10,670 matches
-
un scop mai larg, și anume acela de a reflecta asupra modului în care ordinea a apărut, cum s-a schimbat în timp și cum se poate schimba din nou în forme care ar îmbunătăți șansele de viață ale celor vulnerabili și excluși. Un obiectiv critic asemănător se regăsește în toate abordările radicale principale ale domeniului, incluzând feminismul, ecologismul internațional și constructivismul critic. Toate sunt în mod activ libertariene, fiind dedicate sarcinii normative de a expune o serie de constrângeri asupra
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
este deosebit de importantă pentru a vedea lumea din perspective teoretice diferite, pentru a învăța din ele, pentru a ne testa ideile personale prin raportare la fiecare și pentru a ne gândi cu atenție la ceea ce alții ar vedea ca puncte vulnerabile ale abordării noastre, oricare ar fi acelea. Cei care predau teoria relațiilor interna-ționale sunt adesea întrebați: "care este teoria corectă?". Sperăm că cititorii noștri vor concluziona că nu există o teorie corectă care să rezolve toate problemele prezentate în această
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
final că aversiunea lor față de risc ia o formă specifică: vor să minimizeze pierderile maxime posibile. Cooperarea (tăcerea) îi răsplătește pe amândoi cu alegerea numărul doi (pedeapsa mai mică). Dar în aceeași măsură îl face pe cel ce dorește cooperarea vulnerabil celui mai prost deznodământ cu putință (să primească pedeapsa cea mai mare știind că partenerul este cel care l-a trimis în închisoare). Fiecare se poate asigura împotriva dezastrului mărturisind (defectând cooperarea). Astfel, alegerea rațională este abandonarea cooperării, chiar dacă amândoi
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
îi afectează pe comercianții mici, "corecți", care nu pot beneficia de subvenții ca cele furnizate de europeni și nord-americani. Statele care adoptă unilateral doctrinele pieței libere, în timp ce celelalte societăți industriale o iau în direcție opusă, se plasează într-o poziție vulnerabilă în economia mondială. Însă indiferent de desființarea barierelor vamale, piața mondială nu va fi "liberă" în niciun sens relevant, din cauza puterii companiilor transnaționale de a controla și distorsiona piețele prin prețuri de transfer și alte instrumente. Proliferarea acordurilor de liber
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
unor niveluri neobișnuit de ridicate ale globalizării și fragmentării pentru viitorul comunității politice și pentru gradul de solidaritate dintre oameni; și privește modul în care structurile economice și politice naționale și globale afectează viețile grupurilor marginale din societate, cele mai vulnerabile. Scrierile marxiste despre naționalism discutau mai detaliat pe marginea limitelor loialității și comunității. Afirmații recente privind modul în care lumea contemporană este modelată de globalizare și fragmentare își găsesc o paralelă interesantă în gândirea lui Lenin: "Capitalismul în curs de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
serioasă a dezvoltării istoriei umane cu un studiu detaliat al evoluției capitalismului și cu reflecții despre modul în care s-ar putea ajunge la emancipare universală prin lupta de clasă. Atașamentul său pentru paradigma producției i-a făcut pe marxiști vulnerabili în fața acuzației de neglijare a inegalităților de rasă, etnice, religioase și de gen. Autori postmoderniști și feminiști au dezvoltat forme noi ale teoriei sociale critice care datorează foarte puțin marxismului, iar mulți resping ideea emancipării universale pe motivul că toate
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
nu doar prea particulariste pentru gustul lui Linklater, ci și prea universaliste (Linklater 1998: 27). Aici, el își rafinează critica timpurie a particularismului, recunoscând argumentele feministe și postmoderniste conform cărora universalismul riscă să ignore sau să reprime grupuri marginalizate sau vulnerabile, dacă nu respectă diferențele legitime. Însă Linklater rămâne fidel criticii Iluminismului la adresa sistemului statelor suverane și proiectului de a universaliza sfera în care ființele umane se tratează reciproc ca libere și egale. Dacă obiectivul teoriei critice internaționale este de a
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
indicau disponibilitatea Seulului de a satisface interesele militare ale Statelor Unite. Este mai probabil ca femeile să facă parte din grupul de actori non-statali pe scena politicii mondiale. Feminismul empiric scoate în evidență activismul femeilor, care sunt adesea marginalizate, sărace și vulnerabile: fie că sunt prinse în rețele de prostituție, fie că sunt casnice, mame sau implicate în activități civice, în campanii sau manifestări îndreptate împotriva culturii dominante. Cercetările feministe aduc în atenție activismul local al femeilor, dar în același timp observă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și în cazul Altruistului (ex. Chayes și Chayes 1993). Aceasta subminează argumentul său potrivit căruia sunt necesare instituții cu autoritate efectivă dincolo de nivelul local. Mai departe, această problemă a coordonării nu este una în raport cu care doar poziția ecologiștilor să fie vulnerabilă. Toate tipurile de organizare politică, inclusiv cea actuală, necesită o anumită formă de coodonare a acțiunilor între unitățile politice, pentru a putea răspunde la problemele de mediu transfrontaliere. Bineînțeles că ecologiștii pledează pentru un sistem în care puterea să fie
