47,347 matches
-
CETĂȚUIA ȘI VALEA LUI ȘTEFAN-VODĂ-CEL-MARE <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 197.footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.29) În pădurea din comuna Moșna, ținutul Fălciului se văd niște șanțuri de pământ și locului acestuia îi zic oamenii CETĂȚUIA LUI ȘTEFAN-VODĂ CEL
Cet??uia ?i valea lui ?tefan-Vod?-cel-Mare [Corola-other/Imaginative/83502_a_84827]
-
MOVILA LUI BURCEL (variantă) <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 240. footnote> (Constantin Gavrilescu, ziarul Cronica București) Domnul Ștefan cel vestit! Domnul cel nebiruit. Domnul Ștefan, Domn cel Mare Care-n lume samăn n-are, Din ograda curții lui La biserică în Vaslui; Când aproape de
Movila lui Burcel(variant?) [Corola-other/Imaginative/83506_a_84831]
-
TABĂRA DIN BOGDANA de Ioan Antonovici <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 29. footnote> Dealul Tabăra din comuna Bogdana, Ținutul Tutovei, după cum spun bătrânii, își trage numele de la împrejurarea că Bogdan, tatăl lui Ștefan-Vodă, a tăbărât odată aici cu armata sa, din pricina leșilor. Iar alții spun, din pricină că
Tab?ra din Bogdana by Ioan Antonovici [Corola-other/Imaginative/83495_a_84820]
-
PURCEL <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 291. footnote> (I.Neculce, Letopiseț, vol. II, ed. a doua, f.181) Ștefan-Vodă cel Bun, vrând să meargă la biserică într-o Duminică dimineața la liturghie, în târg la Vaslui, a auzit un glas mare
Purcel [Corola-other/Imaginative/83503_a_84828]
-
RĂZEȘII LUI ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 305. footnote> (e - Dicționar geografic al județului Fălciu, f.23; f - Idem, f.148; g - Idem, f.214; l - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.134
R?ze?ii lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83524_a_84849]
-
RĂZEȘII LUI ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 305. footnote> (e - Dicționar geografic al județului Fălciu, f.23; f - Idem, f.148; g - Idem, f.214; l - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.134; m - Idem, f.203; n - Idem, f.70) e
R?ze?ii lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83524_a_84849]
-
ROMÂNIA ESTE GRĂDINA MAICII DOMNULUI <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 348. footnote> (Episcopul Melchisedec Ștefănescu) Pe timpul lui Ștefan cel Mare, trăia un cuvios, anume Iosif, care se nevoise mai întâi în pustiul Iordanului; apoi, de răul păgânilor, care stăpâneau acele locuri, a venit, împreună cu viețuitorii
Rom?nia este gr?dina Maicii Domnului by Melchisedec ?tef?nescu [Corola-other/Imaginative/83534_a_84859]
-
muții din preajma Mânăstirii Bistrița (Neamț). Acolo au trăit ei un timp îndelungat, după care, mai în urmă, s-au hotărât să se strămute în muntele Atonului, din Grecia. Coborându-se de vale de munții Bistriței, îndată i se arătă Prea Sfânta fecioară Maria care, oprindu-i în cale, îi întrebă: - Unde vă duceți, fiilor? Ei, plini de bucurie și de spaimă mângâietoare și nădejdii lor, răspunseră: - Ne ducem la grădina Sfinției Tale (Grădina Maicii Domnului din muntele Aton. Atunci Prea Sfânta
Rom?nia este gr?dina Maicii Domnului by Melchisedec ?tef?nescu [Corola-other/Imaginative/83534_a_84859]
-
Sfânta fecioară Maria care, oprindu-i în cale, îi întrebă: - Unde vă duceți, fiilor? Ei, plini de bucurie și de spaimă mângâietoare și nădejdii lor, răspunseră: - Ne ducem la grădina Sfinției Tale (Grădina Maicii Domnului din muntele Aton. Atunci Prea Sfânta Fecioară le porunci: - Întoarceți-vă înapoi, căci și aicea este grădina mea. Și îndată s-a făcut nevăzută. Această vedere s-a făcut în apropiere de locul unde este acum Mânăstirea Bisericani și unde, ca amintire, s-a așezat într-
