5,710 matches
-
a însemnat, pe lângă progresul tehnologic al instrumentelor de orientare pe mare și umplerea golurilor teritoriale de pe hărți, perfecționarea treptată a obiectelor plutitoare. De la o extremitate temporală la alta, acestea nu vor mai semăna, fiindcă necesități de tot felul au creat tipologii navale diverse, care au marcat capacitatea omului de a parcurge distanțe marine uriașe și de a profita, civil și militar, de rutele maritime. În cazul pirateriei, lucrurile n-au fost cu nimic diferite, căci fenomenul ilegalității marine nu putea rămâne
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
de a parcurge distanțe marine uriașe și de a profita, civil și militar, de rutele maritime. În cazul pirateriei, lucrurile n-au fost cu nimic diferite, căci fenomenul ilegalității marine nu putea rămâne în afara marinăriei obișnuite. Nu a existat o tipologie aparte a vaselor cu care pirații au acționat, așa cum lasă să se înțeleagă, uneori, industria contemporană a entertainment-ului la temă. Un vas de pirați era un vas obișnuit, construit originar ca unul militar sau înarmat ulterior, a cărui legalitate a
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
continua. Se ajungea la abordaj (apropierea bord în bord, invadarea punții inamice și lupta corp la corp) numai când niciun combatant nu se preda. Schimbările din arhitectura vaselor, începând cu sfârșitul secolului al XVII-lea, vor defini, în sfârșit, și tipologia corăbiilor din era pirateriei occidentale. Traficul intens înspre și dinspre Lumea Nouă și colonizarea Indiilor de Vest, nevoia transportului de oameni, bunuri și valori au menținut arhitectura maiestuoasă a galioanelor și în veacul lui Descartes (cazul Mayflower, vasul primilor coloniști
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
și mici din epoca clasică a pirateriei strălucesc și mai tare pe cerul vechilor povești cu aventuri marine. Căci, dacă istoria schimbă mereu cadrele, decorul și oame nii, poveștile ei au tendința să rămână și să-i transmită esențele, în tipologii imaginare analoage. Despre pirateria contemporană nu voi spune decât că e înfloritoare. Legendele ei se vor ivi, poate, peste ceva sute de ani, dimpreună cu obiectele plutitoare care îi vor alcătui Variante de drapele ale piraților, atribuite unor cunoscuți căpitani
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
parte din comoară a ajuns la el și a reușit să scape ca prin minune de judecata pentru revoltă la bord și piraterie. Portretul complex a personajului are, cel mai probabil, surse imaginare diverse, alcătuit dintr-o sinteză a trăsăturilor tipologiei piratului din GAP. Deși Cordingly afirmă că autorul ar fi luat-o din cartea lui Ch. Johnson și ar fi combinat-o cu trăsăturile unui original prieten poet, W.E. Henley, chipuri de pirați întâlnim destule în Istoria johnsoniană, pentru
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
carte broșură roșie/albă, demonstrând conformism/fidelitate. Această categorie și-a exprimat întotdeauna fierbintea adeziune la cea mai recentă dintre cârmiri/cârmuiri. Strategia mea de predare era cam de tipul următor: la tema „P.C.R. - centrul vital al societății” predam o tipologie a partidelor politice; la tema „omul nou” vorbeam despre modele ale umanului din Antichitate până în epoca modernă, la filosofie o lungeam cu istoria filosofiei până la calendele grecești, la economie polemizam cu indicatorii producție fizică și marfă în perspectiva profitului etc.
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
mai adecvat interesele. Mai mult, credem că alegerile sunt un concurs public pentru posturi de decizie națională sau locală, pe care îl câștigă anumite formațiuni politice (în cazul votului pe liste), compuse din politicieni care își respectă în linii fundamentale tipologia partidului din care fac parte. În acest fel, sperăm că dacă votăm liberali, național țărăniști, naționaliști, social-democrați etc., acești politicieni nu ne vor înșela flagrant și nu ne vor sfida pe față, odată văzuți cu boii în căruță. Nu de
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Cunoscută și sub numele de "psihoză pasională", "sindrom Clérambault" sau "nebunia fetei bătrâne" (Kraepelin 1921), erotomania este un delir cu structură paranoidă și expresie personală, pacientul său tipic fiind o femeie de vârstă mijlocie, dezamăgită în dragoste și acum amorezată - tipologia a fost apoi dezvoltată (Kretschmer 1925). Delirul se manifestă sub forma unei viziuni idealizate a iubirii, văzută ca o relație spirituală și nu ca o atracție sexuală. În erotomanie, un individ nutrește convingerea fixă, nefondată, că o altă persoană este
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
pe planul expresiei, prin simbolizare, proces posibil datorită caracterului plural al semnului și datorită unei "fracturi" de sens care se petrece în interiorul narațiunii, de descifrat hermeneutic - ni se precizează: "după Eliade" (Dubois 28). Pe această bază, Dubois avansează o nouă tipologie a mitului, pentru a sprijini demersul metodologic al întregului grup de cercetare: acela de a construi comentarii aplicate pentru perioade istorice diferite, plecând de la "radiografii" diferențiale ale imaginarului. Un prim criteriu îl constituie în viziunea sa structura internă a unității
