4,730 matches
-
înainteze. Intriga se rezema clar pe cronologie (logica de milenii că din trecut se trage prezentul, iar din prezent viitorul adică o ordonare comfortabilă a ideii de timp, în care suspansul era pur și simplu întrebarea "și? și?"). Fluxul conștiinței pune în discuție necesitatea viitorului pentru intrigă; el descoperă că nu e nevoie de love interest, de încheierea ne/fericită a prezentului în viitor. Cu toate acestea, textul modernist e plin de istorisire, iubire și cronologie. Cei care se tem de viitor și
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
yeux pour la connaître."51 (Cântul III) Genurile sunt mai puțin separate în epoca clasică decât s-ar părea la început, în ciuda forței esteticii purității. Dacă teoreticienii nu concep nicio contaminare posibilă între tragedie și comedie, în schimb autorii dramatici pun în discuție definițiile tradiționale ale comediei și tragediei. Corneille introduce personaje din societatea bună în comedie și chiar regi în "comedia eroică", refuzând statutul de tragedie pieselor care, deși populate de personaje cu rang înalt, nu prezintă mari pericole politice. Cât despre
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
mult mai puțin invazivă și cu eficiență comparabilă pe termen relativ scurt cu paliația chirurgicală. Nu există studii comparative, chirurgie-paliere endoscopică la acești pacienți, dar unii dintre ei au carcinomatoză peritoneală sau sunt foarte tarați, astfel încât nici nu se poate pune în discuție o altfel de paliere decât cea endoscopică [3-7].
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Călin Căinap, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92181_a_92676]
-
valorilor ocultate ale trecutului, a necesității reflectării adevărului ca normă etică fundamentală a scriitorului. Congresele au avut loc în 1954, 1958, 1965, 1971, 1976, 1981 și 1986. Începând din 1987 se convoacă adunări generale. Congresul al III-lea, care a pus în discuție revenirea la grafia latină și starea limbii române, și Adunarea generală din 1987, când s-a încercat restructurarea Uniunii, au fost considerate „turbulente” și contravenind spiritului ideologic oficial. Reuniunile din 1987 și din 1990 (Congresul al VIII-lea) au solicitat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290356_a_291685]
-
dar fundamentală, dacă ceea ce ne spune Biblia „s-a întâmplat cu adevărat”, adică să stabilim cu mai mare precizie dacă „istoria” povestită de Biblie este credibilă sau nu. I. Istoria antică și lumea televiziunii Această întrebare echivalează astăzi cu a pune în discuție una dintre atitudinile noastre cele mai obișnuite și automate față de realitate și față de reprezentările realității. Mijloacele de comunicare, în special televiziunea, domină lumea noastră. Acestea creează iluzia - e vorba de o adevărată iluzie - că e posibil să realizăm imagini fidele
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
unui popor care caută să înțeleagă care este destinul său în această lume. Scurtă bibliografie Există mai multe cărți de tipul „Istoria lui Israel” care adoptă metode foarte diferite și ating rezultate adesea contradictorii. După anii ’70, numeroși cercetători au pus în discuție chestiunea acelor „Istoriei lui Israel” care se mulțumeau doar să parafrazeze textul biblic și să valideze parafrazările cu documente epigrafice și descoperiri arheologice. Cartea clasică de acest fel - astăzi foarte contestată - e cea a lui WERMER KELLER, Și totuși Biblia
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
decidă în privința lui „a fi“ și „a nu fi“, sinuciderea este expresia paroxistică a orgoliului nemăsurat. Cel ce se sinucide aduce în spațiul umilinței orice decizie care-l privește și în privința căreia nu a fost consultat. În felul acesta el pune în discuție însăși condiția libertății gravitaționale: capacitatea mea de a mă hotărî și de a hotărî nu se poate exersa decât pe un teren hotărât în prealabil. Cel orgolios ignoră faptul că umilința nu survine cu adevărat decât în clipa în care
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
că eu sunt în altă parte decât în limitele condiționării mele; că eu sunt liber față de suprema mea condiționare, de însuși faptul de a fi în nemijlocirea lui. A mă hotărî știind ce este frica înseamnă a putea să-mi pun în discuție eul meu, ființa mea strânsă, prin frică, în propriul ei contur. În frică îmi negociez ființa; o pierd ca ființă pur și simplu, ca să o pot câștiga ca ființă liberă. Curajul este mersul prin frică înspre faptul de a fi
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
imemorial, în transcendența originii. Devenirea în spațiul libertății. Iubirea Am văzut că primul contact cu eul meu ca eu gol, care premerge oricărui proiect și oricărei preluări în proiect, se produce în frică. Tocmai pentru că, prin amenințare, hotarele mele sunt puse în discuție, ele nu se revelă în pozitivitatea lor decât pe o cale negativă: știu că sunt pentru că, fiindu-mi frică, sunt amenințat să nu mai fiu. Frica mă face să mă adun în mine și să-mi măsor întinderea în această
