5,306 matches
-
Alexandre Dumas nu s-ar fi putut documenta de la Ulysse de Marsillac (care a publicat în franceză în anii ’60-’70 ai secolului al XIX-lea), dar s-a documentat bine. Personajele sale din Contele de Monte-Cristo (1845-1846) beau „cafea turcească” și fumează, șezând a la turca, „din ciubuce cu țevi de iasomie și cu hornuri de ambră” (209). Vorbind în 1821 despre comerțul dintre Turcia și Țara Româ- nească, F.G. Laurençon, profesor de franceză stabilit la București, constată faptul că
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de negoț ca și frumoasele ciubuce din lemn de cireș și tutunul de fumat” (Nouvelles observations sur la Valachie, 1821) (227, p. 25). În fine, vornicul Iordache Golescu a descris prin 1832, în Condica limbii rumânești, tubul ciubucului („Zevanea : Cuvânt turcesc ce însemnează lemnul cel găurit pân mijloc, întocmai ca o trestie, care cu un cap se bagă în ciubuc, iar la cellalt să pune imumeaoa, prin care trage fumul tutunului din ciubuc”) și muștiucul : „Imamea : Adică osul sau piatra lucrată
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
epocă, pipele de opium folosite în China erau și ele confecționate din materiale prețioase : fildeș, jad sau baga. De asemen ea, pipa indiană (hooka, din arabă hukkah) cu care se fuma hașiș (sau canabis) amestecat cu tutun semăna cu narghileaua turcească. Din canabis [care crește în Kashmir] - scria brașoveanul J.M. Honigberger, stabilit în Lahore pe la 1829 - se prepară churrus [hașiș], care este vândut în India, unde, în amestec cu tomakoo [tutun], este folosit ca drog în special de către fachirii ce-l
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Muzeului Național de Artă al României, pe care l-am folosit ca ilustrație pe coperta unui volum anterior (270). Rosenthal pictează cu sute de detalii un „altar al fumătorului”, cuprinzând prețioase narghilele, ciubuce, lulele, pipe și chisele, unele „nemțești”, altele „turcești” (292). Pipele turcești erau numite de Aleksandr Pușkin „lulele de la Țarigrad”. Ele apar în colțul oriental al camerei lui Oneghin : „Pe mese bronzuri, porțelanuri,/ Lulele de la Țarigrad,/ Covoare scumpe pe divanuri/ Și statuete mici de jad” (Evgheni Oneghin, 1825, în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Artă al României, pe care l-am folosit ca ilustrație pe coperta unui volum anterior (270). Rosenthal pictează cu sute de detalii un „altar al fumătorului”, cuprinzând prețioase narghilele, ciubuce, lulele, pipe și chisele, unele „nemțești”, altele „turcești” (292). Pipele turcești erau numite de Aleksandr Pușkin „lulele de la Țarigrad”. Ele apar în colțul oriental al camerei lui Oneghin : „Pe mese bronzuri, porțelanuri,/ Lulele de la Țarigrad,/ Covoare scumpe pe divanuri/ Și statuete mici de jad” (Evgheni Oneghin, 1825, în traducerea lui George
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Șăinenau (123). Personajul imaginat în 1845 de Alexandre Dumas-tatăl (el însuși un opiofil), Contele de Monte-Cristo, își păstrează „pilulele de hașiș” într-o cutiuță confecționată dintr-un smarald. El este un dandy care combină năravurile occidentale (pariziene) cu cele orientale (turcești), deprinse acestea din urmă de la Pașa din Ianina (regiunea Epir, Grecia), tatăl iubitei sale Haydée (217). Astfel de „pilule de hașiș ușor aurite”, păstrate cu grijă într-o „mică bombonieră de argint cizelat”, înghite și tânărul protagonist dintr-o nuvelă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să-și stăvilească acea curiozitate plină de bunăvoință, soția seniorului și locuitorii îi cercetau cu toții pe japonezi din cap până în picioare cât e ziua de lungă. Le atingeau hainele, cereau să le vadă săbiile și spuneau că seamănă cu iataganele turcești în formă de semilună. Ca să-i distreze, Nishi Kyūsuke a așezat o hârtie groasă pe tăișul săbiei și a tăiat-o mișcând lin sabia. Toți au izbucnit în strigăte de admirație. Am așteptat să treacă furtuna și abia apoi am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
fi văzut descoperiți. Am aflat, după aceea, că cel ucis și îngropat era un spion grec.“ Rușii se slujeau, pe vremea aceea, mai ales de spioni greci și armeni cari, fiindcă știau limba turcă, pătrundeau cu ușurință până în rândurile armatei turcești peste Dunăre. Dar mulți dintre acești spioni mâncau la câte două iesle, adică spionau pe turci în folosul rușilor și pe ruși în folosul turcilor și primeau bani din două părți. Când rușii descopereau trădarea, vinovatul era executat după cum am
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
