5,010 matches
-
perfect. Stana, bona ta, Ion portarul, mama Paulinei - toți au să depună în favoarea noastră, dacă va fi nevoie. Dimineață alerg prin oraș ca să aranjez ce se mai poate aranja, după-masa la lucru, la munca mea grea și apăsătoare, seara mă zbat ca o păcătoasă pe frigarea din iad și dimineața o iau de la capăt. Poate că am să fiu obligată să mă mut, dar, fii convinsă, n-am s-o fac decât în caz de primejdie. Așa, draga mea, în sfârșit
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
-și plimbă oamenii câinii singuri? Pe bune, dacă nu-ți place mersul pe jos, de ce să nu-ți iei mai bine o pisică? Ori un acvariu cu pești tropicali? Și acum au tăbărât cu toții pe mine. Schelelălăie, latră și se zbat în lesă... și nu-mi vine să cred! Un pudel își ridică piciorul lângă frumosul meu dulăpior de cocktail! — Dispari! zbier. Luați câinele ăsta de-aici! Hai, Flo, zice femeia și-mi aruncă o privire otrăvită, în timp ce trage câinele după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
este „luminos și parfumat”, iar demonul Ahriman este „Întunecat și Împuțit” (foetor Diabolicus) <endnote id="(470, p. 116 ; 348, p. 36)"/>. La fel este, la iranieni, opoziția dintre Iad (unde este „o astfel de duhoare Încât oricine o inspiră se zbate, tremură și cade”) și Rai (unde „sufletul virtuosului are senzația că se află În mijlocul plantelor și că inspiră miresme”) <endnote id=" (61, pp. 129-131)"/>. În Încercarea de a aduce argumente În favoarea teoriei conform căreia „cel diferit miroase diferit”, voi spune
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că i-ar manipula, prin banii lor, pe politicienii români) o numeroasă armată de meseriași evrei care supraviețuiesc În mizerie : „Aș putea opune celor doi bancheri evrei de care vorbeai douăzeci, două mii, două sute de mii de meseriași evrei nefericiți, mizerabili, zbătându-se Între pâinea zilnică și foamea zilnică. Ei și ? Ți-ar zdruncina asta intuițiile ? Doamne ferește ! Nu vezi că ceea ce dumneata numești «intuiția» și ceea ce eu numesc «antisemitismul» dumitale Își alege anume exemplele care Îl pot alimenta și le ignorează pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
numai admirație, ci și ostilitate. Dincolo de alura și gesturile de o anume clasicitate pe care le etala public, Mihai Drăgan era un om greu de mulțumit. Mai tot timpul - frămîntat, hortativ, precipitat, susceptibil, indignat, virulent, revoltat. Se aprindea repede, se zbătea pentru orice, punea suflet în toate. Flacăra lui creștea sau scădea în mod imprevizibil. Lua hotărîri aprige, se angaja la cutare lucru, dar dacă nu-i ieșea ceva la socoteală, se răzgîndea ori se reorienta. Variațiile acestea meteorologice erau rele
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Drăgan” loc="Iași" data =”8 decembrie 1970”> Dragă Costică, Am primit salutările trimise prin Radu Cârneci, am primit telegrama de felicitare, telegramă care mi-a amintit parcă și mai mult că am împlinit 33 de ani... și constat că mă zbat tot în ignoranță și într-un mediu de adversitate ce crește tot mai mult, în loc să scadă (relațiile cu conducerea facultății au devenit, deodată, foarte proaste, adică ceea ce era înăbușit s-a dat pe față. Perspectiva e dezavantajoasă pentru dușmani deoarece
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
cît ești de grăbit (de altfel ca noi toți). Alătur o proză-eseu în care veștejesc (!) egoismul mic-burghez. De-i bună - ține-o, de-i rea - arunc-o. În rest, zău dacă mai știu cum mă chemă cu cîte trebi mă zbat. Cît mai sîntem tineri... Pa Căline, Nicu </citation> (2) <citation author=”N.V. Turcu” loc="Iași" data =”22 aprilie [19]65”> Iubite Căline, O clipă n-am crezut că motive mărunte te-ar împiedica să dai curs invitației mele. Timpul ți
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
acopere „1) Înființarea altei cantine pentru minimum 200 persoane și 50 copii dela Școala primară israelito-română; 2) Procurarea și depozitarea de alimente (cartofi, ceapă, ulei, etc.); 3) Cumpărarea de lemne pentru distribuit”. a.u. „Moarte lui Filderman!” Pe când doamnele se zbăteau Întru obținerea fondurilor necesare supraviețuirii săracilor urbei, domnii transformați oportun În tovarăși de nădejde făceau politică și, Îndrăznim să spunem, nu pe burta goală, pentru că (ne)vrednicul partid comunist avea mare grijă de cadrele sale active, chit că prostimea cea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și concluzionez că mai bine aștept să ajung în Quito pentru a face următoarea baie decât să ies din apă cu trei urechi. Între timp, Carola are succes la pescuit: în farfuriuța pe care am adus-o cu noi se zbat patru peștișori de vreo 5-6 cm lungime. Operațiunea este declarată încheiată și revenim în casă cu trofeele, gata să le gătim. Masa constă în orez fiert acompaniat de peștișorii prăjiți până la a deveni crocanți și de o culoare maro închis
