5,174 matches
-
ți băgai degetele în ochi. Luasem cu mine o lanternă, am aprins-o acoperind totuși fasciculul cu palma, lăsând să iasă doar câteva raze slabe. Pădurea era cufundată în beznă, dar nici pe departe în liniște. O bufniță buhăi. Am tresărit speriată continuându-mi drumul. Am tras adânc aer în piept, aerul mirosea a ploaie, a ploaie și a pământ cu o slaba miasma de putreziciune. Am înaintat urmărindu-mi cu atenție scopul. Vântul șoptea și se tânguia deasupra capului meu
Sfera by Roşca Ştefania () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93588]
-
măgarul meu. Mișcat de sinceritatea prietenului său, țăranul i-a mulțumit generos, spunând: -Ei bine, chiar dacă nu mai putut ajuta, cuvintele tale frumoase m-au ajutat mult. În timp ce spunea aceste cuvinte, din grajd s-a auzit răgetul măgarului. Țăranul a tresărit și, plin de uimire, a întrebat neîncrezător: -Ce aud? Măgarul tău este totuși aici. L-am auzit cum zbiară!. Prietenul s-a întors roșu de furie și i-a strigat: -Om nerecunoscător! Ți-am spus că măgarul nu este aici
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
Aici dorim doar să subliniem modul de reacție a câinelui-lup la auzul unui zgomot. În fapt, se manifestă astfel: reacții violente (caută să fugă, se smucește În lesă, plânge, ține coada Între picioare, Își arată colții și dă să muște) tresare ușor (ridică capul, ciulește urechile și Își Îndreaptă privirea atentă În direcția de unde vine zgomotulă sau rămâne indiferent, chiar dacă zgomotul este puternic ori aproape. Sensibilitatea tactilă sau cutanată se poate verifica prin trecerea de câteva ori cu palma de-a
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
ale vecinilor.Tânărul ardelean, recomandat “poet și viitor gazetar”, pune fiului moșierului Miron Iuga o întrebare fundamentală, pentru înțelegerea evenimentelor din carte: “-Mi-ai arătat atâtea moșii boierești, moșii peste moșii, mari și frumoase.Dar pământurile oamenilor unde sunt? Grigore Iuga tresări.Nu așteptase acum întrebarea, deși, pe când îi explica, pe drum, în câteva rânduri, i-a fulgerat și lui prin minte și chiar s-a mirat că Titu nu i-o pune.Își reveni repede și răspunse: -Apoi vezi, pământurile oamenilor
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
87') Văd ("observ; înțeleg") cum merg lucrurile. * a auzi + conectori relativi: (88) Aud (pe) cine vorbește. (89) Aud ce vorbesc. (90) Aud unde bate./( 90') Vreau să aud ("să aflu") unde greșesc. (91) Aud când deschide ușa. (92) Aud cum tresare./( 92') Aud ("aflu") cum stau lucrurile. Așa cum se observă din exemplele de mai sus, verbele de percepție nu manifestă restricții de selecție a relativului. Dezambiguizarea semantică percepție directă - percepție indirectă, percepție fizică - percepție cognitivă se poate face doar contextual, așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sunt derivate din structurile de adâncime (87') și (92'), conținând nominalul [+Indef] [-Abstract] modul. În aceste modele de analiză, cum funcționează ca un conector care și-a păstrat valoarea modală: (87') Văd √ modul cum se apropie. (92') Aud √ modul cum tresare. Conform acestei interpretări, nu se poate stabili echivalența semantică [verb de percepție + cum] - [verb de percepție + că]: (93) Văd cum se apropie "Văd √ modul cum se apropie" ≠ Văd că se apropie "Văd faptul că se apropie". Într-o interpretare diferită
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
confirmând analiza din (87') și (92'), ar fi cel din (95)-(96), cu o construcție adverbială scindată (cum... de repede/de puternic): (95) Văd cum se apropie de repede. < Văd modul cum se apropie. Se apropie repede. (96) Aud cum tresare de puternic. < Aud modul cum tresare. Tresare puternic. 4.3. A SIMȚI, în structuri cu două argumente A simți are un statut aparte în rândul verbelor analizate, fiind nonspecificat cu privire la tipul de percepție exprimată. Verbul selectează doi constituenți obligatoriu lexicalizați
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
ar fi cel din (95)-(96), cu o construcție adverbială scindată (cum... de repede/de puternic): (95) Văd cum se apropie de repede. < Văd modul cum se apropie. Se apropie repede. (96) Aud cum tresare de puternic. < Aud modul cum tresare. Tresare puternic. 4.3. A SIMȚI, în structuri cu două argumente A simți are un statut aparte în rândul verbelor analizate, fiind nonspecificat cu privire la tipul de percepție exprimată. Verbul selectează doi constituenți obligatoriu lexicalizați, un nominal subiect [+Animat] și o
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