Rom?nia este gr?dina Maicii Domnului by Melchisedec ?tef?nescu [Corola-other/Imaginative/83534_a_84859]
-
MARIA SUTAȘULUI <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 83. footnote> Maior Elefterescu Fiică, soră și femeie de ostaș, Maria, de la moartea bărbatului său, intră în oștire, unde tatăl său, bărbatul său și frații săi, muriră de mâna vrăjmașului Avea 20 de ani, când
Maria Suta?ului by Maior Elefterescu [Corola-other/Imaginative/83498_a_84823]
-
POSTUL LUI ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT (Povestiri vitejești, Fălticeni, 1915, f.30) <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 129-130. footnote> Din sus de târgul Vasluiului, la Podul Înalt, ce-i mai zice și al lui Ștefan-Vodă tăbărâse oștile
Postul lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83497_a_84822]
-
POSTUL LUI ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT (Povestiri vitejești, Fălticeni, 1915, f.30) <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 129-130. footnote> Din sus de târgul Vasluiului, la Podul Înalt, ce-i mai zice și al lui Ștefan-Vodă tăbărâse oștile turcești, multe ca frunza și iarba. Ștefan, cu puținii lui oșteni, le aține calea... Dar
Postul lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83497_a_84822]
-
RĂPIREA BUCOVINEI ȘI CHIPUL LUI ȘTEFAN-VODĂ <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 349. footnote> (M.Eminescu, Scrieri politice și literare, vol.I, f.210) La Putna, un călugăr bătrân mi-a arătat locul înlăuntrul bisericii, în care stătea odată aninat portretul adevărat al lui Ștefan-Vodă. După acest
R?pirea Bucovinei si chipul lui ?tefan-Vod? by M. Eminescu [Corola-other/Imaginative/83535_a_84860]
-
acoperea umerii și cădea pe spate. Căutătura era tristă și adâncă ca și când ar fi fost cuprins de o amarnică gândire. Coroana lui avea, deasupra, în mijloc, crucea toată de aur, împodobită cu cinci pietre nestemate. Sub crucea coroanei urmau Duhul Sfânt, apoi Dumnezeu Tatăl, cu dreapta binecuvântând, cu stânga ținând pământul; pe cercul de margine al coroanei un rând de pietre scumpe de jur împrejur. Îmbrăcat era Vodă într-un strai mohorât cu guler de aur, iar pe gât îi atârna
R?pirea Bucovinei si chipul lui ?tefan-Vod? by M. Eminescu [Corola-other/Imaginative/83535_a_84860]
-
AISTA-I TATĂL NOSTRU <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 346. footnote> (Apare în Curierul de Iași, an X, Nr.40 din 15 aprilie 1877. Se poate să fie scris de redactorul Mihai Eminescu. Prezența lui este confirmată iar stilul îi este propriu marelui poet
Aista-i Tat?l nostru [Corola-other/Imaginative/83533_a_84858]
-
tânăr și multe altele până ce, în sfârșit, ajunseră la însuși mormântul lui Ștefan cel mare, săpat frumos și bine în marmură sură. Șase picioare sub fața pământului, lovi întâiași dată hârlețul în lespedea de granit lustruit a lui Ștefan-Vodă-cel-Mare și Sfânt! Patru călugări și patru mireni coborâră în sunetul tuturor clopotelor mânăstirii - dar în tăcerea a toată suflarea omenească - în mormânt, răsturnând greaua și marea lespede de pe el - iar sub ea se zăriră, după trei sute de ani... în adâncime de doi
Aista-i Tat?l nostru [Corola-other/Imaginative/83533_a_84858]
-
în fața mormântului descoperit, răzămat de un stâlp de marmură și de emoție nu putea vorbi un cuvânt. Atunci se apropie un moșneag bătrân (Toader Mițu) din Putna în genunchi și plângând spre mormântul descoperit al lui Ștefan cel Mare și Sfânt și uitându-se în el, a spus încet și cu o jale sfâșietoare: - Săracii de noi! aista-i tatăl nostru!...
