47,696 matches
-
fost întrebat de către Wendy, dar autorul precizează că "a spus ce i-a venit în minte pe moment". În român, se precizează că au găsit insula numai pentru că era "în căutarea lor". Barrie scrie și ca Tară Nicăieri este aproape de "stelele din calea lactee" și se poate ajunge acolo "întotdeauna la vremea răsăritului". Versiunea lui Walt Disney din 1953, "Peter Pan" prezintă posibilitatea că este situată în spațiu, adăugând "stea" lângă indicațiile lui Peter: "a doua stea, la dreapta, și până
Țara de nicăieri () [Corola-website/Science/336350_a_337679]
-
în căutarea lor". Barrie scrie și ca Tară Nicăieri este aproape de "stelele din calea lactee" și se poate ajunge acolo "întotdeauna la vremea răsăritului". Versiunea lui Walt Disney din 1953, "Peter Pan" prezintă posibilitatea că este situată în spațiu, adăugând "stea" lângă indicațiile lui Peter: "a doua stea, la dreapta, și până dimineață" și de la distanță, aceste stele descriu Țară Nicăieri, din depărtare. Versiunea filmului din 2003 are ecouri ale acestei reprezentări, când copiii familiei Darling zboară prin sistemul solar pentru
Țara de nicăieri () [Corola-website/Science/336350_a_337679]
-
Tară Nicăieri este aproape de "stelele din calea lactee" și se poate ajunge acolo "întotdeauna la vremea răsăritului". Versiunea lui Walt Disney din 1953, "Peter Pan" prezintă posibilitatea că este situată în spațiu, adăugând "stea" lângă indicațiile lui Peter: "a doua stea, la dreapta, și până dimineață" și de la distanță, aceste stele descriu Țară Nicăieri, din depărtare. Versiunea filmului din 2003 are ecouri ale acestei reprezentări, când copiii familiei Darling zboară prin sistemul solar pentru a ajunge în Țară Nicăieri. În "Peter
Țara de nicăieri () [Corola-website/Science/336350_a_337679]
-
poate ajunge acolo "întotdeauna la vremea răsăritului". Versiunea lui Walt Disney din 1953, "Peter Pan" prezintă posibilitatea că este situată în spațiu, adăugând "stea" lângă indicațiile lui Peter: "a doua stea, la dreapta, și până dimineață" și de la distanță, aceste stele descriu Țară Nicăieri, din depărtare. Versiunea filmului din 2003 are ecouri ale acestei reprezentări, când copiii familiei Darling zboară prin sistemul solar pentru a ajunge în Țară Nicăieri. În "Peter Pan în Grădina Kensington" o proto-versiune a Țarii Nicăieri, numită
Țara de nicăieri () [Corola-website/Science/336350_a_337679]
-
României în general, atât în presa literară cât și în volume. a debutat în revista “Contemporanul” în anul 1966 cu șase poezii prezentate de poetul Geo Dumitrescu. Revistele literare încep să-i publice grupaje de versuri în: Luceafărul, România literară, Steaua, Convorbiri literare, Tribuna, Viața Romănească, etc., colaborează cu traduceri și la Secolul 20. Debutul editorial se produce precoce, în anul 1967 în cunoscuta colecție pentru debutanți “Luceafărul” cu volumul de versuri “Furăm trandafiri” care este primit cu entuziasm de critica
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]
-
social olandez. El a fost unul dintre principalii teoreticieni ai comunismului consilial (în ). Pannekoek a studiat matematica și fizica în Leiden din 1891. Chiar înainte de a fi mers la facultate, el a fost interesat de astronomie și a studiat variabilitatea Stelei Polare. El a publicat primul său articol, "Despre necesitatea de continuare a cercetărilor privind Calea Lactee", când era student. La câțiva ani după ce-și terminase studiul, a început să lucreze la ("Leidse Sterrewacht"), unde și-a scris teza de doctorat
Antonie Pannekoek () [Corola-website/Science/336390_a_337719]
-
local din Amsterdam i-a obținut o numire la Universitatea din Amsterdam, în 1925, mai întâi ca profesor cu normă parțială, iar în 1932 ca profesor cu normă întreagă. În activitatea sa științifică, Pannekoek a început să studieze distribuția de stele prin Calea Lactee, precum și structura galaxiei noastre. Mai târziu, el a devenit interesat de natura și evoluția stelelor. Din cauza acestor studii, el este considerat a fi fondatorul astrofizicii ca disciplină separată în Olanda. El a devenit membru al , în 1925. În afară de
Antonie Pannekoek () [Corola-website/Science/336390_a_337719]
-