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
României (reeditate destul de des) care erau adaptate ca manuale și strecurate pe furiș în Transilvania și Bucovina. În Der lateinische Westen und der Byzantinische Osten in ihren Wechselbeiziehungen wahrend des Mittelalters (Berlin, 1909) Iorga, în calitatea sa de medievist consacrat, punea în discuție dilema latinului răsăritean (nominal de credință ortodoxă și cu rădăcini grecești). Lucrarea este obiectivă, complexă și plină de informații asupra controversei medievale dintre Răsăritul bizantin și Occidentul latin, cu multe comentarii instructive asupra aspectelor contemporane ale problemei. Carol XII, Petru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
etc. Esențialul nu este de a aplica o serie de măsuri, ci de a ști cum să gândim pentru a lua măsurile dorite, aplicabile și benefice. Pornind de la această cerință legată de modul de acțiune în managementul resurselor umane, vom pune în discuție teza modalităților de gândire complementară. De-a lungul istoriei concepțiilor noastre, s-au dezbătut trei perspective particulare (și de aceea complementare) de a elabora teoriile științifice și de a le interpreta. Fiind, prin natura lor, concepute dintr-un punct de
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
om construiește noi tipuri de capabilități dezirabile, generează acțiuni susținute de creare a acestora și de reorganizare a organizațiilor, pentru a crea „spațiul social al muncii” în care să se aplice aceste noi capabilități. Chiar termenul de „resursă umană” este pus în discuție pentru a se evita ideea că omul (ca resursă) trebuie „folosit” cât mai intensiv. Omul devine scopul activităților după tezele lui Kant privind cerința că ființele umane „trebuie să nu trateze niciodată persoana lor și, pe cea a tuturor celorlalte
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
În lectura pe care o face întregii opere a lui Klimt și, în special, a celor trei picturi alegorice, Filozofia, Medicina și Jurisprudența, Schorske este de părere că acest afiș conține un mesaj subversiv, prin care tocmai legitimitatea rațiunii este pusă în discuție, în timp ce forțele obscure ale subconștientului sunt eliberate. Printre dezideratele clare ale Secession-ului se află și acela de a scoate arta vieneză de sub climatul unui provincialism aflat sub jurisdicția artei academice și sincronizarea cu noile curente în arta europeană. Scopul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
metropolitane. Ne aflăm, iată, în situația de a constata o deosebire notabilă între cele trei arii. Wallerstein apreciază că o asemenea stratificare a fost determinată nu de un ansamblu de cauze „monumentale”, ci un sistem de „mici diferențe”. Stratificarea mondială pune în discuție „un principiu general conform căruia, în cadrul unei interacțiuni sociale, micile diferențe inițiale sunt întărite, stabilizate și, cu timpul, devin tradiționale” (Wallerstein, 1990, p. 131). A.G. Frank subliniază acest lucru încă și mai răspicat: Dezvoltarea și subdezvoltarea economică sunt cele două
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a construi societăți prospere și competitive, asigurând protecția socială a cetățenilor noștri” (Alhadeff, Hugendubel, 2005, p. 103). Cu alte cuvinte, în ce măsură este într-adevăr viabil un model social european care încearcă să îmbine coeziunea socială cu creșterea economică? Fără a pune în discuție valorile și cadrul instituțional, documentele oficiale și dezbaterile din ultima vreme menționează necesitatea de a reforma acest model (Diamantopoulou, 2003a). Aceasta nu reprezintă un regres al modelului sau un moment de criză, ci mai degrabă trebuie interpretat ca o necesitate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
3,7 președintele 7,2 NS/NR 8,0 primăria 1,2 primul-ministru 1,2 justiția 1,0 alții 3,4 Sursa: Percepții asupra problemelor sociale și sărăcie subiectivă, 1998 Deși statul este actorul principal invocat în rezolvarea problemelor, trebuie pus în discuție raportul individ/stat în furnizarea bunăstării individuale, pentru că am văzut că modelul de bunăstare promovat de statul socialist nu încuraja paternalismul total din partea statului, ci promova un sistem în care responsabilitatea era împărțită între individ și stat. Pentru a vedea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
trecere în revistă a teoriilor dezvoltării și nici nu încearcă să argumenteze primordialitatea vreuneia dintre cele două perspective ale dezvoltării. Între economic și social Inegalitatea este una dintre temele larg dezbătute în teoriile economice și cele sociale, indiferent dacă acestea pun în discuție justețea existenței fenomenului sau dimensiunile lui. Tematica a stimulat dezvoltarea teoriilor justiției distributive, care s-au străduit, în timp, să identifice caracteristicile unei distribuții juste din punct de vedere social și economic. Amprenta diferitelor curente teoretice a făcut ca răspunsurile
