47,905 matches
-
inferioară. Avantajele configurației de „sesquiplan” sunt frecarea redusă a aerului, viteza sporită de urcare și vizibilitatea mai bună din carlingă. Pe de altă parte, aripa inferioară, mai îngustă, tinde să vibreze și să se răsucească în timpul manevrelor, în special la viteză mare. Aceste probleme afectau atât Nieuport-urile, cât și aparatele germane Albatros D.III și V, care aveau o configurație similară. Nieuport 11 a fost furnizat, de la data primei intrări în serviciu (5 ianuarie 1916), atât pentru "Aéronautique Militaire", cât și
Nieuport 11 () [Corola-website/Science/335372_a_336701]
-
și cursul de mijloc și inferior al Nistrului și gurile afluenților lui. Trăiește în cursul mijlociu și superior al râurilor de deal și șes în zona scobarului și a mrenei, cu ape relativ rapid curgătoare acolo unde apa atinge o viteză de 45-60 m/sec, rar până la 90 cm/s. Preferă apele puțin adânci, limpezi și bine oxigenate din cursul mijlociu al râurilor cu fund nisipos sau cele cu prundiș și nisip, prundiș cu argilă sau pietros. În cursul superior al
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
a fost găsit în Albania, Austria, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Ungaria, Macedonia, fosta Republică Iugoslavă, Muntenegru, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Ucraina. În România este răspândit în regiunea superioară a râurilor de deal și de munte cu viteză mare: Vișeu, Someș, Someșul Mare, Someșul Mic, Crasna, Crișul Repede, Crișul Negru, Mureș, Arieș, Târnava Mare, Bega, Timiș, Nera, Cerna, Gilort, Jiu, Olt, Sâmbăta, Cibin, Râul Brezii, Argeș, Dâmbivița, Ialomița, Suceava, Moldova, Moldovița, Bistrița, Zalău etc. În Dunăre numai la
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]
-
râurile mari de munte și de deal, bine oxigenate, cu un curent rapid și în cursul superior al apelor ce alcătuiesc așa-numita zonă a scobarului, unde trăiește scobarul. Se localizează în vaduri și în repezișuri unde apa are o viteză de 70-115 cm/s cu fundurile pietroase, bolovănoase. Uneori ajunge și la șes, dar numai în repezișuri. Niciodată nu-l vom găsi adăpostit la rădăcina pomilor sau în adâncimi. Puietul trăiește în zona apei cu curent slab, cu fund nisipos
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]
-
de origine animală sau vegetală. Se reproduce între mai și septembrie (de obicei în mai-iunie), în funcție de condiții climatice din cursul anului. Fiecare femela depune câteva mii de icre. Icrele sunt depuse pe pietre, în zone mai puțin adânci, cu o viteză a curentului de 1 m/s. În pescuitului industrial și sportiv au o importanța redusă și locală. Carnea deși osoasă, este totuși gustoasă, și este apreciată la nivel local. Specia este încă relativ abundentă și comună în cele mai multe părți a
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]
-
elastice: Conform legii fundamentale a dinamicii: unde ω = k/m este pulsația sau frecvența unghiulară proprie a sistemului alcătuit din resort și corp. Ecuația (4) este o ecuație diferențială de gradul al doilea și care are soluția de forma: unde: Viteza și accelerația la momentul "t" se deduc succesiv: Perioada și frecvența se determină pe baza relației: și sunt determinate pe baza relației dintre constanta elastică și masa corpului: Energia cinetică a oscilatorului este: Acțiune forței elastice determină oscilatorul să acumuleze
Oscilator armonic () [Corola-website/Science/331564_a_332893]
-
exacte și reproductibilă decât un prototip al metrului. În acel an, prototipul metrului a fost înlocuit de o definiție formală care definește metrul în raport cu lungimea de undă a unor spectre de lumină specificate. Până în 1983, s-a acceptat faptul că viteza luminii în vid este constantă și că această constantă oferă o procedură mai reproductibilă pentru măsurarea lungimii. Prin urmare, metrul a fost redefinit în termeni de viteza luminii. Aceste definiții dau o reproductibilitate mult mai bună și, de asemenea, permit
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
a unor spectre de lumină specificate. Până în 1983, s-a acceptat faptul că viteza luminii în vid este constantă și că această constantă oferă o procedură mai reproductibilă pentru măsurarea lungimii. Prin urmare, metrul a fost redefinit în termeni de viteza luminii. Aceste definiții dau o reproductibilitate mult mai bună și, de asemenea, permit ca oricine, oriunde, cu un echipament de laborator corespunzător, să facă un standard al metrului. Niciuna din celelalte unități de bază nu se bazează pe un prototip
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