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
principii se fondează practic umanismul modernității, atât cel laic, cât și cel religios, a cărui universalitate transcende culturile-palimpsest ale Occidentului, fără însă a le anula. În toată analiza panoramică pe care o face, Dubois, pe care l-am urmat pentru tipologia miturilor, corelează permanent istoria imaginarului cu statutul imaginii din diferite perioade ale civilizației și ale culturilor europene. Un demers motivat în mod viabil și consolidat de numeroase cercetări aplicate, dintre care la unele vom reveni. * O cercetare de tip "arheologic
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
se influențează în funcție de uz și de contexte. Traseele posibile din interiorul câmpului lingvistic scot la iveală următoarele aspecte: funcția imaginativă este decisivă pentru vocabularul care descrie procesele de memorare; toate procesele de memorare au un purtător comun de mesaj - imaginea; tipologia acestor procese este dată de "gradul" de imaginare - a nara (realist), a istorisi (simbolizând), a fabula (a crea "fantasme"); există, totodată, forme narative corelate acestei tipologii - narațiune, istorie, povestire, precum și roluri corespondente ale subiectului - narator, istoric, povestitor de fabule. Forța
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
procesele de memorare; toate procesele de memorare au un purtător comun de mesaj - imaginea; tipologia acestor procese este dată de "gradul" de imaginare - a nara (realist), a istorisi (simbolizând), a fabula (a crea "fantasme"); există, totodată, forme narative corelate acestei tipologii - narațiune, istorie, povestire, precum și roluri corespondente ale subiectului - narator, istoric, povestitor de fabule. Forța de reprezentare pentru trecut a acestui câmp sau a acestei rețele semantice este asigurată de utilitatea pentru comunitate și de funcția simbolică a noțiunii de historiae
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
un "dincolo" față de Olimp, dar și față de lumea reală (a vechilor greci), "infernul" va fi și el moștenit în mare parte de imaginarul creștin, cu caracteristicile și dezvoltările sale antice, la care se vor adăuga, firesc, scara morală a păcatelor, tipologia demonicului, rafinarea fantezistă a puniției (și, pentru occident, o bună parte a bestiarelor și a proiecțiilor fantastice de proveniență germanică, elemente mitologice "creștinate" și interpretate estetic în cadrul iconografiei gotice). II. Imaginarul puterii creștine și imaginea basileului Curând după anul 330
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
feminin, stăpân−supus), fie după modelul simbolic al lumii medievale (cultură−natură, dar și relații de tipul: spațiu locuit−spațiu străin, spațiu privat−spațiu public, spațiu profan-spațiu religios, spațiul existentului-spațiul lumii de dincolo etc.). Timpul, "abscisa" sistemului imaginarului, diferențiază aceste tipologii spațiale în pozitive și negative, în funcție de relația lor cu sacrul divin sau cu demonicul. El se fărâmițează în "timpii" umanului sau ai narațiunilor și modelelor vetero- și neo-testamentare, în cei ai ritualului, ai cunoașterii (edificării de sine) sau ai penitenței
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
încredințare irecuperabilă a unui bun la care se renunță fiind sacrificat, per-mutat spre alt câmp de existență individuală. Asistăm aici la o glisare a unei valori oarecare nu numai dinspre mine către altă persoană, dar și dintr-o paradigmă de tipologie în alta. Astfel, bunul pe care il dețineam devine dar prin actul oferirii sale către solicitant. Iar acest act este, prin efectuarea lui de către mână, o în-mânare, o tranzitare ce modifică statutul unui element aflat anterior în deținere proprie transformându
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
în scurt timp și deplasare mai lentă, într-un timp mai îndelungat vizează numai temporalitatea, fenomenul deplasării abstracte și spațializarea specifice iubirii întru eros, care aparțin doar experienței de trăire a îndrăgostirii. Dragostea a cărei experiență o trăiesc aparține ultimei tipologii, se încadrează în clasa iubirilor diminuate care atunci când își proiectează formula te iubesc din esență lor pulsativă îi imprimă o mișcare lentă, anevoioasă. Astfel eu resimt drumul spre sufletul de care m-am îndrăgostit drept lung și ostenitor pentru mărturisirea
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
v-au proskalisit, nu încape nici o aporie..." Farmazonul din Hîrlău, Modista și cinovnicul, Creditorii, Doi morți vii, Agachi Flutur, Chir Zuliaridis, Sgîrcitul risipitor, Sfredelul dracului și altele sunt prelucrări de piese franceze, mărturisite ori presupuse, în stil vodevilesc, cu obișnuita tipologie a comediei franceze în care zgârcenia primează. Alecsandri contribuie cu o veselie nesilită și cu geniul numelor proprii burlești: Jignicerul Vadră ot Nicorești, Șatrarul Săbiuță, Postelnicul Taki Lunătescu, Nastasi Cârcei, Nae Năucescu, Lică Panglică, Tingerică-Rumenică, Curculets Istets, Fărocoastă, Balamucea-Parcea, Toader
