5,128 matches
-
în Thailanda, India, Egipt, Japonia, s-au prelungit și în manifestări libertine moderne. La greci, hierodulele reprezentau sacralitatea sexuală ca slujitoare ale Aphroditei în temple, renumite erau templele din Corint și din Cipru. La romani, în serbările organizate în cinstea zeiței Acca Larentia, larentalia, și în cele organizate în cinstea zeiței Flora, floralia, se practicau și unirile sexuale sacre. Asemenea așezăminte în care se practica prostituția sacră erau și în Asiria, Armenia, Palestina, Lidia, Cartagina, Sicilia, Mecca, Mexic, în teritorii din
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
manifestări libertine moderne. La greci, hierodulele reprezentau sacralitatea sexuală ca slujitoare ale Aphroditei în temple, renumite erau templele din Corint și din Cipru. La romani, în serbările organizate în cinstea zeiței Acca Larentia, larentalia, și în cele organizate în cinstea zeiței Flora, floralia, se practicau și unirile sexuale sacre. Asemenea așezăminte în care se practica prostituția sacră erau și în Asiria, Armenia, Palestina, Lidia, Cartagina, Sicilia, Mecca, Mexic, în teritorii din Oceania și Australia. Deseori practicile sociale imitate după tradițiile mitice
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
caracter magic și purificator ce includeau și unirile sexuale cu preoți (hierofanți) și cu preotese. Asemenea procesiuni se desfășurau și în Iran, America precolumbiană, India, cele mai cunoscute erau cele din Grecia: misterele eleusine (din Eleusis, în Atica), în cinstea zeiței agrare Demeter, misterele orfice, în cinstea poetului și cântărețului mitic Orfeu, misterele dionysiace, pitagoreice, apolinice. Procesiunile mistice organizate în cinstea zeilor Bachus și Dionysos erau animate de bacante și de menade ce se antrenau în orgii sexuale sub influența afrodisiacelor
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
apolinice. Procesiunile mistice organizate în cinstea zeilor Bachus și Dionysos erau animate de bacante și de menade ce se antrenau în orgii sexuale sub influența afrodisiacelor. În serbările liberalia, festivaluri romane ale fertilității, organizate în cinstea zeului Liber și a zeiței Liberia se petreceau acte ritualice orgiastice. Sabatienii, cei ce făceau parte dintr-o sectă ebraică cabalistică, credeau că prin unirea sexuală ritualică cu femeile, prin trezirea forței interioare dobândite prin credință, se pregăteau pentru venirea lui Mesia. În perioada creștină
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și cultivate bonae mulieres sau meretrices se antrenau în destinderea atmosferei serbărilor, ceremoniilor, banchetelor și pentru a ține companie înalților demnitari și elitei culturale a timpului. Ca modele legendare, practicantele amorului liber le aveau pe Acca Larentia și pe Flora, zeițe în cinstea cărora se organizau serbări speciale lupercalia și floralia, pe Venus, zeița frumuseții și a iubirii. Profesionistele amorului liber erau autorizate prin licentia stupri (în latină, stuprum, i = desfrîu), frecventau uneori și lupanarele, similare bordelurilor, și participau la orgii
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
banchetelor și pentru a ține companie înalților demnitari și elitei culturale a timpului. Ca modele legendare, practicantele amorului liber le aveau pe Acca Larentia și pe Flora, zeițe în cinstea cărora se organizau serbări speciale lupercalia și floralia, pe Venus, zeița frumuseții și a iubirii. Profesionistele amorului liber erau autorizate prin licentia stupri (în latină, stuprum, i = desfrîu), frecventau uneori și lupanarele, similare bordelurilor, și participau la orgii sexuale organizate de împărați și alți înalți demnitari. Artiștii, printre care, Petronius (?-66
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
șaptesprezece dintre ele sunt dedicate unor personaje feminine legendare, una dintre ele este dedicată poetesei Sapho. Ovidius este și autorul Metamorfozelor, Tristelor, Ponticelor, a creat Ars amandi sau Ars amatoria, o capodoperă a literaturii erotice. Autorul s-a substituit fiului zeiței Venus, Amor / Cupidon, pentru a-i sfătui pe bărbați și pe femei să-și cucerească iubitele / iubiții la teatru, în forum, la circ, la băi, la ospețe și să rămână în sfera farmecelor lor. El se adresează cu sfaturi curtezanelor
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ale monumentului funerar prezentau nașterea ei miraculoasă. Mama sa, Ahmes, ar fi fost vizitată de zeul Amon Ra în chip de faraon și din unirea lor ar fi rezultat viitoarea regentă-faraon. Alte imagini o reprezintă pe copilă alăptată de Hathor, zeița cerului. După o domnie de 20 de ani, regenta-faraon Hatșepsut a intrat în lumea umbrelor în anul 1483. Urmașul ei, Tutmes al III-lea, a dus o politică războinică, dovadă, cele 17 campanii în Asia Mică. Umilit de regenta-faraon, și-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