în sistemul metric atunci când, în 1832, Carl Friedrich Gauss a folosit-o pe ea, împreună cu centimetrul și gramul, pentru a obține unități asociate cu valorile măsurătorilor absolute ale . Dacă se bazează pe rotația Pământului, secunda nu este o constantă, întrucât viteza de rotație a Pământului încetinește—în 2008 ziua solară era cu 0,002 s mai lungă decât în anul 1820. Acest lucru se știe de mai mulți ani; în consecință, în anul 1952 Uniunea Astronomică Internațională (UAI) a definit secunda
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
rotație a Pământului încetinește—în 2008 ziua solară era cu 0,002 s mai lungă decât în anul 1820. Acest lucru se știe de mai mulți ani; în consecință, în anul 1952 Uniunea Astronomică Internațională (UAI) a definit secunda în raport cu viteza de rotație a Pământului din anul 1900. Măsurătorile de timp s-au realizat folosind extrapolarea din date de astronomie. Odată cu lansarea SI în 1960, a 11-a CGPM a adoptat definiția UAI. În anii care au urmat, ceasurile atomice au
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
de 1,6 m, cu 0,5 m mai mică decât la Leopard 2. Cele mai frecvente tipuri de proiectile folosite sunt: fiind pregătite alte 18 proiectile pentru reîncărcarea tunului. Un tanc Leclerc poate să tragă din mers la o viteză de 50 km/h asupra unei ținte aflate la 4.000 de metri. Lungimea tunului este mai mare decât la celelalte tunuri de pe tancurile din generația sa, ca urmare viteza proiectilului la gura țevii este mai mare. Leclerc este echipat
AMX 56 Leclerc () [Corola-website/Science/331602_a_332931]
-
Un tanc Leclerc poate să tragă din mers la o viteză de 50 km/h asupra unei ținte aflate la 4.000 de metri. Lungimea tunului este mai mare decât la celelalte tunuri de pe tancurile din generația sa, ca urmare viteza proiectilului la gura țevii este mai mare. Leclerc este echipat cu o mitralieră coaxială (jumelată) de 12,7 mm și o mitralieră telecomandată 7,62mm, în timp ce cele mai multe tancuri NATO folosesc mitralieră de 7,62mm atât ca mitralieră coaxială cât și
AMX 56 Leclerc () [Corola-website/Science/331602_a_332931]
-
tancului facilități în luptă. Mobilitatea tancului Leclerc este asigurată de motorul diesel V8X de mare presiune cu o capacitate de 1100 KW (1500 CP), respectiv un moment de 4500 Nm, combinat cu turbina diesel de 8 kW, fabricat de SACM. Viteza maximă a tancului este de 71 km/h, iar autonomia de 450 km(550 km cu rezecrvor suplimentar). În cazul variantei tropicalizate pentru Emirate Arabe Unite această valoare este de 500 km (610 km). Combinația motor-turbină poate accelera tancul de la
AMX 56 Leclerc () [Corola-website/Science/331602_a_332931]
-
iar autonomia de 450 km(550 km cu rezecrvor suplimentar). În cazul variantei tropicalizate pentru Emirate Arabe Unite această valoare este de 500 km (610 km). Combinația motor-turbină poate accelera tancul de la 0 la 32 km/h în cinci secunde. Viteza mare a tancului este asigurată de galeții și șenilele din aliaj de aluminiu cu elemente din material plastic. Șenilele au pe ele cauciuc vulcanizat, care reduce frecarea și zgomotul. Cu toate acestea șenilele cauciucate s-au dovedit a fi sensibile
AMX 56 Leclerc () [Corola-website/Science/331602_a_332931]
-
de transport pasageri și poștă și de turism aerian. Fiecare producător de avioane dorea ca avioanele sale să intre în atenția publicului, companiile de transport aerian explorau noi trasee, iar aviația militară era interesată de sporirea performanțelor aparatelor militare, adică viteza de zbor, plafonul atins, viteza ascensională, capacitatea de transport etc. În afară de realizarea de recorduri, altă formă de afirmare a aviației a fost realizarea de „raiduri” aeriene, călătorii pe distanțe mari, cum au fost cele dintre Londra și Melbourne, Paris și
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
și de turism aerian. Fiecare producător de avioane dorea ca avioanele sale să intre în atenția publicului, companiile de transport aerian explorau noi trasee, iar aviația militară era interesată de sporirea performanțelor aparatelor militare, adică viteza de zbor, plafonul atins, viteza ascensională, capacitatea de transport etc. În afară de realizarea de recorduri, altă formă de afirmare a aviației a fost realizarea de „raiduri” aeriene, călătorii pe distanțe mari, cum au fost cele dintre Londra și Melbourne, Paris și Tokio și retur, sau București
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
Se organizează rapid echipe de cercetare care să captureze monstrul și să-l arunce afară din navă (uciderea sa este exclusă, pentru a nu risca expunerea învelișului navei la efectele corozive ale acidului secretat de extraterestru). Creatura crește cu o viteză incredibilă și, curând, ajunge suficient de mare încât să devină ea un vânător periculos pentru oameni. Rând pe rând, membrii echipajului îi cad pradă, iar cei rămași sunt sistematic sabotați în tentativele lor de a-l prinde în capcană. Vinovatul
