profeții, cred că ați descris aici condiția, soarta de neschimbat, dintotdeauna și de oriunde, a artistului. Ioan Hollender Politehnist, cântăreț, impresar, ani îndelungați director general al Operei de stat din Viena, Ioan Hollender este un timișorean curajos, inventiv, încăpățânat în sensul bun al cuvântului, conducător cu viziune și cu mână de fier, "ultimul dictator al Europei", cum a fost supranumit într-un ziar important. Formula jurnalistică menită să atragă cititorii conține doar unul dintre elementele strategiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
a fost inaugurată de Nathalie Joly cu un spectacol Maria Tănase, că au urmat în cavalcadă vernisajul expoziției de fotografii Paris-București. Povestea a două orașe, lansarea volumului care nemurește Banatul ca pe un Eldorado dintre granițe (scos de un grup timișorean în franțuzește taman la Sorbona) și proiecția filmelor lui Florin Iepan cu subiect banatic. Am prezentat ce era de prezentat (Bazil, Vlad, Robert și eu), am discutat cu publicul, am făcut conversație cu ambasadori și scriitori, cu profesori universitari și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
și încasat o palmă peste scăfârlie. Mi-a troscănit-o prietenos însuși Silviu Lupescu, care-i, pe bune, un mega-, hiper-, super-meloman. Am făcut prostia de-a mă pripi și de-a scrie că muzica din Anonimul venețian, susurată în urechile timișorene în timp ce pe dinaintea ochilor luneca o gondolă, a fost compusă de Benedetto Marcello. Nici vorbă! E capul de operă al fratelui Alessandro. Am înghițit în sec și mi-am înfrânt elanul de-a mai scrie și-n rubrica de azi tot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
umbla cu dânsul precum cu un ou moale și se deosebea de automobilele pentru copii prin faptul că nu folosea la mers pedalele. Dispariției de pe piață a mult mediatizatului Lăstun nu i-a succedat vreun model îmbunătățit. Presupun că fabrica timișoreană a trecut la prepararea de tăiței, de îmbutelieri de apă plată. Curând apoi își făcu apariția corpolenta Dacie 1300, semn că omului de rând îi fusese rezervat ceva mai fain, că insul nostru era încurajat să țintească mai sus, cu
LĂSTUN, LOGAN, LAMBORGHINI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12553_a_13878]
-
o să fiu în studiou. Să mai lămurim o dată ceea ce se cuvine a fi lămurit. S-a adăugat grupului nostru (Adriana, Mircea și cu mine) și Ileana Pintilie, și ea chinuită de obsesii și doctorate central-europene. Ne-am înghesuit în studioul timișorean, în așteptare. Au intrat în emisie bucureștenii, au intrat clujenii, nu cei pe care îi așteptam noi, au discutat și unii și alții cam ce le trecea prin cap. A fost interogată Ileana, pe urmă iar bucureșteni și clujeni. Pe
TVR și Provincia by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/16624_a_17949]
-
ore. Un punct de vîrf al nesimțirii televizive a fost momentul în care pe post a ajuns conversația noastră din studiou - o conversație care n-avea deloc menirea de a deveni publică. Emisiunea a ajuns, totuși, și la problemele teatrului timișorean - condusă de cineva care habar n-avea că la Teatrul Național timișorean tocmai se încheiase Festivalul dramaturgiei originale - moment important pentru noi. Autoarea aflase - nu știu de unde - despre niște spectatori rătăciți ai teatrului, și nu de festival. Bineînțeles că mi-
TVR și Provincia by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/16624_a_17949]
-
care pe post a ajuns conversația noastră din studiou - o conversație care n-avea deloc menirea de a deveni publică. Emisiunea a ajuns, totuși, și la problemele teatrului timișorean - condusă de cineva care habar n-avea că la Teatrul Național timișorean tocmai se încheiase Festivalul dramaturgiei originale - moment important pentru noi. Autoarea aflase - nu știu de unde - despre niște spectatori rătăciți ai teatrului, și nu de festival. Bineînțeles că mi-am dat seama că am căzut într-o capcană, așa cum căzusem și
TVR și Provincia by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/16624_a_17949]
-
între domnii care își dau cu părerea zilnic pe micul ecran al televiziunii naționale vreunul calificat să vorbească despre asta? Cu un pic de vreme în urmă, Livius Ciocârlie a publicat în România literară mai multe eseuri ample despre spiritul timișorean, despre A treia Europă, pagini, credeam, lămuritoare despre identitatea, calitatea, intențiile grupului. Scria acolo, printre altele, că oamenii care conduc grupul au mai scris cîte ceva - au o specializare subliniată și în probleme ale sud-estului european. Adriana Babeți, de exemplu
TVR și Provincia by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/16624_a_17949]
-
la un moment dat nici nu știu ce limbă vorbesc"; "eu pot să trec de la germană la română, uneori fără să-mi dau seama" (p. 84-85). Se repetă ideea că în Banat situația normală era de cunoaștere a trei limbi: "Nu e timișorean decît cel ce vorbește trei limbi: româna, maghiara, germana" (p. 127); "în general, în Reșița, oamenii aveau o altă mentalitate (...). Toți, dar toți, știau trei limbi: română, germană, maghiară; bineînțeles, majoritatea vorbeau în dialect" (p. 159). învățarea limbilor, impusă de
Mărturii despre destine și etnii, despre limbi și dialecte... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16632_a_17957]
-
Operei din Timișoara luase ființă un cerc de balet, unde trebuia să prestăm ore de muncă voluntară. Acolo am descoperit bucuriile muncii cu copiii. Pe lângă toate astea, am avut șansa să cunosc, ca nimeni altcineva, perioada de glorie a baletului timișorean. Era firesc să nu rămân indiferentă la viitorul lui care pornește în mod cert de la descoperirea copiilor talentați, de la motivarea și canalizarea acestora. Astfel că acum, studioul de dans înființat în urmă cu douăzeci de ani este și o pepinieră
