47,622 matches
-
redactorii de la "New York Times" i-au luat un interviu lui Chivu Stoica, noul președinte al Consiliului de Miniștri. Era pentru prima dată cînd un lider român acorda un interviu pentru un ziar american. Stoica a declarat că România dorește să cumpere utilaje industriale în valoare de 100 milioane de dolari din Statele Unite. Însă, din cauza restricțiilor de export, trebuia, probabil, să apeleze pentru acestea la Europa de Vest912. Guvernul american nu a răspuns propunerii lui Stoica, în primul rînd pentru că România nu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1958 și țările occidentale reprezentau o mare parte din acest procent 984. Gheorghiu-Dej i-a solicitat, totodată, ambasadorului României la Washington să aibă o întrevedere cu Luther Hodges, secretar de comerț și cu adjunctul său, Jack Behrman. Bălăceanu voia să cumpere utilaje în valoare de două sute de milioane de dolari, pentru a construi zece fabrici în România. Departamentul Comerțului trebuia, însă, să aprobe autorizațiile de export pentru toate utilajele, inclusiv pentru materialele necesare construirii a două fabrici de cauciuc sintetic 985
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lucra în agricultură, pe cînd acum, coeficientul se redusese la 65%. Productivitatea agriculturii crescuse simțitor și România exporta alimente pentru "a cîștiga dolari pe care să-i investească în fabrici"1050. Gheorghiu-Dej dorea să intensifice comerțul cu Statele Unite. Voia să cumpere instalații industriale, mai exact o fabrică de cauciuc sintetic. Firmele americane implicate, inclusiv Phillips Petroleum se dovediseră a fi interesate de construirea instalațiilor, dar se loveau de restricțiile sistemului american de acordare a licențelor de export. Gheorghiu-Dej știa că prin
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
se loveau de restricțiile sistemului american de acordare a licențelor de export. Gheorghiu-Dej știa că prin drepturile pe care le avea, președintele american ar fi putut înlesni acordarea autorizațiilor. Liderul român voia ca Kennedy să știe că România dorea să cumpere de la Statele Unite și că putea face rost de banii necesari pentru aceste achiziții. Bucureștiul nu avea nevoie de ajutor sau de credite americane pentru a-și finanța afacerile 1051. Cu ocazia acestui dineu, Gheorghiu-Dej îl asigură din nou pe Freeman
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
scris în română de către editori români 1073. Între timp, președintele Kennedy s-a folosit de puterea sa de decizie pentru a dezvolta comerțul între Est și Vest. După Tratatul de interzicere a experiențelor nucleare, Moscova arătase că era dispusă să cumpere grîu din producția excedentară a Statelor Unite. Departamentul Comerțului arătase deja, din iunie 1961, că susține acest tip de program 1074. Kennedy a întrebat Procuratura Generală dacă existau impedimente juridice în calea unei astfel de vînzări. Aceasta a răspuns că nu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru România, acorduri financiare, misiuni diplomatice la diferite niveluri, posibilități reciproce de editare a unor publicații și afaceri consulare. Invitația prevedea o singură condiție, aceea ca România să propună o "listă de cumpărături" cu mărfurile pe care dorea să le cumpere, astfel încît Departamentul Comerțului să poată evalua fiecare produs înainte de începerea negocierilor, conform reglementărilor de export 1102. Crawford îi trimise imediat invitația lui Gheorghiu-Dej. Acesta din urmă era încîntat, însă unii membri ai partidului aveau rețineri în ce privește negocierile cu Statele Unite
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
La două săptămîni după aceea, "Revista marxistă internațională" a publicat Declarația PMR, din 22 aprilie, fără comentarii 1125. Prima jumătate a anului 1964 a fost o perioadă productivă pentru Gheorghiu-Dej. Acesta încheiase un acord cu Statele Unite, care permitea României să cumpere utilaje industriale de care avea atîta nevoie. El separase, totodată, obiectivele economiei naționale a României de asocierile propuse de CAER. Și, în sfîrșit, prin Declarația din aprilie, el făcuse public dreptul României la suveranitate națională, cîștigînd astfel simpatia Occidentului, care
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nou pas înainte, căci se punea în discuție un subiect care era demult în atenția firmelor americane interesate de comerțul cu România 1265. În timpul acestei vizite de trei săptămîni, Bîrlădeanu a luat legătura cu diferite firme particulare americane, pentru a cumpăra computere. Ca o ironie a soartei, acesta a contactat și firma Goodyear Tire, pentru construirea unei fabrici de cauciuc sintetic în România. Pe lângă aceasta, Administrația a precizat că va aproba achiziționarea unei fabrici de apă grea de la o companie americană