între Semiramida de Assur (I) și Semiramida Nitocris (II), soția regelui babilonian Nabucodonosor al II-lea (604-562), căreia i se atribuie Grădinile suspendate, considerate una dintre minunile lumii antice, alături de: Piramida lui Keops, Statuia lui Zeus, Colosul din Rodhos, Templul zeiței Artemis din Efes, Templul sau mauzoleul din Halicarnas, Farul din Alexandria. Tot Herodot i-a plasat Semiramidei de Assur originea în Ascalon, în Palestina. Era considerată fiica zeiței Decerto și a unui muritor. Rușinată că a născut un copil, zeița
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
antice, alături de: Piramida lui Keops, Statuia lui Zeus, Colosul din Rodhos, Templul zeiței Artemis din Efes, Templul sau mauzoleul din Halicarnas, Farul din Alexandria. Tot Herodot i-a plasat Semiramidei de Assur originea în Ascalon, în Palestina. Era considerată fiica zeiței Decerto și a unui muritor. Rușinată că a născut un copil, zeița a abandonat-o la naștere, au crescut-o ciobanii și au hrănit-o porumbeii. Un demnitar s-a îndrăgostit de ea, a adus-o la Ninive unde a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
zeiței Artemis din Efes, Templul sau mauzoleul din Halicarnas, Farul din Alexandria. Tot Herodot i-a plasat Semiramidei de Assur originea în Ascalon, în Palestina. Era considerată fiica zeiței Decerto și a unui muritor. Rușinată că a născut un copil, zeița a abandonat-o la naștere, au crescut-o ciobanii și au hrănit-o porumbeii. Un demnitar s-a îndrăgostit de ea, a adus-o la Ninive unde a devenit soția regelui și, după ce soțul s-a sinucis, ea a devenit
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pe Semiramida de Assur ca fiind soția eroului Ninus, întemeietorul statului asirian și fondatorul orașului Ninive, capitala Asiriei. Medicul grec Ctezias din Cnidos a descris-o pe Semiramida (I) ca fiind femeia fatală a Mesopotamiei, în adorația căreia se aflau zeițele Ishtar din Babilon și corespondenta ei asiriană, Astharte, ambele, protectoarele dragostei. Considerându-se sub tutela erotică a zeițelor Ishtar și Astharte, Semiramida (I) a cucerit inimi de regi, a dominat diferiți amanți, subjugați, intereselor ei și, pe cei care-i
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Medicul grec Ctezias din Cnidos a descris-o pe Semiramida (I) ca fiind femeia fatală a Mesopotamiei, în adorația căreia se aflau zeițele Ishtar din Babilon și corespondenta ei asiriană, Astharte, ambele, protectoarele dragostei. Considerându-se sub tutela erotică a zeițelor Ishtar și Astharte, Semiramida (I) a cucerit inimi de regi, a dominat diferiți amanți, subjugați, intereselor ei și, pe cei care-i deveneau incomozi, îi omora. Tot legendele îi atribuie Semiramidei (I) întemeierea Babilonului, "Poarta lui Dumnezeu", vestit oraș al
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
lui Pericle. Profesorul Damon a fost acuzat de ideea exprimată că un conducător ideal este un tiran luminat, ceea ce intra în contradicție cu regimul democrat atenian. Celebrul sculptor Phidias a fost acuzat că n-ar fi folosit aurul pentru statuia zeiței Atena și că l-ar fi însușit. Anaxagoras, alt apropiat și sfătuitor al lui Pericle, a fost acuzat de blasfemie, de necinstirea zeilor. Drept urmare, Pericle a fost amendat cu 50 de talanți și destituit din funcția militară de strateg pe
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
metecă, străină, și legile ateniene restricționau drepturile străinilor, că sfidează zeii, că a creat o organizație religioasă secretă ce se întrunea în casa ei. A fost acuzată de impietate, întrucât cu prilejul ritualului de slăvire a Aphroditei, reproducea legenda nașterii zeiței din spuma mării prin spectaculoasa ei ieșire, goală, din mare. A fost apărată de Hyperides, un admirator al hetairei, cu o pledoarie ce s-a încheiat cu gestul acestuia de a-i smulge veșmântul acuzatei și a întreba completul de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
nu a cedat farmecelor seducătoarei hetaire care s-a răzbunat, punându-l pe Praxiteles să-l sculpteze pe luptător în postura lui Narcis, fiul unei nimfe care, râvnit de tinere femei și de nimfe, disprețuia dragostea lor. Ca pedeapsă, Nemesis, zeița infernului, l-a făcut pe Narcis să-și privească chipul în oglinda apei și să se îndrăgostească de propriul chip. S-a stins de durere și în locul acela a răsărit o floare, narcisa. Mulțimea clienților i-a fost utilă în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
câștigat aderența și simpatia poporului egiptean, contrar ostilității de a fi acceptată o femeie pe tron și, în plus, macedoneană grecoaică, pentru că și-a însușit perfect limba, a venerat zeitățile egiptene, s-a considerat și a convins că este întruparea zeiței Isis, a construit impunătorul templu Dendara. Deosebit de inteligentă, cu intuiții politice și mai cu seamă cu ambiția de a-și dobândi și menține tronul, Cleopatra s-a folosit de relațiile cu cei din anturajul ei și de relațiile de intimitate