INTERVIU CU MAESTRA DE BALET ANA VALKAY de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349675_a_351004]
-
M-am numărat, zilele trecute, printre inițiatorii, la Timișoara, ai unei conferințe de presă care-și propunea să tragă un semnal de alarmă în legătură cu întețirea practicilor totalitare ale serviciilor secrete românești. Pornisem de la experiența dramatică pe care un distins universitar timișorean, d-na Gabriela Colțescu, o avusese cu un individ, Dumitru sau Dragomir, care se prezentase ca fiind ofițer S.R.I. D-na Colțescu este membru al colectivului de cercetare "A Treia Europa", binecunoscut de-acum în mediile intelectuale din țară. Adus
Cârnati pentru Europa by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18130_a_19455]
-
Cornelia Ștefănescu În 1998, Editura timișoreană Hestia publică Poezia, primul din cele 15 volume în limba română ale ediției Opere complete de Friedrich Nietzsche, programate să apară în anii imediat următori. Traducerea este semnată de Simion Dănilă. Despre această construcție de amplă perspectivă, se desfășoară cu
Erudiție și pasiune by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14333_a_15658]
-
lucru str. Aida răcoritoare și panificație Timiș nr. 2 și gheața ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formații Timișoara, Produse Întreprinderea de morărit - de lucru str. Pop zaharoase și panificație Timiș de Bășești nr. 20 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formații Timișoara, Amidon, Întreprinderea de bere - de lucru str. gluten și "Timișoreana" - Timișoara Chisoder semipreparate nr. 124 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Atelier de Buzias, Gheața și Întreprinderea de legume - produse str. umplut sifoane și fructe Timiș alimentare Principala nr. 8 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formații Timișoara, Gheața și Întreprinderea de legume - de lucru str. N. umplut sifoane și fructe Timiș
DECRET nr. 220 din 14 iulie 1977 privind trecerea unităţilor cu activitate de producţie industrială din subordinea consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti în subordinea unor întreprinderi, centrale industriale şi unităţi asimilate acestora, de sub îndrumarea şi controlul unor ministere şi altor organe centrale de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]
-
reprezentată prin doi îngeri care țin un scut de culoare albastră, împărțit orizontal în două părți. În partea stângă a părții superioare se află un porumbel așezat pe globul domnesc cu cruce, iar în partea dreaptă este macheta vechii catedrale timișorene cu hramul Înălțarea Domnului. Partea inferioară este împărțită în două părți: în partea stângă se află baza unei coloane din reședință ce are în vârf o coroană de lauri, iar în partea dreaptă se află o inimă cu aripi și
HOTĂRÂRE nr. 1.709 din 17 decembrie 2008 privind recunoaşterea Statutului Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206810_a_208139]
-
reprezentată prin doi îngeri care țin un scut de culoare albastră, împărțit orizontal în două părți. În partea stângă a părții superioare se află un porumbel așezat pe globul domnesc cu cruce, iar în partea dreaptă este macheta vechii catedrale timișorene cu hramul Înălțarea Domnului. Partea inferioară este împărțită în două părți: în partea stângă se află baza unei coloane din reședință ce are în vârf o coroană de lauri, iar în partea dreaptă se află o inimă cu aripi și
STATUTUL din 17 decembrie 2008 Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206811_a_208140]
-
arși la Crematoriul uman, iar cenușa acestora aruncată la canal în localitatea Popești-Leordeni LOC DE DESFĂȘURARE: A. București (oraș-martir): Crematoriul uman - slujba de pomenire; - ceremonia de depunere de coroane de flori. PROGRAM: - ora 08.30: Gara de Nord - preluarea delegației urmașilor eroilor-martiri timișoreni de către un autocar (autobuz) al Jandarmeriei Române și transportarea acesteia la Crematoriul uman - ora 10.00: Crematoriul uman - preluarea delegației urmașilor eroilor-martiri timișoreni de către un autocar (autobuz) al Jandarmeriei Române și transportarea acesteia în localitatea Popești-Leordeni - Biserica eroilor-martiri - slujba de
ORDIN nr. 114 din 15 noiembrie 2011 privind aprobarea Programului pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor de cinstire şi comemorare a eroilor-martiri decedaţi în Revoluţia Română din Decembrie 1989, precum şi de aniversare a 22 de ani de la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, desfăşurate de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 în perioada 14-23 decembrie 2011 şi finanţate din bugetul propriu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237310_a_238639]
-
pomenire; - ceremonia de depunere de coroane de flori. PROGRAM: - ora 08.30: Gara de Nord - preluarea delegației urmașilor eroilor-martiri timișoreni de către un autocar (autobuz) al Jandarmeriei Române și transportarea acesteia la Crematoriul uman - ora 10.00: Crematoriul uman - preluarea delegației urmașilor eroilor-martiri timișoreni de către un autocar (autobuz) al Jandarmeriei Române și transportarea acesteia în localitatea Popești-Leordeni - Biserica eroilor-martiri - slujba de pomenire; - ceremonie de depunere de coroane de flori; - garda la monument, purtător de coroane. B. Popești-Leordeni: Biserica eroilor-martiri timișoreni - slujba de pomenire; - ceremonia
ORDIN nr. 114 din 15 noiembrie 2011 privind aprobarea Programului pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor de cinstire şi comemorare a eroilor-martiri decedaţi în Revoluţia Română din Decembrie 1989, precum şi de aniversare a 22 de ani de la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, desfăşurate de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 în perioada 14-23 decembrie 2011 şi finanţate din bugetul propriu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237310_a_238639]