Alien: Al 8-lea pasager () [Corola-website/Science/331680_a_333009]
-
surclasate doar de clasa de portavioane Gerald Ford. În loc de propulsie cu motoare diesel-electric sau turbine cu gaz folosite pe multe nave moderne, aceste portavioane sunt propulsate de două reactoare A4W care acționează patru elice, putând să deplaseze portavionul cu o viteză de peste 56 km/h. Ca urmare a utilizării energiei nucleare, aceste portavioane sunt capabile să funcționeze peste 20 de ani fără realimentare și se preconizează să aibă o durată de viață de peste 50 de ani. Ele sunt clasificate ca portavioane
Clasa de portavioane Nimitz () [Corola-website/Science/331694_a_333023]
-
de luptă cu rază scurtă de acțiune pentru luptă împotriva avioanelor și apărare cu rachete. Sistemulde propulsie este acționat de două reactoare atomice Westingshouse A4W, ce pot dezvolta o putere de 190MW, patru turbine cu aburi, capabile să dezvolte o viteză de 30 noduri (56 km/h). Reactoarele prin fisiune nucleară produc căldură, care încălzind apa, produc aburi. Aburii trecând prin cele patru turbine cu aburi acționează cele patru elice din bronz, fiecare având diametrul de 7,6m cu o greutate
Clasa de portavioane Nimitz () [Corola-website/Science/331694_a_333023]
-
09:20, toate cele 16 avioane erau în aer, îndreptându-se spre primul atac aerian american împotriva insulelor japoneze. "Horneț" după decolarea bombardierelor și-a ridicat din hangare pe punte propriile avioane și împreună cu TF 16 s-au îndreptat cu viteză maximă spre Pearl Harbor. Emisiunile interceptate, atât în japoneză cât și în și engleză, au confirmat la 14:46 succesul raidurilor. Exact la o săptămână de la lansareaa bombardierelor B-25, Horneț a intrat în portul Pearl Harbor. Misiunea portavionului Horneț a
USS Hornet (CV-8) () [Corola-website/Science/331708_a_333037]
-
sau să se prăbușească în ocean. Contraamiralul George D. Murray a ordonat crucișătorului greu Northampton să tracteze portavionul "Horneț" în afara teatrului de luptă. Deoarece avioanele japoneze au atacat Enterprise, acest lucru a permis crucișătorului Northampton să tracteze Horneț cu o viteză de aproximativ cinci noduri. Echipajele de reparații au fost pe punctul de a repune motorul în funcțiune, când o altă formație de avioane torpiloare, noua Nakajima B5N „Kate" au sosit și au început atacul. Opt dintre aceste avioane au fost
USS Hornet (CV-8) () [Corola-website/Science/331708_a_333037]
-
portavioanele japoneze erau la aproximativ 657 km de forțele americane, dincolo de rază de acțiune ale avioanelor de pe portavioane. Kinkaid, în speranța de a reduce distanță ca să poată execută un atac în acea zi, s-a îndreptat spre portavioanele japoneze cu viteză maximă și la 14:25 a lansat o unitate de atac formată din 23 avioane, dar japonezii, știind că au fost reperați de avioanele americane și necunoscând poziția portavioanelor americane, s-au îndreptat spre nord ca să rămână în afara razei de
Bătălia de la Insulele Santa Cruz () [Corola-website/Science/331711_a_333040]
-
astfel că au făcut imposibilă aterizarea avioanelor pe portavion. Între timp, Kondo a ordonat Forței lui Abe să se deplaseze înainte și să încerce să intercepteze și să atace navele de luptă americane. Kondo se apropia cu Forța să la viteză maximă, astfel încât avioanele de pe "Junyō" puteau să participe la atacurile asupra navelor americane. La ora 08:10, "Shōkaku" a lansat un al doilea val de avioane de atac, format din 19 de bombardiere în picaj și opt Zero, iar "Zuikaku
Bătălia de la Insulele Santa Cruz () [Corola-website/Science/331711_a_333040]
-
Horneț" din două direcții diferite. În ciuda pierderilor grele de la focul antiaerian, avioanele torpiloare au lansat două torpile, care au lovit partea laterală a portavionului "Horneț" între 09:13 - 09:17, lovind motoare ei. Cum Horneț a început să piardă din viteza, un bombardier japonez lovit s-a apropiat și intenționat s-a prăbușit în partea laterală a portavionului, provocând un incendiu în apropiere de punctul alimentare principala a navei cu combustibil pentru avioane. La ora 09:20, avionul japonez supraviețuitor a
Bătălia de la Insulele Santa Cruz () [Corola-website/Science/331711_a_333040]
-
de pe "Junyō", a descris revenirea primului grupuri de avioane pe portavion astfel: La 13:00 "Forță Avansată" a lui Kondo și "Forță de Avantgardă" a lui Abe împreună s-au îndreaptat direct spre ultima poziție raportată ale portavioanelor americane, mărind viteza pentru a încerca să-i intercepteze în raza de acțiune ale tunurilor de pe navă. Portavioanele avariate "Zuihō" și "Shōkaku", cu Nagumo încă la bord, s-au retras din zona de luptă, lăsându-i contraamiralului Kakuji Kakuta comandă forțelor aeriene de pe
Bătălia de la Insulele Santa Cruz () [Corola-website/Science/331711_a_333040]