49,332 matches
-
Primăria Municipiului București, prin ARCUB, vă invită la deschiderea stagiunii de jazz pe 19 ianuarie, de la 19:30 în Sala Mare (str. Lipscani 84-90). Programul Jazz @ARCUB - ARTIST IN RESIDENCE, curatoriat de pianistul de jazz new yorkez de origine română Lucian Ban, demarează în noul an cu o premieră absolută-Iordache prezintă suita "TITAN", o lucrare originală pentru sextet de jazz inspirată de cunoscutul cartier bucureștean. Suita Titan reprezintă
Premieră absolută în cadrul ARTIST IN RESIDENCE – Iordache prezintă Suita Titan by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105864_a_107156]
-
inspirate de legile hazardului. Din 2003, Iordache cântă și în formația rock Kumm, la saxofon, flaut și tamburină. http://www.iordache.ro Având drept temă propusă de pianistul Lucian Ban „Jazz-ul în secolul XXI - de la tradiție la avangardă”, programul ARTIST IN RESIDENCE continuă în 2017 seria concertelor de jazz cu proiecte originale, care vor fi prezentate în premieră. Programul se remarcă printr-o selecție spectaculoasă de muzicieni români și internaționali. Aceștia vor fi prezenți în următoarele luni pe scena de la
Premieră absolută în cadrul ARTIST IN RESIDENCE – Iordache prezintă Suita Titan by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105864_a_107156]
-
River”, Sebastian Spanache Trio cu un preview al următorului lor album pentru 2017 The Furnace, urmat de Iancu Dumitrescu & Ana-Maria Avram și HYPERION International Ensemble (11 muzicieni din SUA, UK, Israel, România) cu un concert spectaculos de muzică hyper-spectrală. Programul ARTIST IN RESIDENCE invită muzicieni de jazz să curatorieze un sezon de concerte cu o temă propusă de ei înșiși. Artiștii în rezidență devin curatori și performeri ai unor stagiuni tematice care prezintă publicului din București muzicieni români și internaționali în
Premieră absolută în cadrul ARTIST IN RESIDENCE – Iordache prezintă Suita Titan by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105864_a_107156]
-
Avram și HYPERION International Ensemble (11 muzicieni din SUA, UK, Israel, România) cu un concert spectaculos de muzică hyper-spectrală. Programul ARTIST IN RESIDENCE invită muzicieni de jazz să curatorieze un sezon de concerte cu o temă propusă de ei înșiși. Artiștii în rezidență devin curatori și performeri ai unor stagiuni tematice care prezintă publicului din București muzicieni români și internaționali în proiecte ce ilustrează tema aleasă. Programul își dorește să devină o pepiniera pentru noile direcții în jazz-ul românesc și
Premieră absolută în cadrul ARTIST IN RESIDENCE – Iordache prezintă Suita Titan by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105864_a_107156]
-
muzica diverselor popoare sau cea etno, de la rock și hip hop, la muzica electronică, jazz-ul a arătat o capacitate extraordinară de a le îngloba pe toate acestea și de a crea noi direcții în secolul XXI - Lucian Ban, curator ARTIST IN RESIDENCE. ARCUB — Centrul Cultural al Municipiului București cultivă identitatea culturală a Capitalei din 1996. Proiectele inițiate și desfășurate de ARCUB în anii de activitate au contribuit la diversificarea vieții culturale a orașului, precum și la înscrierea acestuia în rândul marilor
Premieră absolută în cadrul ARTIST IN RESIDENCE – Iordache prezintă Suita Titan by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105864_a_107156]
-
râde... serios, cu 3 actori și încă 20 de parteneri... sau instrumente muzicale. Orchestra din această seară transformă concertul într-un spectacol de teatru, pentru că luptele de culise sunt mai spectaculoase decât spectacolul din scenă. Instrumentele o iau razna, iar artiștii devin o prelungire a sunetelor. O poveste plină de umor, cu trei personaje pornite pe (mereu) imprevizibilul drum al supremației pe scenă. Un concert împachetat într-o poveste veselă, sonoră, ritmată. Sunteți pregătiți pentru un maraton muzical și teatral de
Programul 9 G la Teatrul Național din București, dedicat tinerei generații de artiști by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105858_a_107150]
-
încă o piesă tulburătoare și azi. Richard al II-lea, o montare spectaculoasă, marca Felix Alexa Ești și profesor de Regie la Facultatea de Film din cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică. Cum apreciezi tinerele generații? Generația nouă de artiști vine într-o lume dură, competițională și trebuie să se adapteze rapid ca să reziste Monololgul final al lui Richard al II-lea Mi-ai povestit că la Seul ai prins o perioadă cu mișcări de stradă, cu greve... Cum ți
Magdalena Popa Buluc în dialog cu Felix Alexa: „Mă izolez în teatru ca într-un vis de iarnă...” () [Corola-website/Journalistic/105848_a_107140]
-
Vișniec Regia: Ion Caramitru Decorul : Florilena Popescu Fărcășanu Costumele: Liliana Cenean Light design: Chris Jaeger Animație video: Matei Branea Coregrafia: Florin Fieroiu Ilustrația muzicală: Călin Țopa Creator păpuși: Ioana Creangă Distribuția: Filippo: Petre Ancuța Nicollo: Emilian Mârnea Peppino: Florin Călbăjos Artiști de circ (Circul Globus): Magicianul Antonio, Vanda Rotaru , Constantin Rotaru, Clovnul Cristiano (cu Miss & Eliz), Bogdan Andreescu, Camelia Lazăr, Valentin Iancu, Mariana Ionescu, Cristian Enoiu, Alyssa Andreescu, Aysha Ibeido, Gamze Saldiz, Julia Petreanu, Marius Gagiu, Robert Stan, Robert Stan Jr.