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
necesită o anumită formă de coodonare a acțiunilor între unitățile politice, pentru a putea răspunde la problemele de mediu transfrontaliere. Bineînțeles că ecologiștii pledează pentru un sistem în care puterea să fie cât mai descentralizată, așa că pot fi considerați deosebit de vulnerabili la acest aspect. Însă, dacă Goodin nu a reușit să demonstreze că ecologiștii trebuie să imagineze ceva mai mult decât instituții de coordonare a informației, atunci propunerile acestora au totuși avantajul că descentralizarea radicală face mai practicabilă administrarea ecologică la
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cu Iorga, studiul poate cel mai consistent din carte, alături de care am pune numaidecât și textul despre vocații polemice paralele Arghezi-Caragiale, unde, prin vizorul aceluiași comic, sunt fin diferențiați cei doi autori prin formele de comic utilizate); apoi, descifrarea relației vulnerabile sau delicat-fragile dintre textul polemic și contextul biografic (pe care, ocolind abil capcanele, eseul o fructifică și, uneori, cu sensibilitate feminină, o supralicitează, inclusiv atunci când se sprijină pe corespondența poetului). Totodată, modul în care este individualizat discursul publicistic arghezian prin
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
adversarului nu îi este "fagocitată" (Angenot) identitatea, acest lucru se întâmplă mereu în pamfletul alegorizat, ci re-etalată negativ, printr-un joc politicos care exclude referințe fizice sau particulare calomnioase. Adversarul este vizat, astfel, în calitatea sa de persoană publică, moralmente vulnerabilă, tocmai pe acest palier. Când polemistul este dedublat de pamfletar, identitatea nominală a adversarului dispare, iar personajului nou creat i se construiește o imagine fizică și psihică fictivă și, evident, anamorfozată. Tot teoria argumentării ne furnizează o tipologie standard a
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
teoretic, așadar descriptiv, inserată ca argument pro-domo în textul polemic explicit a cărei funcție pragmatică este evidentă: atrage atenția lectorului (ca instanță evaluativă) asupra perspectivei axiologice pe care locutorul și-o asumă liber și deschis. Prin urmare, polemistul căutând puncte vulnerabile în discursul adversarului, sugerează tactic lectorului o posibilă evaluare comparativă, înfluențându-l în actul deliberării. Polemistul, în ipostaza descriptorului, face dovada unei triple subiectivități: deictică (se referă la mărci deictice proprii descrierii: în pasajul selectat de noi, ele sunt: verbele impersonale
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
magistru) în acest dialog scriptic. Discursul său este conceput polemic și trădează un autor a cărui pasiune pentru contra-argumentare pulsează în fiecare paragraf. El nu răspunde pur și simplu, ci, mai întâi, demontează minuțios discursul corespondentei sale, identificându-i punctele vulnerabile și folosindu-le drept pretext în propriul slalom argumentativ. În această ipostază, scrisul arghezian trădează un spirit creator falocentric (cum altfel ar fi putut scrie poetul iubitei lui?), un intelect exhibat ostentativ, o natură orgolioasă, neconvențională și incomodă. Textul polemic
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
unei trăiri autentice. Criticul percepe o atitudine elaborată, un scenariu al revoltei care ar exclude "implicarea definitivă, abisală a subiectului în act" și amendează, în consecință, falsul. În esență, observația lui Marin Mincu vizează criza identitară a unui eu poetic vulnerabil în această postură. Mai mult, criticul insinuează că revolta lirică argheziană, lipsită de o reală profunzime și spontaneitate, ar avea un temei laic, trădând "statutul de răspopit al actantului poetic"121. Fără să răstoarne datele problemei, acest unghi de receptare
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
puternic, cu atât eficacitatea sa este mai mare. Tatonând zona incertă a interdiscursivității literare, Cornel Munteanu consideră manifestul "o altă formă a pamfletului, născut în zona polemicii", alături de eseu, critica literară și scrisoarea deschisă. Totuși, o astfel de situare devine vulnerabilă în momentul în care, apelând la un "raționament prin reducție", același autor stabilește că "nu orice polemică sfârșește într-un pamflet", în timp ce "aspectul polemic (...) este implicat în orice pamflet"167, pentru că manifestul este un discurs polemic explicit prin însăși natura
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
de bază sunt deturnate, cuvintele indecente sunt exprimate perifrastic, deci deghizate sugestiv, noi sensuri comice sunt create prin modificări grafice și fonetice, toate speculând aceeași temă, ca sursă a unui râs dezinhibat. Paragraful final denunță cu umor alte două puncte vulnerabile ale exprimării adverse, sfârșind calamburistic: "(...) în sacsie, domnul Motru vrea să fie regional și oltenesc, iar în "două vorbe, care prin ele însăși" preferă gramatica domnilor Schluder și Berger; și nu cutezăm să-i facem nicio... imputoare". Am greși dacă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