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dorința ei de a stabili relații de prietenie cu SUA, dar și ca răsplată pentru independența față de Moscova. În afară de aceasta, "Clauza" i-ar fi permis să-și sporească volumul exporturilor către SUA, cîștigînd, astfel, mai mulți dolari cu care să cumpere produse americane 1345. Colegul său din Senat, Walter Mondale, a introdus, pe 5 august, în paralel, un alt proiect de lege, Paragraful 27751346. Mondale era demult cunoscut pentru eforturile sale de a lărgi comerțul cu Europa de Est. El introdusese în mai
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
problemele nerezolvate. El arăta că sovieticii își doreau "Clauza" și, pentru a înlesni obținerea ei, voiau să negocieze un acord privind datoriile lor de împrumut și închiriere contractate în cel de-al II-lea Război Mondial. În afară de aceasta, voiau să cumpere în următorii cinci ani porumb și cereale în valoare de 1 miliard de dolari 1473. Pe 27 ianuarie 1972, președintele a anunțat demisia lui Stans și intenția de a-l înlocui cu Peter Peterson 1474. Noul șef al CPEI avea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de-al II-lea Război Mondial. La încheierea întrunirii, ambele părți au convenit să stabilească o Comisie Comercială Mixtă, pentru a negocia un acord comercial. Statele Unite s-au oferit să pună la punct un acord prin care sovieticii să poată cumpăra grîne în valoare de cel puțin 750 milioane de dolari, pe parcursul unui interval de trei ani. Într-o notă adresată lui Kissinger, Peterson arăta că nu sînt decît două probleme nerezolvate, care împiedică repunerea în drepturi a comerțului americano-sovietic: legea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ușoară decît prima. Nu se punea la îndoială faptul că sovieticii își vor putea permite să plătească. De pe data de 10 iunie 1971, cînd Casa Albă anunțase că Moscova nu mai are nevoie de permisiunea Departamentului de Comerț pentru a cumpăra grîu, făină și alte cereale, Uniunea Sovietică achiziționase mari cantități de cereale de la companii americane particulare, cu bani gheață. Pentru a încuraja vînzările, Nixon a anunțat, pe 8 iulie, că Compania de Credite pentru Bunuri de Larg Consum va acorda
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
tone de grîu și 4,5 milioane de tone de porumb. Moscova folosise bani în numerar tocmai pentru a evita o publicitate nedorită pe tema acestei tranzacții de anvergură. După cîte s-au aflat despre proporțiile acestei vînzări, sovieticii au cumpărat imediat o cantitate suplimentară de cereale de 7,8 milioane de tone de la Continental și alte cîteva grînare. Într-un singur an, Uniunea Sovietică a cumpărat cereale în valoare de aproape 1 miliard de dolari, care reprezentau aproape totalul proviziilor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
tranzacții de anvergură. După cîte s-au aflat despre proporțiile acestei vînzări, sovieticii au cumpărat imediat o cantitate suplimentară de cereale de 7,8 milioane de tone de la Continental și alte cîteva grînare. Într-un singur an, Uniunea Sovietică a cumpărat cereale în valoare de aproape 1 miliard de dolari, care reprezentau aproape totalul proviziilor excedentare ale Americii. Reducîndu-se resursele cerealiere americane, prețurile la alimente au crescut. Unele brutării au fost forțate să-și închidă porțile din cauza prețului prea mare al
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la 41, incluzînd și două femei, dintre care una era soția sa, Elena. În ce privește politica externă, el a încercat în continuare să lucreze mai curînd cu Vestul decît cu Estul. A înființat societăți mixte cu Italia și Germania Federală, a cumpărat avioane Boeing 707 din Statele Unite și cîteva avioane IL-62 de la Moscova. În iunie, Piața Comună a asigurat exporturilor românești un regim preferențial, România fiind primul stat din "Pactul de la Varșovia" care a beneficiat de această concesie. Cu o lună mai
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
unul dintre ele în valoare de 49,5 milioane de dolari, fiind destinat exploatării de gaze naturale din provincia Yakutsk. Ironia faptului că Washingtonul îi ajuta pe sovietici să-și pună în funcție mai multe surse de energie, în vreme ce americanii cumpărau benzina cu un preț de patru ori mai mare decît în anul precedent l-a iritat pe senatorul Richard Schweiker, din Pennsylvania. Pe 8 martie, acesta a cerut Biroului de Contabilitate Generală (GAO) să investigheze legalitatea acestor împrumuturi 1646. În
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