Premieră la TNB: ANGAJARE DE CLOVN! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105868_a_107160]
-
1982, Timișoara) locuiește și lucrează în Viena. A studiat la École Supérieure des Beaux-Arts din Marseille (2009) și la Academia de Arte Vizuale din Viena (2010). A beneficiat de burse în Chișinău (2015), Ljubljana (2014), Istanbul (2013) și Paris (2011). Artistul și-a expus lucrările în numeroase orașe europene, precum Viena, Salzburg, Ljubljana, Amsterdam și Marsilia. Dintre expozițiile individuale amintim: „New Positions“ (Art Cologne, Germania, 2015), „Sub Fuckin Versive“ (Tabacco 001 Cultural Centre, Ljubljana, Slovenia, 2014), „Sauve qui peut!“ (Galeria Christine
Filmul ”Miroase a paradis – Über damals, jetzt und die Freiheit”, prezentat la Viena by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105863_a_107155]
-
Francis Picabia (1879-1953) reconfigurează artele alături de alți câțiva mari artiști care au modelat și influențat pictura, desenul, poezia și media, nu doar în secolul XX, ci și în secolul XXI. Într-un mod viguros, iconoclast și molipsitor. Numele lui dimpreună cu moștenirea lui artistică sunt aduse tot mai răspicat și
“Dacă aș putea scrie pe cer Picabia, folosind un Citroen, aș face-o” by Corespondență de la DOINA URICARIU de la New York () [Corola-website/Journalistic/105859_a_107151]
-
argumentat într-un prim plan care-i aparține de drept, alături de Picasso, Marcel Duchamp și alți rebeli corifei. Influența și precedentul creat în atâtea direcții stilistice și genuri artistice sunt confirmate de zeci de studii și de mărturisirile generațiilor de artiști care i-au urmat. Ei recunosc că au fost marcați de acel modus operandi impus de Picabia, prin consecvența în inconsecvență, pictura antipictură, atitudinea reactivă care domină, în cazul lui, obsesia originalității. Efect de soare pe malurile râului Loing Francis
“Dacă aș putea scrie pe cer Picabia, folosind un Citroen, aș face-o” by Corespondență de la DOINA URICARIU de la New York () [Corola-website/Journalistic/105859_a_107151]
-
domină, în cazul lui, obsesia originalității. Efect de soare pe malurile râului Loing Francis Picabia e cel care a spus: Capetele noastre sunt rotunde, deci gândurile noastre își pot schimba direcția”. Butada a devenit numele și deja renumele retrospectivei Picabia, artist prezentat la New York într-o expoziție cu adevărat memorabilă. Retrospectiva înregistrează, ca o giruetă și un seismograf de mare finețe, toate direcțiile îmbrățișate de Picabia. În pictură, desen, poezie, manifeste și profesiuni de credință, în instalații, reviste, tipărituri și publicații
“Dacă aș putea scrie pe cer Picabia, folosind un Citroen, aș face-o” by Corespondență de la DOINA URICARIU de la New York () [Corola-website/Journalistic/105859_a_107151]
-
New York într-o expoziție cu adevărat memorabilă. Retrospectiva înregistrează, ca o giruetă și un seismograf de mare finețe, toate direcțiile îmbrățișate de Picabia. În pictură, desen, poezie, manifeste și profesiuni de credință, în instalații, reviste, tipărituri și publicații pe care artistul le-a conceput sau sponsorizat, în advertising și film, regii și scenografii de spectacole DADA, gale și tot soiul de performanțe. Peisaj la Cassis Pentru cei care îl legau pe Picabia doar de dadaism, surpriza este covârșitoare. Ei descoperă un
“Dacă aș putea scrie pe cer Picabia, folosind un Citroen, aș face-o” by Corespondență de la DOINA URICARIU de la New York () [Corola-website/Journalistic/105859_a_107151]
-
le-a conceput sau sponsorizat, în advertising și film, regii și scenografii de spectacole DADA, gale și tot soiul de performanțe. Peisaj la Cassis Pentru cei care îl legau pe Picabia doar de dadaism, surpriza este covârșitoare. Ei descoperă un artist, al cărui eclectism poate descumpăni, cu treceri și etape de o versatilitate riscantă, de tip montagne russe, o continuă reinventare și negare de sine, un scepticism și nihilism, dublate, paradoxal, de o capacitate și energie creatoare de tip workaholic. Picabia