fi cel din (95)-(96), cu o construcție adverbială scindată (cum... de repede/de puternic): (95) Văd cum se apropie de repede. < Văd modul cum se apropie. Se apropie repede. (96) Aud cum tresare de puternic. < Aud modul cum tresare. Tresare puternic. 4.3. A SIMȚI, în structuri cu două argumente A simți are un statut aparte în rândul verbelor analizate, fiind nonspecificat cu privire la tipul de percepție exprimată. Verbul selectează doi constituenți obligatoriu lexicalizați, un nominal subiect [+Animat] și o complinire
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
în contexte precum: (107) Animalele simt cine le iubește. (108) Simte care dintre voi l-a trădat. (109) Simt ce va urma. (110) Simte unde îl doare. (111) Din exterior nu poți simți cât de rău doare. (112) Simt cum tresare. În unele contexte de acest tip, verbul a simți dezvoltă un sens afectiv (107), în altele, (108) -(109), actualizează un sens predictiv-intuitiv. Deseori, verbul are un sens perceptual opac, desemnând o percepție generală, difuză (110), fără a se putea preciza
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
desemnează senzații sau percepții fizice de a capta sensuri omoloage din domeniul semantic al afectivității. Contextul (112) este ambiguu între cele două interpretări discutate și în cazul verbelor a vedea și a auzi (vezi supra, 4.2.7): Simt cum tresari ≡ Simt √ faptul că tresari; Simt cum tresari ≡ Simt √ modul cum tresari. 4.4. Verbele de percepție nonintențională în structuri cu obiect direct avansat. Realizările predicatului secundar Toate cele trei verbe de percepție nonintențională a vedea, a auzi, a simți 110
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
fizice de a capta sensuri omoloage din domeniul semantic al afectivității. Contextul (112) este ambiguu între cele două interpretări discutate și în cazul verbelor a vedea și a auzi (vezi supra, 4.2.7): Simt cum tresari ≡ Simt √ faptul că tresari; Simt cum tresari ≡ Simt √ modul cum tresari. 4.4. Verbele de percepție nonintențională în structuri cu obiect direct avansat. Realizările predicatului secundar Toate cele trei verbe de percepție nonintențională a vedea, a auzi, a simți 110 participă la structuri sintactice
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
capta sensuri omoloage din domeniul semantic al afectivității. Contextul (112) este ambiguu între cele două interpretări discutate și în cazul verbelor a vedea și a auzi (vezi supra, 4.2.7): Simt cum tresari ≡ Simt √ faptul că tresari; Simt cum tresari ≡ Simt √ modul cum tresari. 4.4. Verbele de percepție nonintențională în structuri cu obiect direct avansat. Realizările predicatului secundar Toate cele trei verbe de percepție nonintențională a vedea, a auzi, a simți 110 participă la structuri sintactice reorganizate, în care
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
domeniul semantic al afectivității. Contextul (112) este ambiguu între cele două interpretări discutate și în cazul verbelor a vedea și a auzi (vezi supra, 4.2.7): Simt cum tresari ≡ Simt √ faptul că tresari; Simt cum tresari ≡ Simt √ modul cum tresari. 4.4. Verbele de percepție nonintențională în structuri cu obiect direct avansat. Realizările predicatului secundar Toate cele trei verbe de percepție nonintențională a vedea, a auzi, a simți 110 participă la structuri sintactice reorganizate, în care selectează un argument subiect
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
și a simți redau, de regulă, percepții directe, selectând unități care exprimă procese cu trăsătura semantică [+Emisie de sunete], în (127), sau o mișcare/emisie a corpului 119 (128): (127) Îl aud vociferând/cântând la pian. (128) Îl simt tremurând/tresărind/transpirând. În anumite contexte pragmatice, și verbul a auzi poate exprima percepții imaginare: (129) Îl și aud ("mi-l închipui") spunându-le prietenilor la ce s-a gândit! Construcția de acest tip este considerată specifică românei, alte limbi romanice folosind
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
îl conduce la concluzia că Andrei este prezent. Structura este posibilă în egală măsură și cu celelalte verbe de percepție: (137) Îl aud [că țipă]/(137') [că nu a mai fost pe-acolo de multă vreme]. (138) Îl simt [că tresare]/(138') [că nu mai are niciun interes pentru ce face]. Analiza structurilor care conțin verbul a auzi depinde de natura verbului propoziției predicative secundare: construcțiile care conțin în subordonată verbe dicendi sau asimilate acestei clase (a vorbi, a țipa, a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
săltă întâi capul însângerat, descoperit și ras, apoi trupul; apucându-se cu mâna de trunchiul unui copac, Hagi-Murad se ridică în picioare. Avea o înfățișare atât de fioroasă, încât cei care se repeziseră spre el se opriră, înlemniți. Deodată însă tresări, se desprinse de copac și, ca un ciulin cosit, se prăbuși cu fața la pământ și rămase nemișcat“. Îmi vine să spun, ca Joyce prin gura lui Molly, „Da“. Nu e nimic trist în această moarte îndelung presimțită, în această plecare îndelung
