4,793 matches
-
anumite situații însă putem să le ascundem. Cu alte cuvinte, putem să ne prefacem și putem să mințim. Ceea ce duce la concluzia că propriile trăiri ne sunt în mod nemijlocit cunoscute pe când cele ale altora trebuie să fie „descoperite“. Wittgenstein pune în discuție asemenea intuiții și reprezentări familiare pe baza cercetării gramaticii expresiilor despre ceea ce simțim și a relației lor cu expresiile care descriu caracteristici ale comportării. El urmărește să determine ce lumină aruncă asupra acestor intuiții și reprezentări familiare o examinare mai
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
este și impresia că psihologia ar studia o realitate diferită de cea care constituie obiectul cercetării în celelalte științe, „lumea lăuntrică“. Nu este vorba să se conteste că psihologia cercetează stări și procese psihice. Însuși termenul psihologie o spune. Ceea ce pune în discuție Wittgenstein este ideea că problema cercetătorului ar fi „să pătrundă“ dincolo de ceea ce este controlabil prin observație, să ne dezvăluie o lume ascunsă în spatele comportării subiecților. Uneori observarea comportării verbale și nonverbale poate să conducă într adevăr la concluzii greșite cu privire la
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
postmodernă, în vreme ce alții consideră pur și simplu că terenul studiilor culturale este în mod evident cultura și societatea actuală, care este postmodernă; aceasta fără însă a da o definiție termenilor, fără a identifica miza pusă în joc și fără a pune în discuție motivul pentru care metoda sau subiectul sînt "postmoderne"36. De fapt, termenul "post modern" este poate unul dintre cei de care se abuzează cel mai mult și care provoacă cele mai mari confuzii în lexicul teoriei critice contemporane. Termenii "modern
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
îl folosesc pentru a se opune ordinii stabilite. Din moment ce mulți dintre acești indivizi sînt tineri, este de așteptat ca discursul să fie folosit încă o bună bucată de timp. Unul din scopurile studiului ce urmează va fi acela de a pune în discuție anumite discursuri dominante ale fenomenului postmodern pentru a demonstra existența confuziei, neglijenței și a superficialității prezente în multe din utilizările simptomatice ale discursului. Voi pune de asemenea în discuție utilitatea acestui discurs pentru interpretarea unor fenomene specifice în cultura noastră
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
degrabă pe noțiuni constructiviste pe care le problematizează. În consecință, unul dintre obiectivele acestui capitol va fi să explice modul în care este formulată noțiunea de identitate de către teoria postmodernă și cum este aceasta construită în cadrul formelor culturale postmoderne. Se pune în discuție, așadar, dacă identitatea este în mod fundamental diferită în epoca așa-zis postmodernă și dacă se poate susține existența unei diferențe între modernitate și postmodernitate și între identitatea modernă și cea postmodernă. Identitatea în teoria postmodernă Din perspectivă postmodernă, pe măsură ce
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
postmodernitate și între identitatea modernă și cea postmodernă. Identitatea în teoria postmodernă Din perspectivă postmodernă, pe măsură ce complexitatea și extinderea societății moderne se accentuează și ritmul său se accelerează, identitatea devine din ce în ce mai puțin stabilă, din ce în ce mai fragilă. În această situație, discursul postmodern pune în discuție însăși noțiunea de identitate, susținînd că aceasta este un mit și o iluzie. Conform scrierilor unor teoreticieni moderni, precum cei ai Școlii de la Frankfurt, ca și în cele ale lui Baudrillard și ale altor teoreticieni postmoderni, subiectul autonom, autoconstituit, care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și eului modern. Atît eul, cît și textul postmodern sînt plate și lipsite de profunzime, superficiale și pierdute în intensitățile și vacuitățile momentului, lipsite de substanță și semnificație, ca și de legături cu trecutul. Asemenea texte și existențe postmoderne unidimensionale pun în discuție relevanța modelelor hermeneutice de profunzime, precum modelul marxist al aparenței și esenței, al conștiinței false și adevărate, al ideologiei și adevărului; modelul freudian al semnificațiilor latente și manifeste; modelul existențialist al existenței autentice și neautentice; modelul semiotic al semnificatului și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și postmoderne. Localizarea postmodernului Într-un anumit sens, nu se poate spune cu precizie dacă această cultură a imaginii contemporane și aceste forme de identitate pot fi descrise ca moderne sau postmoderne. Multitudinea tipurilor de reclame Marlboro aflate în circulație pun în discuție afirmații referitoare la ruptura radicală între postmodernism și cultura modernă și că postmodernismul reprezintă cultura dominantă. Căci reclamele actuale pentru Marlboro se bazează pe imagini și strategii estetice tradiționale, moderne și postmoderne, făcînd în același timp uz și de o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