“Dacă aș putea scrie pe cer Picabia, folosind un Citroen, aș face-o” by Corespondență de la DOINA URICARIU de la New York () [Corola-website/Journalistic/105859_a_107151]
-
atac sau comentariu care încerca să-l desființeze sau minimalizeze ori să-i respingă lucrările de la Salonul Independenților sau alte Saloane, expoziții. Într-un interviu, publicat în 9 iunie 1923, în Journal du peuple, în care se definește drept „un artist în toate genurile”, Picabia consideră publicitatea indispensabilă și afirmă că, dacă ar putea scrie Picabia pe cer, folosind un Citroen, ar face-o, neîndoielnic. Tot în 1923, într-o prefață nepublicată, care se intitula Manifeste de bon goût, Picabia își
“Dacă aș putea scrie pe cer Picabia, folosind un Citroen, aș face-o” by Corespondență de la DOINA URICARIU de la New York () [Corola-website/Journalistic/105859_a_107151]
-
prin știința veselă a picturii moderne. Acum mă opresc doar la o simplă trecere în revistă a creației lui Picabia, la lucrările incluse în această expoziție fără precedent în America, unde au existat, de-a lungul timpului, numeroase expoziții ale artistului. Începând cu prezența sa, la Armory Show, în 1913, când Picabia a fost primit și privit ca un lider al artei moderne. Picabia a cunoscut atunci multă lume din prim planul artei moderne, artiști, critici de artă, galeriști și colecționari
“Dacă aș putea scrie pe cer Picabia, folosind un Citroen, aș face-o” by Corespondență de la DOINA URICARIU de la New York () [Corola-website/Journalistic/105859_a_107151]
-
a lungul timpului, numeroase expoziții ale artistului. Începând cu prezența sa, la Armory Show, în 1913, când Picabia a fost primit și privit ca un lider al artei moderne. Picabia a cunoscut atunci multă lume din prim planul artei moderne, artiști, critici de artă, galeriști și colecționari. Arhitectura și dinamica mulțimilor din orașul New York îl inspiră. Pictează în camera de hotel de pe lângă Washington Square, îl cunoaște pe Paul Haviland, căruia îi va face un portret mecanomorf reprezentându-l ca o lampă
“Dacă aș putea scrie pe cer Picabia, folosind un Citroen, aș face-o” by Corespondență de la DOINA URICARIU de la New York () [Corola-website/Journalistic/105859_a_107151]
-
printre cele 53 de lucrări, doar câteva bucăți mecanomorfe, în rest au fost scene, peisaje și nuduri impresioniste, portrete de femei spaniole și acuarele care au produs o mare surpriză, făcându-i și pe cei mai reticenți să declare că artistul are talent. Picabia a transformat vernisajul acestei expoziții deloc provocatoare într-un eveniment dadaist. Jean Cocteau, Georges Auric și Francis Poulenc au evoluat ca un trio de jazz, Tristan Tzara a recitat manifeste dadaiste în marea de public care a
“Dacă aș putea scrie pe cer Picabia, folosind un Citroen, aș face-o” by Corespondență de la DOINA URICARIU de la New York () [Corola-website/Journalistic/105859_a_107151]
-
Auric și Francis Poulenc au evoluat ca un trio de jazz, Tristan Tzara a recitat manifeste dadaiste în marea de public care a fost comparată cu înghesuiala din metrou, la orele de vârf. Cărțile despre Picabia rețin faptul că viitorul artist copiază, în adolescență, picturile din colecția tatălui său, pe care le vinde, înlocuindu-le cu pastișele, fără ca nimeni să bage de seamă. Așa își descoperă vocația. Dansatoare etoile și școala ei de dans Articolul lui Ezra Pound publicat în The
“Dacă aș putea scrie pe cer Picabia, folosind un Citroen, aș face-o” by Corespondență de la DOINA URICARIU de la New York () [Corola-website/Journalistic/105859_a_107151]
-