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
mai ales, îl prefer pe acesta 1". De asemenea, trebuie făcută distincția dintre anaforicele metalingvistice (referentul expresiei anaforice, expresie care conține un termen de metalimbaj, este un segment lingvistic anterior luat ca atare: "Cine știe!"1 Aceste două vorbe 1 tresăriră în el cu nădejde și cu mîhnire. Sadoveanu), deicticele textuale (referentul expresiei referențiale care conține un termen de metalimbaj nu este un segment lingvistic ce precedă respectiva expresie, ci chiar segmentul din care expresia face parte: [În momentul în care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
imaginea din „oglindă“? „Găinile cotcodăcesc. Câinele moțăie. O fetiță fără tată și o altă fetiță, fără mamă, beau limonadă. — Ai și tu nouă ani, nu-i așa? întreabă Luise. — Da, face Lotte. La 14 octombrie împlinesc zece. — La 14 octombrie? tresare Luise. — La 14 octombrie. Luise se apleacă și șoptește: — Și eu! În spatele casei cântă un cocoș. Câinele hăpăie după o albină care bâzâie și-i dă târcoale. Cele două fetițe se privesc în ochi hipnotizate. Lotte înghite în sec și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
făcut două zile, cu ochii nedezlipiți din carte, ca o senilă fericită ascunsă sub duna de puf până luni dimineața. rockin’ by myself Guns’n’Roses Dumitru UNGUREANU Nu cred să existe vreun iubitor al rockului care să nu fi tresărit la soloul lui Slash din Sweet Child O’Mine. Are frumusețea clasică proprie pieselor inspirate, consistența exprimării unui artist care știe că asta e ceea ce știe el să facă, suplețea & vigoarea tinereții cutezătoare, sentimentul simplu și uman al celui care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
ape probează că autorul avea conștiința suferințelor românilor de aici, aceeași cu a românilor din Imperiul Habsburgic: N-auzi cum strigă Basarabii/ Blestemul zilelor ce vin,/ Cum sună-n bucium pîrcălabii/ De la Soroca și Hotin?/ Eu simt cum matca mea tresare/ De-al amintirilor șuvoi,/ Arcașii lui Ștefan cel Mare/ Îmi cer azi moaștele-napoi/.../ Nedumerirea mă supune/ Cînd rostul patimii v-ascult,/ Căci inima nu-mi poate spune/ Pe care să vă plîng mai mult. Un moment important pentru anul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
revin adesea cadre și ipostaze ale cruzimii infantile, mistere impenetrabile țesute în jurul unor figuri nubile, intruzini nocturne ale virilității, fantasme în crescendo, invadând, în aglomerări piramidale de corpuri, aceleași interioare domestice. Membrana ce desparte realul de viața ascunsă a subconștientului tresare și vibrează la fiecare semn: în Eine Kleine Nachtmusik (1943), o floare a soarelui gigantică zace, învinsă, la podea. În coridorul unui hotel/ cămin de fete, colapsând în neumărate uși și infinite încăperi, floarea sălbatică pare a fi pierdut lupta
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
afară a început să plouă. Zeci de lumânări ard pretutindeni, de parcă e Paștele, iar pe lângă mine trece, parcă, tot Vasluiul. Oameni pe care nu i-am mai văzut de mult timp, zeci și zeci de figuri cunoscute, mă fac să tresar. Fac fotografii pentru că mi s-a îngăduit, dar nu. Sunt agresată. Zâmbesc și nu spun nimic, dar sufletul mi s-a întristat deodată. Nu pentru mult timp. Noi, oamenii, ne hărțuim precum câinii și e trist, e foarte trist. Și-
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
care să îl conducă la strană unde se simte în siguranță. De fiecare dată oamenii sar în ajutor și îl ghidează spre locul dorit. În timp ce preoții fac rugăciuni în curte, el îi însoțește cu vocea-i puternică. Oamenii din biserică tresar pentru că le tulbură liniștea. Aparent. Când descoperă că bătrânul care cântă este orb îl privesc înduioșați și reacționează care cum simt, unii îi dau câte un ban, alții se apropie de el și îl ating de parcă ar fi de pe altă
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
acei pentru care „misterele” pubertății sau ale primei copilării lasă un „rest” Încă viu nu numai În memorie, dar adânc, În fire, În caracter; pentru cei la care vechile noțiuni de „soartă”, „zei”, „sensul vieții”, „suflet” sau „viață după moarte” tresar dureros În nu puține momente existențiale!... Așa cum i se Întâmplă unui vânător care aleargă agale după un iepure sau căprior și, obosit, adormind la rădăcina unui stejar bătrân și falnic, „vânează În vis” cu totul alte sălbăticiuni, cu alte paradoxale
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]