dintr-un interviu televizat cu Bill Drake în emisiunea "Alternative Views" pe care am făcut-o eu și Frank Morrow cu privire la cercetarea ce va constitui următoarea sa carte asupra pericolelor fumatului. 12 Michael Schudson (1984) rezumă literatura și studiile care pun în discuție eficacitatea campaniilor publicitare în procesul real de determinare a clienților de a le cumpăra produsele; în fapt, funcțiile reclamei în promovarea stilului, modelelor și imaginilor de identificare și diferitele ideologii prezintă mai degrabă interes pentru studiile culturale; acestea ar trebui
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
construirea identității sale a arătat cu claritate că imaginea și aspectul unui individ contribuie la definirea a ceea ce este sau cel puțin a modului în care este perceput și în care ceilalți se raportează la el. Ca atare, Madona a pus în discuție chestiunea identității și i-a revelat caracterul de construct și natura sa alterabilă. Madona a fost pe rînd dansatoare, muziciană, manechin, cîntăreață, vedetă a videoclipurilor, actriță de film și de teatru, "cea mai de succes femeie de afaceri a Americii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
tehnologie subminează însăși ideea de ființă umană; în vreme ce erodarea valorilor tradiționale ridică întrebarea care anume valori merită să supraviețuiască și care dintre noile valori și politici poate contribui la crearea unui viitor mai bun. Atît Baudrillard, cît și scriitorii cyberpunk pun în discuție însăși natura societății contemporane, a culturii, valorilor și politicii sale, obligînd cititorul să reevalueze concepte politice și teoretice esențiale. Neuromancer și viziunea lui Baudrillard Categoriile principale propuse de Baudrillard, acelea de "hiperrealitate", "simulare" și "implozie" apar toate în Neuromancer și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de căutare a căilor de acces spre propriile cunoștințe evidențiind modul de a înțelege o anumită temă, un anumit conținut. Etapele realizării „ciorchinelui”: 1. Scrieți un cuvânt sau o propoziție nucleu în mijlocul tablei; 2. Scrieți cuvinte sau sintagme în legătură cu tema pusă în discuție; 3. Legați cuvintele sau ideile produse de cuvântul sau propoziția nucleu prin linii care evidențiază conexiunile între idei; 4. Scrieți ideile în legătură cu tema propusă realizând o structură în formă de ciorchine. Reguli pentru utilizarea acestei tehnici: Scrieți tot ceea ce considerați
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cornea Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1144]
-
al Partidului. El continuă linia de independență față de Moscova, stabilind relații cu Germania de Vest și refuzând să rupă relațiile cu Israelul după războiul de șase zile. Mitul politic al „eliberării” României de către Armata Roșie la 23 august 1944 este pus în discuție în 1967. Pentru a aduce Ministerul de Interne, condus încă de puternicul Alexandru Drăghici, sub controlul PCR și al său personal, Ceaușescu a denunțat abuzurile Securității din regimul Dej. O măsură de supraveghere judecătorească a fost impusă activităților MAI și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
deosebit excelentele comentarii pe marginea lucrării Religious America, Secular Europa? A Theme and Variations semnată de ,,greii" sociologiei religiei (Peter Berger, Grace Davie, Effie Fokas). Mirel Bănică analizează cu absolută îndreptățire și real profesionalism (in)compatibilitatea dintre modernitate și religie pusă în discuție de autorii cărții. Secțiunea conține și remarcabile pagini de critică constructivă despre Enciclopedia Ortodoxiei Românești, coordonată de profesorul Mircea Pădurariu, și Biserica și elitele intelectuale interbelice, cartea lui Constantin Mihai. Mult mai generos în aprecieri (,,două volume esențiale în înțelegerea
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
compromis al altor sisteme sunt și mai reale. Puterea lor constă și în slăbiciunea altora. Nu facem fără îndoială procesul lui Bujor Nedelcovici, al cărui talent, acuitate spirituală, viziune socială și politică, independență morală au, fără îndoială, toată adeziunea noastră. Punem în discuție (în mod utopic !) doar o anumită viziune utopică și literară, cam prea speriată, în mod fatal reducționistă și mecanică. Mai ales când privim harta morală a lumii, unde tragicul și grotescul, bufoneria atroce și arbitrarul imposibil se întâlnesc, ici și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
dilemă fundamentală? Textele care urmează se referă nu la aspectul intrinsec al culturii prin definiție spontan, autonom, incontrolabil și neplanificabil ci la formele sale strict organizate și, mai ales, la motivarea lor ideologică. Doar acestea pot și trebuie să fie puse în discuție. Ideea directoare centrală: numai personalitatea și originalitatea, în orice domeniu cultural, sunt virtual creatoare. Imitația mecanică, epigonismul și alinierea servilă, minoră, sunt lipsite de valoare. 1. Rănile revoluției culturale Autorul sinistrei revoluții culturale importată din China maoistă, dar intrinsecă marxismului
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
utopie și o adevărată catastrofă. Nu trebuie să uităm că această idee a fost energic propagată și după 1989. Din nefericire, tradiția statului maximal, puternic centralizat, cu rol excesiv, este mai veche la noi decât perioada comunistă. Ea a fost pusă în discuție și contestată chiar și înainte de primul război. Cercetări recente demonstrează (Apostol Stan) tocmai acest tip de reacție antietatistă. Ea a existat deci efectiv și în reflexia politică românească 29. Un fir de gândire ce trebuie continuat și amplificat. O condiție