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
spre a sugera indeciziunea sufletului infantil, întrucît copilul se naște fără o constiință limpede de sine și fără noțiunea realului, granițele dintre Eul lui și Non-Eu nefiind încă trase. Copiii n-au caracter și nu pot intra decât într-o tipologie temperamentală, ale cărei două prime categorii sunt cele două sexe. În drumul spre diferențiere, ei își exercitează prin joc funcțiunile de mai târziu. Dîndu-și seama că e o existență aparte în univers, Dănuț începe să încerce sentimentul vanității, să aibă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu tema socială, continuîndu-se în Aurul negru, ratând o figură posibilă de Cousin Pons. Oraș patriarhal se remarcă doar prin câteva ușoare schițe de poezie provincială, Greta Garbo, continuând Baletul mecanic, e un roman-foileton aiuritor, violent senzațional, cu o agreabilă tipologie caricaturală la început. 1907, roman interminabil și neconcludent, îngrozitor de verbios, rămâne strivit de Răscoala lui Rebreanu. Romanul lui Eminescu e o romanțare jurnalistică, de suprafață, a unei cronologii, în care invenția covârșește cu totul autenticul fără vreun rezultat substanțial. La
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mai contradictorii avânturi, are nevoie să fie ocrotită și, fără a-i fi agresată intimitatea, să fie, totuși, direcționată spre împlinire, în primul rând în contextul școlii, fără dihotomizarea făcută curent între învățământul de masă și cel special, destinat diverselor tipologii de „deficiențe”. Această lucrare (sumară, trebuie să recunoaștem, restrânsă doar la un singur județ, deși s-ar merita ca întreaga țară să aibă în atenție performanțele copiilor cu dizabilități) încearcă, tocmai, să repare, pe un anumit palier, o nedreptate (noi
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
incapacitate de inserție socială. Recuperarea și readaptarea acestor copii se face numai în echipă, prin eforturile conjugate ale specialiștilor precum: medic pediatru, neurolog, pedopsihiatru, psihopedagog, ergoterapeut, protezist, chirurg ortoped, dar și părinți și educatori. Tulburările de limbaj, în funcție de etiologie și tipologie, permit o serie de considerații din punct de vedere psihopedagogic, dintre care enumerăm: existența unui anumit grad de fragilitate și instabilitate la nivelul unor trăsături de personalitate, datorate intervenției unor factori perturbatori din mediul extern, conducând la inerție în comunicare
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Warren. Aceștia discută mai întâi abordările extrinsece ale operei literare anume cele biografice, psihologice și sociologice, cea care vede în operă un material pentru istoria generală a ideilor și cea care subordonează opera literară, alături de alte opere de artă, unor tipologii comune. Toate acestea sunt abordări "extrinsece", în sensul că nu evaluează opera ca entitate în sine, ca obiect de artă, izbutit sau nu, ci ca un recipient indiferent al unor elemente considerate alogene (idei, mecanisme psihice și fapte biografice "secrete
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
fi niște inadaptați eventual nevrotici, la care creația este un proces, compensatoriu ; "tratarea" lor psihanalitică nu i-ar vindeca, ci i-ar transforma în niște filistini sau niște burghezi oarecare, "ajustarea" lor socială însemnând distrugerea elanului creator. Interesante sunt și tipologiile lui Jung și ale altor cercetători, printre care românul Liviu Rusu, care grupează artiștii în anumite tipuri generale de creație, datorită predominării uneia sau alteia dintre funcțiile psihice umane. Tot în legătură cu primele capitole de disocieri estetice trebuie remarcate și alte
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
cel semantic, față de care am făcut mai sus unele precizări, este extrem de larg conceput de către Wellek și Warren. Intră aici atât studierea sensului cuvintelor imagine, metaforă, simbol) cât și cercetarea lumii "obiectelor reprezentate", termen vag, dar util, incluzând formele narațiunii, tipologia personajelor etc. Tehnic vorbind, aceste aspecte presupun extinderea noțiunii de "semantic" nu numai pentru că oricum pornesc deja sensul cuvintelor utilizate de scriitor, de exemplu, pentru caracterizarea cutărui personaj, dar și pentru că presupun analizarea unor semnificații contextuale, suprasegmentale, care, uneori, se
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
simetriile, laitmotivele, jocul perspectivelor, tonalitatea și ritmul 25 interior al operei. Wellek și Warren discută cu competență aproape toate situațiile posibile, dar, treptat, analiza semantică, atât de riguroasă în privința metaforei și simbolului, alunecă într-o analiză literara "tradițională", așa cum numeroase tipologii ale romanului și formelor narațiunii au făcut-o înainte sau după. Trebuie spus însă că și poetica mai recentă întâmpină dificultăți în analiza așa-ziselor macrocontexte. Spuneam la început că Teoria literaturii, în ciuda excelenței sale, se resimte de unele dificultăți generale
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]