americane către București crescuseră cu 4 milioane de dolari în 1976, față de cifra din 19751811. Mai mult decît atît, România a primit o linie de credit în valoare de 47 milioane de dolari de la Commodity Credit Corporation, CCC, pentru a cumpăra boabe de soia și făină de soia1812, precum și împrumuturi și garanții în valoare de 5 milioane de dolari, de la Eximbank 1813. În consecință, dacă reînnoirea Clauzei însemna creșterea numărului de emigranți, Ceaușescu era dispus să coopereze. În aceeași zi în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care nu se poate pune bază" și forțaseră cumpărătorii străini să-și îndrepte atenția în altă parte. În cele din urmă, exportatorii au sesizat întîrzieri substanțiale în procesul de acordare a licențelor, care forțaseră cumpărătorii să anuleze comenzile și să cumpere de la furnizori străini 1989. Ca urmare a acestor nemulțumiri, Congresul și-a propus să revizuiască Legea administrării exporturilor din 1969, pentru a reduce dreptul de decizie al președintelui privind politica externă de îngrădire a exportului. Audierile au început în februarie
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe producția internă de petrol și cărbune. El le-a cerut românilor să-și limiteze consumul de energie. Pe 26 iulie 1979, Bucureștiul a anunțat că începînd de pe 1 august, turiștii care călătoreau pe cont propriu în România trebuiau să cumpere benzina cu valută. Datorită protestelor vehemente venite din partea guvernelor din Europa de Est, Ceaușescu a acceptat să amîne implementarea decretului pînă pe 10 august, pentru ca est-europenii să-și încheie pînă atunci vacanța 2033. În toamna anului 1979, Ceaușescu știa deja că multe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a vizita Bucureștiul 2098. A încercat apoi să-l convingă pe președintele american să emită o hotărîre prin care să aprobe acordarea unui împrumut de 120 de milioane de dolari de către Eximbank. România avea nevoie de acești bani pentru a cumpăra turbogeneratoarele cu aburi de la General Electric, ca să construiască, în țară, centrale de energie nucleară. Conform legii, președintele era cel care trebuia să aprobe orice împrumut Eximbank mai mare de 50 de milioane de dolari, confirmînd că acesta este în "interesul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
iar în 1981, acestea au ajuns la 40%. Detronarea șahului iranian și războiul dintre Iran și Irak amenințau să priveze România de petrolul furnizat pînă atunci. Războiul a redus în mod cert rezervele de petrol, România fiind nevoită să-și cumpere rezervele necesare la prețul pieței. Astfel, costurile de rafinare au crescut, la rîndul lor, atît de mult încît aceasta nu mai era rentabilă, eliminîndu-se, așadar, unul din principalele produse exportate de România 2111. O altă problemă era agricultura. Considerată, în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
prelungirea Clauzei pentru produsele românești. Pledoariile lor au constituit un ecou la rapoartele reprezentanților Departamentelor de Comerț și Finanțe, precum și ai Biroului de Reprezentanță Comercială a Statelor Unite. După părerea lui Robert Cornell, reprezentantul Finanțelor, România era "un client bun". Aceasta cumpăra produse finite, prelucrate în SUA și produsul agricol excedentar guvernamental. Mai mult decît atît, Bucureștiul era un "furnizor de încredere", de la care se puteau importa produse derivate din petrol 2120. Reprezentanții guvernamentali au atras atenția asupra creșterii numărului de emigranți
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Avînd în vedere programele de austeritate ale lui Ceaușescu și lărgirea comerțului cu blocul comunist, excedentul înregistrat de America în comerțul bilateral cu România era acum de domeniul trecutului. Dat fiind că România prefera mai curînd să vîndă decît să cumpere, oamenii de afaceri americani nu mai erau atît de dornici să-și găsească timpul necesar să compară în fața Congresului, pentru a susține "Clauza națiunii celei mai favorizate". Preferau mai curînd să-și trimită pledoariile în scris comitetului în cauză. Nu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la ședința de pe 5 octombrie. În cursul celor două zile de convorbiri, ambele părți au căutat noi moduri de a-și ridica valoarea comerțului bilateral la două miliarde de dolari. Din convorbiri a reieșit, de asemenea, intenția României de a cumpăra, cu ajutorul creditului în valoare de 120 de milioane acordat de Eximbank, două turbogeneratoare cu aburi, de la General Electric Company. Pe 7 octombrie, la închiderea lucrărilor, ambele delegații au încheiat un protocol care prevedea măsuri specifice de dezvoltare a comerțului și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
2264. Principalul beneficiar al noii politici comerciale a României era CAER. În 1980, comerțul cu țările CAER reprezenta doar 38% din volumul total. În 1983, acesta a ajuns la 53%. Întrucît Bucureștiul nu voia să-și sporească datoriile în valută cumpărînd produse occidentale, președintele român căuta să cumpere tehnologie, materie primă și petrol de la CAER pe valută neconvertibilă și în contrapartidă. Deși nu tolera încercările sovieticilor de a face din CAER o organizație suprastatală, Bucureștiul era dispus și uneori chiar dornic
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]