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
a lucrurilor măcar o dată. Îmi imaginez un scenariu în care amândoi ar fi magicieni încercând să facă un porumbel să dispară. Îmi imaginez cum, la Don Julio, porumbelul dispare lin dintro lovitură de baghetă, în timp ce la Alfonso începe să se zbată, să ciripească, dispare până la urmă dar magicianul trebuie să folosească tot felul de artefacte să-l ajute: poate muzică să ascundă zgomotul, poate fum să ascundă penele căzute și tot așa... Până la urmă, pot găsi exemple și din viața mea
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
cu cei dragi, cu cei din familie dar simt că sunt într-un punct atât de negativ încât dacă va fi să le transmit ceva, nu poate fi decât un coșmar și alung imaginile fără să le dau atenție. Rămân zbătându-mă într-o lume neclară, în care simt valuri de energie negativă cum mă înfășoară ritmic și nu reușesc să găsesc drumul spre ieșire. Lălăielile continuă intermitent iar la un moment dat vocea se transformă într-un șuierat: „Mai vrem
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
găini în brațe. Așa, că e gripă aviară... apocalipsă... dezastru... Unde e baba violată ? O vreau întinsă pe calea ferată, țipînd ca din gură de șarpe. Așa. Voi doi ! Tu încerci să-i bagi ei mîna în chiloți, tu te zbați în brațele lui și i zici... de fapt, zi-i ce vrei tu, că oricum n o să se audă ! în spatele vostru vreau să văd soldați care aleargă în dezordine. Așa... apocalipsă... dezastru.... Cum se vede pe cameră ? Imaginea e galbenă
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Cert e că acest pornotimp colcăie de pornocomuniști indivizi care poartă halat muncitoresc sau uniformă de tip sovietic și care spun : Pe tine te reeducăm prima sau : Eu sînt tovarășul Stan și am putere mare. în labele acestor bestii se zbate frumoasa scriitoare Milena (Daniela Nane), care la începutul filmului cere protecție de la rafinatul intelectual Ian (șerban Ionescu). Ian e un rol de compoziție pentru Ionescu, care prin datele lui naturale se situează mult mai aproape de ideea de Ion (de altfel
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
sentimentul că Menzel, cu toată sensibilitatea sa delicată la mișcarea acestor valuri, nu se consideră foarte diferit de Dite ; regizorul s-a născut în 1938, iar în slujba regelui Angliei pare filmul unui artist care a renunțat să se mai zbată, care a ajuns la concluzia că destinul de dop de șampanie e pînă la urmă mai bun decît majoritatea celorlalte destine accesibile ființelor umane. (și Renoir citează aprobator, în memoriile sale, idealul tatălui său, marele pictor, de a pluti ca
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
român o sumă uriașă, de aproape 1,2 miliarde lei; fostul rege luase cu el în străinătate și tablouri scumpe, care fuseseră donate statului român de către înțeleptul rege Carol I. Acum își explicau mulți români luminați de ce țara s-a zbătut în nevoi și de ce armata, deși însuflețită de patriotism și de simțul datoriei de a apăra țara nu putea face față greutăților unei campanii militare de proporții imense. Capitolul XXIII însemnătatea unei zile Pungeștiul anului 1943 putea fi caracterizat la
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
în care mă aflam, mișcarea din jurul meu, unele semne ce fac oamenilor mei, se bănuiește că sunt comandantul și pe o rază de 15-20 metri în jurul meu cade o ploaie de proiectile Brandt. Adăpostit într-o groapă circulară existentă, mă zbat și mă frământ de durere în sângele propriu, amestecat cu țărâna din fundul gropii. Un sergent sanitar vine la groapa unde mă aflam și încearcă să oprească scurgerea sângelui din cotul zdrobit. Continuu supravegherea poziției, dau unele ordine privind rezistența
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Galați, la o comisie medicală sub conducerea aceluiași colonel N. Vasiliu care mă tratase salvându mi brațul stâng și chiar viața... Sunt clasat invalid, inapt serviciului militar. Dacă în Europa războiul se terminase la 9 mai 1945 și lumea se zbătea să revină la normalitate, în Asia - Pacific - Japonia rezista și crea serioase probleme, prelungind desfășurarea ostilităților cu enorme sacrificii de vieți omenești. Lumea întreagă este martora lansării primei bombe atomice asupra Hiroșimei la 6 august 1945 și la 9 august