Aista-i Tat?l nostru [Corola-other/Imaginative/83533_a_84858]
-
AVRAM HUIBAN <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 276. footnote> (După cele auzite de d. C. Solomon, învățător din comuna Avrămești, ținutul Tutova) În vremea războiului de la Racova, un ostaș de-al lui Ștefan cel Mare - - a fost trimis după nuiele de corn
Avram Huiban [Corola-other/Imaginative/83509_a_84834]
-
CÂNTECE DESPRE ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT MOVILA LUI BURCEL <footnote Tradiția spune că în adevăr pe timpul lui Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, ședea un ostaș de-al lui pe movila lui Burcel, cale de o poștă și jumătate de la Vaslui, și că glasul lui era atât
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83505_a_84830]
-
CÂNTECE DESPRE ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT MOVILA LUI BURCEL <footnote Tradiția spune că în adevăr pe timpul lui Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, ședea un ostaș de-al lui pe movila lui Burcel, cale de o poștă și jumătate de la Vaslui, și că glasul lui era atât de puternic, încât ajungea până-n auzul Domnului. footnote> (V. Alecsandri, Poezii poporale ale românilor, f.168
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83505_a_84830]
-
POVESTEA FLORII SOARELUI <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 331. footnote> (După Trib. „Albina”, an V, f. 1094) Ștefan-Vodă avea o fată mută, dar frumoasă de nu i-ai fi găsit pereche pe pământul acesta. Domnului nu-i mergea mâncarea la inimă și odihna
Povestea florii soarelui [Corola-other/Imaginative/83528_a_84853]
-
nevasta de belșugul înstufat al razelor și îi face vânt pe fereastră, de o înnămolește departe în valurile norilor. După asta, ia pe palmă copila înflorită a temutului stăpân pământean și i-o sădește în 60 ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT - legende și povești grădină, printre celelalte podoabe, ca s-o aibă aproape, să se mai mângâie. De-atunci floarea-soarelui cu fața ei galbenă și înfiorătoare de durere, își întoarce veșnic chipul întristat înspre strălucirea craiului zilei, cerându-i sărutarea mântuitoare
Povestea florii soarelui [Corola-other/Imaginative/83528_a_84853]
-
RĂZBOIUL DE LA PODUL ÎNALT de S.T.Kirileanu <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 75-78. footnote> Își puseseră în gând, turcii, ca să răpuie pe Ștefan cel Mare și pe urmă să robească și țara Moldovei. S-au înarmat turcii, și-au pornit la război cu oaste câtă frunză și
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
FRÂNCU <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 298. footnote> (Ioan O. Zugravu, rev. „Albina”, an XIII, f.577) După bătălia de la Podul Înalt (Racova), cea atât de mult vestită a lui Ștefan cel Mare și Sfânt, el răsplăti, ca după obiceiul lui
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 298. footnote> (Ioan O. Zugravu, rev. „Albina”, an XIII, f.577) După bătălia de la Podul Înalt (Racova), cea atât de mult vestită a lui Ștefan cel Mare și Sfânt, el răsplăti, ca după obiceiul lui vechi, vitejia oștenilor din gloată, dându-le pământ de hrană și făcându-i pentru totdeauna răzeși. Printre acești ostași era și un viteaz, FRÂNCU, cu cinci feciori: ȚUȚCU, HÂRIE, SIPU, GEMBET și MIHU. Frâncu
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]