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ales, de tehnicile moderne de difuziune și de manipularea lor. 2. Selecția valorilor culturale devine, în consecință, diferențiată și pluralistă, în mod inevitabil. Centrele de valorificare externă și canoanele respective se multiplică și se diversifică. Ele sunt tot mai critic puse în discuție, în special în S.U.A., modificate și reformulate după noi criterii, cu tendința regrupării finale în jurul unui canon universal. El nu reprezintă încă o realitate critică propriu zisă. Dar nu alta este orientarea actuală în ultimele decenii ale secolului și, mai
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
raportare și la modificările actuale evidente ale raportului național-universal în literatură 30. Nu se mai poate vorbi de compartimente riguros închise, exclusive, ci doar de relații complementare. Deci o dublă existență literară, normală și spontană devine perfect posibilă. Fără a pune în discuție, dar nici a privilegia specificitatea, deloc imuabilă. Ea intră în tot mai multe, noi și inedite combinații, încât orice purism devine practic imposibil. Pășim, progresiv, într-o perioadă de interferențe și metisaje culturale inevitabile. Fenomen strict obiectiv, de acceptat și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
colective. Se constată că performanțele jucătorilor constituie adesea rezultatul unor impresii de ansamblu. Ele se clădesc deseori pornind de la opinii sau intuiții pe care le considerăm solide și de necombătut, deoarece se bazează pe niște cifre brute. Așadar nu se pune în discuție exactitatea lor pentru că acestea, sunt la rândul lor înregistrate pe calculator. Exemplul cel mai curent de apreciere eronată este cel legat de comparația a două performanțe aparent asemănătoare, aparținând unor jucători diferiți: astfel, în cadrul aceleiași echipe, cele douăzeci de puncte
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
structurează lucrarea în patru capitole, judicios gândite, în sensul că pleacă de la un demers teoretizant și comparativ privind orașul și formarea lui în spațiul românesc estcarpatic, pentru a discuta ulterior, pe multiple planuri, de Bacăul modern. În primul rând, este pus în discuție orașul „formal”, cu structura administrativă, cu o arhitectură specifică zonei în discuție, transporturile și dezvoltarea lor, sistemul sanitar și cel de ordine și siguranță publică. Acestui demers precumpănitor administrativ, autorul îi adaugă analiza orașului social și economic, circumscris dezvoltării general
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cele de calitatea I fiind rezervate exclusiv militarilor români. Dealtfel, la acea dată, toate morile din oraș se aflau la dispoziția nevoilor armatei, ele funcționând pe un profit foarte bun, datorită comenzilor mari venite din partea statului. Situația zahărului a fost pusă în discuție în ședința din luna aprilie 1916. Orașul avea lunar 7.000 de kilograme, ce urmau să fie împărțite la populație, pe baza unor bonuri eliberate de poliție, în trei centre: Școala Nr. 1 de Băieți, Școala Nr. 1 de Fete
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
societății franceze, prăpastia apărută în secolul al XVII-lea, între cultura savantă și cultura populară, se adîncește și mai mult. Cultura savantă rămîne fondată pe principiile creștine și pe moștenirea Antichității redescoperite în epoca Renașterii. Nici chiar succesul "luminilor" nu pune în discuție cele două fundamente ale culturii clasice transmisă în colegii, mai ales iezuite; dar i se adaugă credința în progresul nemărginit al umanității către fericire, grație rațiunii și științei. În același timp, clasele dominante se străduiesc să impună poporului cîteva dintre
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în persoana regelui" și respinge suveranitatea poporului. Dar, prezentată ca o concesie, Carta recunoaște cuceririle politice și sociale ale Revoluției: egalitate în fața legii, accesul tuturor la funcțiile civile și militare, libertate individuală, drept de proprietate vînzarea bunurilor naționale nu este pusă în discuție. Desigur, sînt stabilite limite pentru afirmarea libertății de religie (religia catolică este într-adevăr "religie de stat") și a libertății presei, care trebuie să se conformeze legilor care reprimă abuzurile. Totuși, bazele societății liberale și burghezia născută din Revoluție nu
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
națională, aleasă după ordonanța din 13 octombrie prin scrutin uninominal majoritar în două tururi, considerat apt să evidențieze o majoritate de guvernare, își vede inițiativele frînate de mai multe articole ale Constituției: de acum înainte, un proiect de lege este pus în discuție în termenii guvernului. Acesta poate impune procedarea la un "vot blocat". El poate cere Parlamentului aprobarea de a acționa prin ordonanțe. Cu ocazia votării unei moțiuni de cenzură, "sînt numărate exclusiv voturile favorabile" acesteia. În lipsa votării cenzurii, un proiect de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]