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cele mai importante au fost accesul la educație, calificare profesională, asigurări de pensii și sănătate) de obiectivele statului bunăstării și orientarea (tocmai datorită bunăstării dobândite) spre sisteme private de asigurare. Alunecarea spre individualism este un aspect al societăților moderne dezvoltate pus în discuție și de Giddens (2001). Recursul la schemele private de asigurare, ca și retragerea din sfera publică a unui segment de privilegiați exprimă, în accepțiunea lui Lasch, preluată de Giddens, „revolta elitelor”, ca formă de excluziune voluntară a celor bogați de la
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
o secțiune specială, cele mai proeminente direcții fiind considerate cele de cercetare a calității vieții și de estimare a sărăciei, iar ca ilustrare sunt discutate succint sistemele de indicatori de incluziune socială la nivel european, național și județean și este pusă în discuție relevanța lor pentru dezvoltare. În final, sunt amintite câteva dintre riscurile, dilemele și limitele sistemelor de indicatori. Abordarea dezvoltării sociale în dezbaterile internaționale recente În textele oficiale ale Națiunilor Unite, incluzând și Declarația pentru Dezvoltare și Progres Social adoptată de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
bine cercetate, și să fie trimiși acei cu vină evidentă. Cum confirmarea scrisă a acestei aprobări n-o avem până în prezent și "lotul" evreilor vinovați, propuși de Corpurile Teritoriale și aprobați de M.St. Major așteaptă soluționarea, rugăm a se pune în discuție în Consiliul de Colaborare această chestiune, pentru a se hotărî definitiv. 4. Secția I-a este de părere a se menține pedeapsa de trimitere în Transnistria, întrucât a dat rezultate foarte bune. ȘEFUL SECȚIEI I-a COLONEL, ss. Borcescu E.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cu reprezentanții anglo-americani din Comisia de Control înainte de a lua hotărîri, mai ales în legătură cu despăgubiri și modificări teritoriale 200. În februarie 1945, Roosevelt a avut ocazia de a trata direct cu sovieticii, la Yalta. S-a hotărît, totuși, să nu pună în discuție problema României. Convorbirile de la Yalta au avut ca subiecte Statele Unite, Germania postbelică, participarea sovieticilor la războiul împotriva Japoniei, precum și granițele și guvernul Poloniei. Problemele din Polonia s-au aflat în centrul atenției, căci de rezolvarea lor depindea controlul pe care
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
200 miliarde de lei. Pentru a înrăutăți și mai mult situația, Moscova nu apucase, încă, să fixeze data retragerii trupelor sovietice din România 246. Cu toate că era o problemă presantă pentru delegația americană din România, Washingtonul a hotărît să nu o pună în discuție la Potsdam. Departamentul de Stat era mult mai preocupat de încheierea unui acord cu sovieticii privind stabilirea prăzii de război decît de protejarea Bucureștiului împotriva altor plăți către Moscova. Departamentul dorea să se facă o diferențiere clară între bunurile considerate
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
economice din România. Cei Trei au lăsat în seama Consiliului Miniștrilor de Externe problema graniței Transilvaniei, ca o prevedere a tratatului, precum și cea a ocupării României de către sovietici și a duratei Armistițiului. Ultima chestiune pe care voiau americanii s-o pună în discuție era cea a egalității membrilor Comisiei Aliate de Control în ceea ce privește procesul de luare a deciziilor. Fără îndoială, decizia luată de sovietici pe 16 iulie de a permite o mai mare participare anglo-americană în cadrul comisiilor de control a avut efect. Aliații
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Byrnes îl prinsese pe Molotov descoperit și îl determinase să facă tot posibilul pentru a menține controlul sovietic asupra Balcanilor. Byrnes arătă clar că America nu va începe negocierile pentru un tratat de pace cu România înainte ca Washingtonul să pună în discuție reprezentativitatea guvernului de la București. Molotov ripostă, menționînd că America s-a grăbit să susțină guvernul Rădescu, ce fusese ostil față de Uniunea Sovietică, dar și-a retras sprijinul acordat regimului Groza, care întreținea relații de prietenie cu Moscova. Byrnes îi răspunse
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la care se adăuga refuzul Congresului de a adopta o nouă lege privind comerțul Est-Vest limitau pîrghiile occidentale prin care Ceaușescu se putea opune Moscovei. În consecință, acesta a vizitat, în septembrie, Uniunea Sovietică, precizînd că nu avea să mai pună în discuție pretenția României asupra Basarabiei. La rîndul lui, Kremlinul a acceptat să ignore pretenția Ungariei de a avea un cuvînt mai mare de spus în problema Transilvaniei 1190. Comerțul Est-Vest și Războiul din Vietnam, 1966 Aceiași factori care au limitat pîrghiile
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]