6,121 matches
-
care mă refer, din 19 decembrie 2002, discurs ținut în fața Parlamentului, Iliescu a vorbit mai degrabă ca un șef al opoziției decât ca un președinte care a câștigat confortabil alegerile. Oare chiar nu conduce el România? Au circulat chiar și zvonuri în legătură cu provocarea de alegeri anticipate, adică scoaterea la pensie a președintelui actual. Conflict între generații: optzeciștii împotriva șaizeciștilor! O să mi se explice că e normal să existe tensiuni între președinte și șeful Executivului, că așa a fost încă din toamna
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
ținea, S-ar prăvăli în spațiu spre vecinică pierzare Și una peste alta zdrobindu-se-ar cădea; Ast zgomot ce ar face, fatala grozăvie, Amestecul, izbirea și uietul trupesc, Vrăjbite elemente, cutremur în tărie, N-ar face-atîta zgomot c-ast zvon duhovnicesc. Cu toată detestabila lui filologie, Eliade are mijloace pentru marele vers romantic. De la Victor Hugo a luat numele proprii barbare, hohotitoare, pe care le adună ca într-un fel de conjurație: Cu-același scomult cade și Belzebuth, Astaroh, Talmuth
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
prima ediție a „Vieții lui Mihai Eminescu”, G. Călinescu incidentul după alte surse, pe care le vom analiza: „...Petre Poenaru care, jucându-se ca din întâmplare cu praștia, îl izbi în frunte / pe M. Eminescu, n. n./ cu o pietricică. (...) Contrar zvonurilor melodramatice, Eminescu n-a suferit prea mult de pe urma așa-zisului atentat care îi pricinuise o simplă zgârietură și nici nu pare a fi avut stări de agitațiune așa cum scria, cu o vulgară declamațiune, Scipione Bădescu: „îndată ce-l dezleagă rupe tot
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
iar după un timp revista celor tineri poartă indicație „serie nouă”. Nu insistăm, dar câteva fragmente din textul lui Radu Popea, din 8 octombrie 1889, sunt necesare pentru a înțelege fenomenul: „în numărul trecut al acestui ziar s-a înregistrat zvonul despre apariția unei noi Fântâna Blandusiei. Zvonul s-a adeverit. Duminica trecută s-a dat în vileag un ziar cu numele foaei noastre. (...) în luna noiembrie a anului trecut, având dese întâlniri cu d-nii L. Nicoleanu, I. Popescu, D. Marinescu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
poartă indicație „serie nouă”. Nu insistăm, dar câteva fragmente din textul lui Radu Popea, din 8 octombrie 1889, sunt necesare pentru a înțelege fenomenul: „în numărul trecut al acestui ziar s-a înregistrat zvonul despre apariția unei noi Fântâna Blandusiei. Zvonul s-a adeverit. Duminica trecută s-a dat în vileag un ziar cu numele foaei noastre. (...) în luna noiembrie a anului trecut, având dese întâlniri cu d-nii L. Nicoleanu, I. Popescu, D. Marinescu și Dion. Miron, din vorbă-n vorbă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pe frizerul regal decât în trecere (la bibliografie, fără a-l cita) este pentru că acesta crease, prin întărire, un șablon cultural. Încă din 1893, din scrisoarea Hariettei, se știa de cărămida care a pus capăt vieții lui Eminescu, acesta era zvonul public, asta știa lumea despre sfârșitul poetului, deși biografii lui nu consemnau faptul. Acum, la 1926, sora poetului este confirmată de un martor la evenimente, iar șablonul se pietrifică. George Călinescu va fi unul dintre cei care vor lupta să
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cine știe cui; întreg romanul de dragoste dintre Eminescu și Veronica Micle se desfășoară, după Nicolae Pătrașcu, sub ochii „bătrânului domn M.”, al cărui nume îl ține în prima literă; singurul lucru serios de luat în seamă de aici este afirmația, sau zvonul, că cei doi poeți se cunoșteau de la vârsta de 17-18 ani, vezi observațiile noastre de mai sus, la scrisoarea Hanrietei prin care-i explică Emiliancei că Eminescu s-a fotografiat pentru Veronica la 18 ani, apoi la schița lui Eminescu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Palatului). Pentru că a stat o lună la Florești unde a tradus o carte din nemțește? Sunt aproape enigme (totuși, prietenii lui Eminescu explică retragerea lui la Florești și prin motive de sănătate). În acest raport de sinteză sunt integrate și zvonuri publice. Despre „hereditrate” știm că s-a pronunțat și I.L.Caragiale, dar imediat după moartea poetului. Despre alcoolism a scris Panaite Zosin la 1902. Vedem, mai sus, în Manuscrisul Potra: „o tristă achiziție a secolului nostru”, deci autorul înscrisului își
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