sursă aparte a polifoniei discursului. Recuzând, de pildă, pretențiile de critic consacrat ale lui Iorga, Arghezi demontează, pas cu pas, teza adversă, prin retorsiune, o tactică extrem de eficientă, care suplinește, cu succes, raționamentul demonstrativ. Vedem cum discursul citant exploatează segmentele vulnerabile ale discursului advers, boicotându-l cu propriile arme, iar prozopopeea se insinuează ca o ipostază autodescalificantă a vocii incriminate: "Pe mine nu mă păcăliți. Eu sunt N. Iorga!"292. Aserțiunea traduce, în subsidiar, culpa trufiei adversarului și, implicit, tentația permanentă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
pasionați mai mult de caritatea concretă decât de o justiție abstractă. Persoane mai deschise, disponibile și care îndrăznesc să spună "eu" (la televizor se vorbește numai la persoana întâi singular: "noi" și "ei" n-au loc aici). Dar totodată mai vulnerabile și mai influențabile, fiindcă sunt lăsate singure, fără legături și referințe simbolice. Fascinați de reușita individuală, ariviști și cinici, incapabili de sacrificii, necrezând în nimic decât în bani, și mai ales nu în Lege, expresie a voinței generale. O singură
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
general, se migrează de la "periferii" spre "centre" (spre locurile în care veniturile sunt mai mari și "viața e mai bună"). Globalizarea actuală se manifestă ca emergența graduală a societății europene, mondiale, în care se aplică treptat politici "interstatale", "dreptul global" (vulnerabil la interese economice), de către "colegii invizibile", "comunități profesionale invizibile" (statele, chiar dacă dispun de putere, se "dezvoltă transformațional" în direcții care le-o amputează 10...). Globalizarea nu este însă scop în sine. Finalitatea ei ar trebui să fie benefică economic, social
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
ale Europei de Est, au pus probleme privatizările, disciplina bugetară, monetară, regimul prețurilor; legislația națională nu a incitat populația să participe, să se implice; aparatul politico-administrativ a menținut "ordinea", "liniștea" în detrimentul profesionalizării, eficienței și probității etice; structurile administrative au fost vulnerabile la "politizare", oficialii au fost cvasi-indiferenți față de critici, față de acuze dovedite și denunțări publice 99; "jocul" administrativ nu a ascultat de reguli clare, de criterii de recrutare, de dezvoltare profesională fondată pe competență; pluralismul a devenit sursă de clientelism politic
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
națională. Sociocultura unei societăți se construiește pas cu pas, prin socializarea din familie, școală, comunitate, prin instituții culturale, prin mass-media. Dacă familia este săracă, sărăcia îi va dirija scala de valori, îi va contura aspirațiile și filosofia vieții. Săracii sunt vulnerabili cultural, tradițiile, cunoștințele și abilitățile lor fiind ignorate și (auto)denigrate. Dacă săracii sunt numeroși, se diminuează șansele manifestării capacităților creatoare ale populației unei țări218. Numeroși săraci preocupați de supraviețuirea fizică se refugiază în cultura săracilor 219. De-a lungul
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
independență financiară, depinde de veniturile familiei. Numeroși sunt tinerii necăsătoriți care locuiesc împreună cu părinții 223. Rata șomajului în rândul tinerilor este mai mare decât rata medie a șomajului, de aceea mulți tineri emigrează 224. Între categoriile de tineri, cei mai vulnerabili sunt: tinerii din zone slab dezvoltate; tinerii șomeri (mulți tineri, după absolvirea studiilor inclusiv a studiilor superioare trec printr-o perioadă de șomaj; uneori muncesc "la negru"); tinerii din mediul rural care lucrează pământul, tinerii care nu au pământ, care
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
al atitudinilor față de sănătate și boală, al practicilor îngrijirii sănătății, al comportamentelor preventive sau reactive, al modalităților de prevenire sau/și combatere a bolii. Sociologia sănătății caută explicații, caută să înțeleagă de ce, în aceeași categorie socială, unii oameni sunt mai vulnerabili decât alții la boli. Ea contribuie la diagnosticarea stării de sănătate a populației, la evaluarea programelor de promovare a sănătății, a intervențiilor ce vizează sănătatea acesteia. Ea se poate preocupa de studiul comparativ al sistemelor de sănătate, al dezvoltării tehnologiilor
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
a obține un venit necesar întreținerii sănătății, alimentația proastă, accesul dificil la serviciile de îngrijire a sănătății, expunerea la factori agresori fizici și chimici 359 etc. Deci ar trebui să studiem de ce în același strat social, unele persoane sunt mai vulnerabile ca altele în privința sănătății. Am putea afla, de pildă, că viața în sărăcie, într-un mediu defavorizat este corelată direct cu rate mai mari de schizofrenie, cu lipsa speranțelor de viitor etc. Este necesară ieșirea din spitalo-centrism pentru a pune
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]