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
conducea efectiv, constituită din: eunucul Potheinos care lua deciziile și cu care Cleopatra a intrat în conflict, dascălul de retorică Theodocos și egipteanul Ahillas. S-au creat două tabere una o susținea pe Cleopatra ce se proclamase noua Isis, reîncarnarea zeiței Isis (faraonii erau considerați de origină divină), alta, în frunte cu rigidul Potheinos, îl susținea pe Ptolemeu al XIII-lea și vedea în tânăra pretendentă, un tiran. În această perioadă, primul triumvirat, constituit de liderii romani: Cezar, Pompei și Crassus
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a străduit să-i cucerească pe generalii romani, să-i impresioneze și să-i facă parteneri. Extravagantă, știa să creeze spectacole de plăceri și desfrâu, uza probabil și de vrăjitorii orientale, știa să-și facă apariția în ceremonii în postura zeiței Isis și să lase impresia celor ce o priveau că se află în fața unei descendente divine. Bogată, îi copleșea cu daruri pe cei care-i aduceau servicii și stăruia în atingerea scopurilor. Puternică, sentimentală și ambițioasă, a murit cu demnitate
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
În textul jurnalului sunt intercalate încercări și realizări poetice de genul celor cu formă fixă, tanka. Poeziile ei sunt incluse în diferite antologii: Gheața pe apă E subțire ca spuma Și prima rază de soare O va topi. * Din mila Zeiței Ce-mi trimite darul Simt că am să pot atinge Vârsta cocorilor. * Când arde fânul împărătesc În soarele de primăvară Cum să rămână întreagă O cocioabă?2 Theodora (?-928) și Marozia Theophylact (890-932 / 937) Soția consulului roman responsabil cu finanțele
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
din Roma, Agostino Chigi. Imperia era admirată pentru frumusețea, inteligența și rafinamentul purtării ei. Era considerată cea mai frumoasă curtezană din Roma. Era supranumită împărăteasa curtezanelor, i-a servit ca model pictorului genial Rafael (1483-1520) pentru realizarea unui portret al zeiței Venus. A murit prin sinucidere (purta un inel cu două capsule, într-una era somnifer și în cealaltă era otravă). S-a otrăvit la numai douăzeci și șase de ani, dezamăgită că iubitul ei, Angelo del Buf, cu care trebuia
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
corp perfect, se preocupa intens de menținerea frumuseții prin ritualuri de băi reci, dietă spartană, exerciții în aer liber, echitație, folosea cosmetice de ea cunoscute, își alegea cu grijă ținutele sobre și extrem de elegante. Se străduia să corespundă asocierii cu zeița romană a vânătorii al cărei nume îl purta iar pictorii vremii o reprezentau astfel. Era rafinată, mereu proaspătă, greu accesibilă, seducătoare. Cultivată, scria versuri. Și-a măritat fetele cu descendenți ai familiilor nobiliare, ea a devenit doamnă de onoare a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
mai constanți fiind bancherul Ouvrard, cel ce îi subvenționa petrecerile și fanteziile. În salonul lui Paul Barras a cunoscut multe persoane, printre care și pe tânărul locotenent corsican Napoleon Bonaparte. Excentrică și frivolă, doamna Tallien mergea la teatru costumată în zeița Diana, zeița vânătorii. Era supranumită frumoasa ateniană, și în timpul revoluției, Notre Dame Thermidor. Thérèse a avut faima de a fi avut numeroși amanți de ai căror bani și influențe profita, faima de a da naștere copiilor în afara căsătoriei. Jean Lambert
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
fiind bancherul Ouvrard, cel ce îi subvenționa petrecerile și fanteziile. În salonul lui Paul Barras a cunoscut multe persoane, printre care și pe tânărul locotenent corsican Napoleon Bonaparte. Excentrică și frivolă, doamna Tallien mergea la teatru costumată în zeița Diana, zeița vânătorii. Era supranumită frumoasa ateniană, și în timpul revoluției, Notre Dame Thermidor. Thérèse a avut faima de a fi avut numeroși amanți de ai căror bani și influențe profita, faima de a da naștere copiilor în afara căsătoriei. Jean Lambert Tallien, scandalizat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
moartea. Epuizat de petreceri și de desfrâu, Ximen Qing s-a îmbolnăvit și din cauza bolilor venerice a murit, la treizeci și trei de ani. S-au desfășurat procesiuni, ritualuri în temple, s-au efectuat sacrificii în mai multe temple și în Templul Zeiței Milei, Guanyin. Soțiile și slugile l-au bocit în fața tăbliței funerare puse la loc de cinste în casă. După încheierea comemorării morții marelui mandarin, unele soții și slujitoarele lor au fost vândute altor bărbați, altele au murit, unele s-au
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]