sunteți conștient că trebuie să faceți ceea ce e bine", aceasta înseamnă: "Faceți exact ceea ce vreau eu să faceți". Mai există apoi bârfitorii și gurile sparte a căror principală rațiune de a fi pare aceea de a răspândi și amplifica toate zvonurile pe care le aud sau le inventează. Dorința lor de a furniza informații este atât de covârșitoare încât, în mod subconștient, ei încearcă să o ascundă sub formule de genul "N-o să credeți, dar", " N-ar trebui să vă spun
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
subconștient, ei încearcă să o ascundă sub formule de genul "N-o să credeți, dar", " N-ar trebui să vă spun toate astea, dar" sau "Nu suflați o vorbă despre tot ce v-am spus". "Nu vreau să dau naștere unor zvonuri" înseamnă de obicei: "Ador să stârnesc zvonuri "; Nu vreau să aud nici o bârfă stupidă" adesea vrea să spună "Treci direct la aspectele mai picante"; "Știu că nu e treaba mea" înseamnă: "Ia să văd dacă mai pot născoci ceva". "Aș
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
formule de genul "N-o să credeți, dar", " N-ar trebui să vă spun toate astea, dar" sau "Nu suflați o vorbă despre tot ce v-am spus". "Nu vreau să dau naștere unor zvonuri" înseamnă de obicei: "Ador să stârnesc zvonuri "; Nu vreau să aud nici o bârfă stupidă" adesea vrea să spună "Treci direct la aspectele mai picante"; "Știu că nu e treaba mea" înseamnă: "Ia să văd dacă mai pot născoci ceva". "Aș vrea să pot spera că" este un
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
atât de amabilă, atât de deschisă! (Face un compliment unei terțe persoane. ) SALLY: Aș putea să spun și eu câte ceva despre asta. (Cursă. ) BOB: (întrebător) Ce vrei să spui? (înghite momeala împreună cu cârligul). SALLY: Nu vreau să dau naștere unor zvonuri, dar... (Urmează o bârfă picantă despre Sue. ) Bob ar fi făcut mai bine să evite cursa, să schimbe subiectul sau să încheie conversația. Sally a aruncat o momeală din care el a mușcat și este gata să fie prins și
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
și pentru ea "timpul stătu" Vitoria nu măsoară vremea după calendar, ci se conduce după semnele naturii pe care le înțelege: vântul dă semne "șușuind prin crengile subțiri ale mestecenilor", pădurea de brad "clipi din cetini și dădu și ea zvon", brazii erau "mai negri decât de obicei", dar mai ales "nourul către Ceahlău e cu bucluc". Venirea iernii sugerează așadar drama femeii. Alte semne prevestitoare vin din timpuri mitice: "cucoșul se întoarse cu secera cozii spre focul din horn și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
trimită... din moment ce mi-au trimis pachet, Înseamnă că știau unde sunt. Și mai ales știau că trăiesc... Când ați fost eliberat? În 29 iunie 1964, cu decretul. Așa, și v-am spus că m-am eliberat odată cu Tertulian Langa. Circulau zvonuri despre decret Înainte de eliberare? Să vă spun ceva: mereu În pușcărie aveam decrete din astea. Se spunea: „Bă, știți că a apărut un decret, că ne vom elibera”... și-așa mai departe. Până la urmă, n-am mai crezut nimic... În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mult pe teme morale și religioase... Ovidiu Cotruș era o minte strălucită și-l ascultam cu plăcere cei vreo cinci care eram În grup. Când ați fost arestat? Am fost arestat În 18 august 1948. Eram bursier și se răspândise zvonul că cei care au bursă trebuie neapărat să se Înscrie În brigăzile absolut voluntare de muncă pe șantierele patriei socialiste, astfel că și eu m-am Înscris Într-o astfel de brigadă, ca să nu pierd bursa. În brigada asta, de la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
am fost la Judecătoria din Hunedoara, unde mi s-a restituit parte din casă și terenul respectiv... Fosta mea soție a murit anul trecut. Până a trăit ea n-a vrut ca eu să beneficiez de nimic. Ba chiar răspândise zvonul, ca să ajungă și la urechea mea, că ea a cumpărat de la stat partea mea din casă... Ei, după ce-a murit ea, sora ei, care avea cu totul altă atitudine față de mine, mi-a telefonat și m-a rugat să
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
spus să-mi iau paltonul. Am Îmbrăcat paltonul, mi-am pus ochelarii și m-au luat. Primul gând a fost: „Mi-am luat paltonul, Înseamnă că nu mai mă duc la anchetă... Ce se Întâmplă?”. Știam Înainte de arestare, că circulau zvonuri că Îi mai scoteau pe deținuți și-i Împușcau, pe la Mamaia, pe nu știu unde, pe plajă... Și, Într-adevăr, m-au scos din incinta Închisorii, m-au urcat Într-un GAS, am ieșit pe poartă... și-atuncea eram sigur că mă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