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
spre Brașov am fost la un pas de a-mi pierde viața. Scăpasem din război și am fost la un pas de a muri în mod stupid! Atunci am învățat că trebuie să fiu mai prudent. În timp ce țara întreagă se zbătea în nevoi și se agita ca un imens furnicar răscolit de o mână vrăjmașă, noi eram scutiți de unele griji. Ne făceam datoria de educatori așa cum fuseserăm pregătiți în școală. Nu aveam probleme majore de rezolvat. Dintr-o pricină oarecare
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
o anumită presiune asupra noastră și chiar ni se propune să ne întoarcem la Priponești, unde aș avea locuință corespunzătoare și unde aveam părinții bătrâni și bolnavi, părinți pe care-i părăsisem din ordin acum câțiva ani în urmă... Mă zbat între catedră, sindicat și facultate. Presat de timp și de obligații, eram mereu în alertă, n-aveam timp decât să respir și mă miram că alții mai aveau timp să se plimbe, să se relaxeze... Când eram pe front, în
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
da lumea de afară : ele sunt ca marea. Priviți-o sub cerul senin, sub pâcla apăsătoare a ecuatorului, când nicio suflare cât de ușoară nu adie dasupră-i, priviți-o cum începe-a fierbe ; clocotește, se umflă, se ridică uriașă ; se zbate, se smacină, tot mai tare și mai tare, tot mai iute și mai iute, vasta anarhie a talazurilor peste talazuri ! Am omorât zeii ! e mort Neptun ! n-are cine să le mai înțelenească cu o singură-ncrun tare, cu un singur
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
și de acolo, îndreptându-ne spre Patras, portul din care se navighează spre Italia. Aici am stat puțin. Am închis cercul, mergând de-a lungul țărmului nordic al Peloponezului, în ritmul muzicii grecești și mângâiați de sclipirile soarelui care se zbătea în undele mării albastre. La canal (Corint) am mai oprit odată, pentru o înghețată. Am mai fost anunțați de un domn din mașina noastră că este român după mamă, dar a crescut în Grecia. Ca să vezi! Excursia, acum când scriu
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
recreez, pentru că el inițial a fost creat de autor. El mai poate fi recreat de fiecare cititor în parte în funcție de dispoziție sau imaginația de care dispune. Actorul recreează în cu totul alt fel personajul. Actorul muncește pentru asta, caută, se zbate, suferă și disperă, iar când află câte ceva din sufletul cu care se contopește este fericit. Începe să șlefuiască folosindu-și întregul arsenal de care dispune: mișcare, gest, emisie vocală, timbrul vocii, toate adunate și folosite prin intermediul expresivității. Când vrei să
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
drum lăturalnic rupt din șosea! Cobor încet, cu mirare spre țărm. În față un peisaj dureros de frumos! Printre eucalipți se zărește oceanul tumultuos case mărunte pierdute prin ierburi. Sat pescăresc cu fete frumoase scufundătoare și flăcăi vânjoși, ce se zbat să smulgă oceanului pești și alge și scoici. Când scapă din încleștarea de ape, plămădesc cu migală obiecte mărunte de lut smălțuite-n albastrul furat cerului. Punta del Diablo așa i se spune locului unde oceanul nu se odihnește nicicând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
În șabloane, iar eu, amețit de caniculă, mi-am pierdut orice inspirație și forță de a-i mobiliza. Nu mai aveam Încredere nici În mine, nici În proiect. După câteva săptămâni, mi-am dat seama că e inutil să mă zbat așa, că trebuie să iau o decizie radicală. Mania, nebunia lui Herakles, care, revenit din Hades, Își confundă copiii și soția și-i omoară, crezând că se află Încă pe câmpul de bătaie, această febră a maniei era gata să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
de modă pasageră, un act găunos fără nici un impact durabil asupra spectatorului. Îi suntem recunoscători lui Andrei Șerban pentru curajul de a ne Împărtăși, În pagini discrete, dar grăitoare, câteva fragmente din acest misterios proces de transformare spirituală. M-am zbătut timp de zece ani să Îl conving pe Andrei Șerban să scrie, pentru o editură franceză, o carte de mărturii asupra traiectoriei sale. Acolo unde eu am eșuat, Editura Polirom a reușit și nu pot decât să mă bucur. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]