care intră în spațiul public Effet de soleil sur le Loing. În 1906, pictura Les Pins, effet de soleil a Saint Honorat (Cannes) (Pinii, efect de soare la Saint Honorat), o lucrare de mari dimensiuni din 1906, expusă la Salonul Artiștilor francezi întră în conștiința publicului larg, prin reproducerea în Figaro illustré. Ea impresionează prin compoziție, pensulație, prospețimea culorilor, care arată ca și cum ar fi pictate azi, abia scoase din tuburile de ulei. Publicul venit la retrospectiva de la MoMA întârzie în fața acestei
“Dacă aș putea scrie pe cer Picabia, folosind un Citroen, aș face-o” by Corespondență de la DOINA URICARIU de la New York () [Corola-website/Journalistic/105859_a_107151]
-
dacă Picabia face doar exerciții de versatilitate stilistică, de tehnică de a picta, de identitate și individualizare, de originalitate și conformism, de previzibilitate și impredictibilitate. Îmi amintesc de dorința acestui pastișor autodeclarat, exprimată paradoxal și simplu “Să fii mai mulți artiști, nu doar unul singur”... completată de dorința ca toată lumea să vadă o pictură de Picabia, indiferent de registrul în care se mișcă și “vocea” picturii pe care o pastișează. Secolul XX a impus existențialismul și filosofia pe voci a lui
“Dacă aș putea scrie pe cer Picabia, folosind un Citroen, aș face-o” by Corespondență de la DOINA URICARIU de la New York () [Corola-website/Journalistic/105859_a_107151]
-
Souvenirs d’Italie à Grimaldi. Într-un interviu își explică modul de abordare a picturii abstracte: „Pictăm emoțiile pe care ni le produc lucrurile, nu lucruri”. Francis Picabia În cadrul retrospectivei Picabia, seria de lucrări abstracte de mari dimensiuni încheiată de artist la sfârșitul lunii august, în 1912, reprezintă o revelație: Danses à la source (I) și (II), Dances at the Spring (I) și (II), La Source(The Spring),La Procession, Seville(The Procession, Seville) și Figure triste (Sad Figure). Tarentelle, aflată
“Dacă aș putea scrie pe cer Picabia, folosind un Citroen, aș face-o” by Corespondență de la DOINA URICARIU de la New York () [Corola-website/Journalistic/105859_a_107151]
-
multe șanse să plece acasă cu unul dintre râvnitele trofee. Potrivit acestora, La la Land regizat de Damien Chazelle va fi marele câștigător. Ema Stone s Ryan Gosling în La La Land Filmul, care povestește prin cântec tentativă a doi artiști de a pătrunde la Hollywood, realizează marele șlem la categoria Comedie, cu 7 nominalizări: cel mai bun film, cel mai bun regizor, cel mai bun scenariu, cel mai bun cântec, cea mai bună bandă sonoră originală, cel mai bun actor
Golden Globes 2017: nominalizări și favoriți by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105866_a_107158]
-
de Master în interpretare pianistică: la Staatliche Hochschule für Musik und Darstellende Kunst din Stuttgart și la Academia de Muzică „Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca. În 2011 primește o bursă de studii la Londra, iar în iulie 2013 este distins cu Artist Diploma la Royal College of Music din Londra. A susținut concerte pe importante scene din Anglia, Germania, Franța, Elveția, Italia, Rusia, Brazilia, Canada și România. Printre partenerii săi de muzică de cameră s-au numărat muzicieni precum Șerban Lupu, Ruxandra
„Lipatti 100” – concert aniversar la Sala Radio, de Ziua Culturii Naționale by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105873_a_107165]
-
și internaționale, precum Marele Premiu al APTR în 2007, Premiul pentru jurnalism cultural decernat de Radio România în 2009, nominalizare la Festivalul Internațional de Film de Televiziune, Shanghai, 2009. Este primul muzician român care a adus în scenă, alături de el, artiști tradiționali din Iran, Siria, Pakistan, demonstrând existența interferențelor muzicilor străvechi din România și din Orient. Muzica sa se regăsește pe coloana sonoră a mai multe filme de artă și documentare din țară și străinătate, cum ar fi The Pharaoh, Gunpowder
De la “Drumul lui Leșe” la muzica divină a compozițiilor lui Dinu Lipatti by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105862_a_107154]