greva de la Aiud. Acolo era așa severitate, că se certau rușii cu chinejii și atunci regimul era mai sever În Închisoare. N-aveai voie să stai toată ziua decât pe marginea patului. Cum ați primit vestea eliberării la Salcia? Erau zvonuri, știați de decret? S-a aflat, că o parte au plecat mai În primăvară... A fost un decret cu pedepse mai mici și se pleca, și mereu scădea numărul, da’ aduceau alții... Da’ am aflat de la cineva de decret și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
în colegiile electorale din România? Domnul Dumitru Ghica, fiind președinte al Ministerului, a zis în Ca meră că această alegere este «un avertisment»; de către cine și cui se dă acest avertisment?“13 Totuși nepopularitatea domnitorului creștea. În public se răspândește zvonul cum că prințul Carol s-ar fi arătat nemulțumit de modicitatea listei civile, iar guvernanții s-ar fi arătat gata ca să propună Camerei votarea unei dotațiuni anuale de 300 000 lei. Ziarul Românul deschide focul și atacă guvernul pe această
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cari erau la suprafață și reprezentau elita gândirii românești și speranța pentru viitor. În 1871, d-abia elev în clasa IV-a gimnazială, nu prea știam multe din viața bucureșteană. Dar prin zidurile școalei și ale pensionatului, unde internam, străbătea zvonul lucrurilor din afară. Ziare citeam puține, rareori citeam ziarele, totuși începeam să cunoaștem oamenii cari aveau notorietate, cari scriau, cari reprezentau curentele noi și stăpâne ale zilei de mâine. Ziare nu erau multe și nici nu apăreau în toate zilele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și bătăuși.13 Pe la ora 4 publicul începe să iasă în valuri de la conferință și noi dimpreună cu publicul. Pe peron ne grupăm coloana de asalt și ne repezim. Atâta neobicinuită desfășurare de forțe militare și polițienești, cât și oarecare zvonuri puse în circulație, atrăsese un public numeros de curioși care nu înțelegeau nimic. Așa că, atunci când am ieșit de la conferință, ne-am pomenit în mijlocul unei mulțimi care staționa pe ambele trotuare așteptând marele eveniment. Coloana de asalt se repede în cap
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cât și România se apără și protestează. Turcia invocă dreptul ei de putere suverană și contestă statelor tributare capacitatea de a semna convențiuni ca state independente, ceea ce îndeamnă pe sârbi și pe români să procedeze de comun acord. De aci zvonul că o înțelegere militară a fost încheiată între ei. Ministrul de Externe al României, Vasile Boerescu, lucrează cu multă activitate ca să poată încheia convențiunea cu Austro-Ungaria. Berlinul, Petersburgul și Viena au recunoscut Serbiei dreptul de a încheia astfel de convențiuni
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
instalat biroul electoral, și am intrat înăuntru. Venirea noastră a fost foarte bine primită. Mai târziu am aflat că unul dintre studenți fiind ruda unui fruntaș liberal, avusese însărcinarea să recruteze câțiva studenți cari să stea de gardă benevolă; unele zvonuri spunând că poliția ar avea de gând să atace noaptea urna cu bătăușii, opoziția își lua măsurile defensive. Când am ajuns la Primărie, am găsit sus petrecere. În sala urnei, biroul era în păr, apoi încă câțiva liberali hotărâți să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Îmi aduc aminte că am venit cu toții înarmați, care cu un revolver, care cu un pumnal, care cu un box. Eu, de când cu bătaia de la Colegiul al 2-lea, renunțasem la baston și-mi luasem un box. De afară veneau zvonuri sinistre. Patrulele de cavalerie se plimbau pe străzi și se zvonea că la noapte va fi revoluție, că în mahalale e mare fierbere, că Dealul Spirii și Tabaci pornesc către centru, că alte mase se îndreaptă către Văcărești spre a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ani, unul dintre fruntașii liberali-radicali devotați lui I.C. Brătianu. Printre În timpul acesta, atmosfera se întunecă în Orient. În Bosnia și Herțegovina insurecție, în Balcani bande bulgărești, în Serbia și Muntenegru pregătiri de război. Răuvoitorii guvernului răspândesc în străinătate și în presa străină zvonul că România a încheiat un tratat de alianță cu Serbia, spre a ataca Turcia.61 Mihail Kogălniceanu, în calitate de ministru de Externe, trimite agenților noștri diplomatici următoarea telegramă: „Sunteți autorizați a da desmințirea cea mai formală aserțiunii după dare România ar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]