încuia, spunându-ne: — Regulamentul închisoarei!... Peste ora 9 nu mai pot lăsa ușile deschise. Noi râdeam și înghițeam. Dealtfel eream serviți de minune. Aveam nu mai puțin de trei servitori. Un grec, osândit nu știu pentru ce, ne făcea cafelele turcești. Ieșeau toate cu caimac și delicioase. Un negru, fost în serviciul doamnei Petre Grădișteanu, arestat pentru furt, ne servea la masă, ne văcsuia ghetele și ne peria hainele. Un alt deținut mătura odăile și făcea paturile. Când am ieșit, eream
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
administrativă și judecătorească a acestei provincie în urma alipirii sale de Rusia, fără ca să se facă acolo cea mai mică deosebire între Basarabia de jos și cea de sus. S-au cercat unii de a conchide că Basarabia era un ținuț turcesc sau tatar din unicul fapt că otomanii țineau trei cetăți într-însa. Dară istoria Țării Românești prezintă și ea o anomalie de același fel; cetăți turcești au fost mult timp și într-însa; nu iese însă dintr-aceasta că Țara
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
de sus. S-au cercat unii de a conchide că Basarabia era un ținuț turcesc sau tatar din unicul fapt că otomanii țineau trei cetăți într-însa. Dară istoria Țării Românești prezintă și ea o anomalie de același fel; cetăți turcești au fost mult timp și într-însa; nu iese însă dintr-aceasta că Țara Românească să fi fost vreodată țară turcească. Nici la 1878, precum nici la 1812, nu se poate cere României Basarabia pe baza unui fapt sau unui
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
otomanii țineau trei cetăți într-însa. Dară istoria Țării Românești prezintă și ea o anomalie de același fel; cetăți turcești au fost mult timp și într-însa; nu iese însă dintr-aceasta că Țara Românească să fi fost vreodată țară turcească. Nici la 1878, precum nici la 1812, nu se poate cere României Basarabia pe baza unui fapt sau unui drept de cucerire. Ea aparține unui principat pe care însăși Rusia, în tot cursul ultimului său rezbel cu Imperiul Turcesc, l-
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
țară turcească. Nici la 1878, precum nici la 1812, nu se poate cere României Basarabia pe baza unui fapt sau unui drept de cucerire. Ea aparține unui principat pe care însăși Rusia, în tot cursul ultimului său rezbel cu Imperiul Turcesc, l-a privit și l-a tratat ca pe un Stat independent și aliat. De altmintrelea, chiar de la începutul campaniei, Rusia a încheiat cu România o convențiune prin care i-a garantat foarte lămurit integritatea actuală a teritoriului românesc. Această
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
qua non a subscrierii convențiunii. Primindu-se această clauză de către plenipotențiarul rus, România se putu crede asigurată despre păstrarea limitelor ei existente. Se mărgini dar întru a-și păzi fruntariile, cu oștile sale înșirate pe malul Dunării și, când tunurile turcești începură a bate în porturile române, ea își proclamă independența păstrând totuși, încă și atunci, postul său de simplă apărare. Dar operațiunile militare luară deodată o cale la care nimeni nu se aștepta și România se văzu din nou expusă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
ușor de combătut. Arma este Ciprul. Insula este divizată de zeci de ani, iar partea grecească a devenit recent membră a Uniunii, folosindu-și acum poziția pentru a împiedica planul de reunificare creat de Națiunile Unite și aprobat de partea turcească. Ciprul este ajutat și instigat de politicieni europeni precum Nicholas Sarkozy din Franța și ministrul de Externe al Austriei, Ursula Plassnik, care și-ar dori ca negocierile să înceteze. Uniunea Europeană pretinde acum concesii unilaterale din partea guvernului turc, care se află
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
cărturar Dimitrie Cantemir în limba latină, în perioada 1714-1716, orașul Ismail este descris astfel: „Ținutul Ismailului, din care e vrednică de pomenit Ismail, în vechime numită de moldoveni Smil, o cetate care nu trebuie lăsată de o parte, cu oaste turcească și cârmnuită de un muteveli". Cetatea este asediată la 11/22 decembrie 1790 de către armatele mareșalului rus Aleksandr Suvorov, care reușește să o ocupe, iar după unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, orașul Ismail a făcut parte din
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
se rupse [...]. Schismă: Satana triumfă. Iubirea rămase uitată. Ura învinse... Anul 1453...durere, ura era atât de mare, încât la Roma se susținea: mai bine nicio Biserică decât o Biserică ortodoxă - catolică; iară la Constantinopol predomina părerea: mai bine turbanul turcesc decât infula papală. Iarăși birui ura, rodul Satanei... Sosise un veac nou. Așteptam mântuire de la cultură. Atunci izbucni războiul mondial. Nu om contra omului, nu individ contra individului, ci popor contra altui popor, biserici contra altor biserici. Nici urmă de
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
sau bani pentru un pacient ce are nevoie de un tratament special pentru a supraviețui, oamenii își asumă conștient un proiect umanitar; pe de altă parte, participanții la un forum de discuții despre drumul prin Bulgaria către litoralul grecesc sau turcesc nu sunt neapărat conștienți că desfășoară un proiect utilitar de eficientizare a călătoriilor cu mașina în scop turistic. O publicație care s-ar încumeta la un asemenea demers ar trebui să investească timp, resurse materiale și umane: niște reporteri plătiți
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
Torontalului nr. 10; țel. 443 698): 9-19; „GALIUMFARM“ (Bd. Rebreanu nr. 152; țel. 484 111): 7,30-23; „IMEDAS“ (str. Școlii nr. 1; țel. 224 628): 9-18; „PHARMAX GALATEEA“ (zona Steaua bl. 43, sc. D; țel. 215 824): 9-19; „PRINȚUL“ (Prințul Turcesc, bloc U2; țel. 225416): 7-22; „RUMEX FĂRM“ (Calea Șagului nr. 64; țel. 217 842): 7,30-22,30; „SIREGON“ (Calea Șagului nr. 18; țel. 274 356): 8-23. Duminică, 14 august, în Timișoara vor fi deschise: „AMNIOCEN“ (str. S. Bărnuțiu nr. 52
Agenda2005-33-05-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284088_a_285417]
-
Piața Victoriei; țel. 200 024): 9-22; „GALIUMFARM“ (Bd. L. Rebreanu nr. 152; țel. 484 111): 7,30-23; „GALANTHUS“ ( C. Aradului nr. 40; țel. 424 407): 10-12; „PHARMAX GALATEEA“ (zona Steaua, bl. 43, sc. D; țel. 215 824): 9-14; „PRINȚUL“ (Prințul Turcesc, bloc U2; țel. 225 416): 9-19; „RELAD VEST“ (Calea Șagului nr. 72; țel. 241424): 9-15; „RUMEX FĂRM“ ( C. Șagului nr. 64; țel. 217 842): 7-23; „SF. MARIA“ (Piața Maria; țel. 490 957): 9-17; „SIREGON“ ( C. Șagului nr. 18; țel. 274
Agenda2005-33-05-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284088_a_285417]
-
să se Îndepărteze de femei pentru totdeauna. Ajunse la concluzia că iubirea provoacă În mod cert nenorocirea, iar relațiile lipsite de dragoste aduc numai durere și umilință. Părăsi Malta fără un ban În buzunar, la bordul unui vas de pescuit turcesc. Intenționa să se Închidă pentru cel puțin un an Într-o mânăstire din insula Samos. Pe drum fu cuprins de panică gândindu-se că și fosta lui soție ar putea fi gravidă și se Întrebă dacă n-ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
veșmintele îndrăgostiților trebuie să fie neapărat foșnitoare, mâinile - fremătătoare și săruturile - arzătoare. Această aglomerare de frumusețe convențională transformă proza ei într-un kitsch. Termenul de comparație care ne vine imediat în minte este desenul cu „răpirea din serai“ de pe carpetele turcești. Iată o scenă din schița Pe bulevard: „Ridicându-și faldurile rochiei lungi, Francesca coboară treptele terasei, afundându-și pașii în nisip, spre mal. În urmă, așezat la masă, Alex îi privește eșarfa de pe umeri, care, bătută de vânt, profilată pe
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
scenele imaginate aceasta nu avea loc la Suceava și, mai ales, nu se desfășura În preajma celui mai puternic atac desfășurat vreodată asupra Moldovei. Căpitanul urmărise cu Încordare veștile apropierii celor doi și le pusese zilnic În relație cu Înaintarea armatei turcești. Traseele nu se intersectau, deși nu era exclus ca iscoade ale turcilor să se ivească și mai la nord. Cele două evenimente uriașe din viața lui, invazia Moldovei și sosirea lui Alexandru, aveau loc În același timp. Dar se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Seara viscolise, iar oștenii și curtea domnească se adăpostiseră În corturile de campanie. Abia În zori, când vântul se mai potolise, putuseră fi aprinse focuri. În jurul prânzului sosiseră primii curieri de la Dunăre și de la frontiera cu Țara Românească. Joncțiunea trupelor turcești sosite dinspre Albania și dinspre Adrianopol se făcuse cu două zile Înainte. Dar În acea dimineață primele unități ale Semilunei forțau trecerea În Moldova. În cortul lui Ștefan se Întinseseră hărțile. - Achingiii sunt grupați la punctele de sud, În apropierea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
mai au mâncare pentru cai. În plus, e iarnă. Nu e În obiceiul lor să lupte iarna. Strategia de până acum a dat roade. Cred că avem o șansă. - Una, pârcălabe, spuse Ștefan, privind harta Vasluiului. Una. Dacă mâine tăvălugul turcesc trece peste noi, Moldova nu mai există. De aceea, fiecare ceas e prețios. Fiecare minut. Trebuie să câștigăm tot ce putem În cursul dimineții. Să-i dăm peste cap până nu realizează cât de puțini suntem. Să-i lovim fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]