profesor cu normă parțială, iar în 1932 ca profesor cu normă întreagă. În activitatea sa științifică, Pannekoek a început să studieze distribuția de stele prin Calea Lactee, precum și structura galaxiei noastre. Mai târziu, el a devenit interesat de natura și evoluția stelelor. Din cauza acestor studii, el este considerat a fi fondatorul astrofizicii ca disciplină separată în Olanda. El a devenit membru al , în 1925. În afară de opera sa teoretică, el a mers de asemenea în mai multe expediții străine, pentru a observa eclipsele
Antonie Pannekoek () [Corola-website/Science/336390_a_337719]
-
a fi fondatorul astrofizicii ca disciplină separată în Olanda. El a devenit membru al , în 1925. În afară de opera sa teoretică, el a mers de asemenea în mai multe expediții străine, pentru a observa eclipsele solare și a capta spectre de stele. În 1926 a întreprins o expediție în Java , pentru a consemna Constelațiile Sudului. El a fost, de asemenea, interesat de istoria astronomiei. Cartea sa, "O Istorie a Astronomiei", este considerată o referință standard asupra acestui subiect. Activitatea sa în structura
Antonie Pannekoek () [Corola-website/Science/336390_a_337719]
-
Universului. A studiat și energia întunecată, găurile negre, formarea sistemelor planetare în creșele stelare. A scris numeroase articole. În 2009 Asociația Americană pentru Avansarea Științelor (AAAS) l-a ales membru al comitetului său, pentru contribuțiile în astrofizică, prin cercetările asupra stelelor și galaxiilor, precum și pentru activitatea sa de popularizare a științelor. Este cunoscut și pentru lucrările din 1989 care contrazic parțial ipoteza „reglării fine” a Universului susținută de Fred Hoyle. Mario Livio a publicat peste patru sute de articole de specialitate, dar
Mario Livio () [Corola-website/Science/336387_a_337716]
-
din Beirut, care a locuit aici vreme de mai mulți ani. În octombrie 1947 s-a reunit la Aley conferință consiliului Ligii Arabe în legătură cu problema Palestinei. În anii 1960 în hotelurile și cazinourile din Aley s-au produs mai multe stele ale cântecului arab, majoritatea trăind în Egipt, precum Umm Kulthum, Mohamed Abdel Wahab și Farid Al Atrash. În 2001 primăria a început un program de renovare a centrului orașului. Aley este unul din principalele obiective turistice populare din Liban și
Aley () [Corola-website/Science/336546_a_337875]
-
masculin pentru sezonul 2016-2017 a fost stabilit la data de 15 iunie 2016 de către Biroul Federal al Federației Române de Baschet. Astfel, s-a stabilit că cele patru echipe care participă în cupele europene (CSM Oradea, BC Mureș Târgu Mureș, Steaua CSM Eximbank București și U-BT Cluj-Napoca) se vor califica direct în Final 8, iar celelalte opt echipe din Liga Națională vor juca Turul I, conform tragerii la sorți, cu meciuri tur-retur. Meciurile din Final 8 au fost stabilite în urma unei
Cupa României la baschet masculin 2016-2017 () [Corola-website/Science/336554_a_337883]
-
a avut la 17 ani, la Wolf+Lamb Records, iar în ziua de azi, la vârsta de 21 de ani, și-a lansat și albumul de debut, care se numește „Space Is Only Noise”, acesta primind o recenzie de 4 stele din 5 din partea publicației "The Guardian". A fost urmat de Pomegranates (2015). Tot în 2015, Jaar a compus coloana sonoră a filmului "Dheepan" al regizorului Jacques Audiard, care a câștigat premiul Palme d'Or la Cannes 2015.
Nicolas Jaar () [Corola-website/Science/336591_a_337920]
-
husar” de Paul Abraham etc. Cele mai renumite producții ale lui George Val a fost opereta „Shulamit” după Avraham Goldfaden, într-o versiune ebraică actualizată de Yehiel Mohar, cu cuplete muzicale de Moshe Vilenski, și în care s-a evidențiat steaua muzicii ușoare din acea vreme, Shoshana Damari,și opereta clasică a lui Goldfaden „Cei doi Kuni Lemel” (în 1959-1961 cu o noua versiune a ansamblului - „Do Re Mi amamí” adică „Do Re Mi popular”) în traducerea lui Moshé Sahar pe
George Val () [Corola-website/Science/336601_a_337930]
-
(n. 19 februarie 1994, Nisiporești, jud. Neamț) este o canotoare română medaliata cu bronz la Jocurile Olimpice de vară din 2016 în proba de 8+1, legitimata în prezent la CSA Steaua București. A început să practice canotajul la 12 ani, după ce antrenorii ei, Georgeta și Marian Grijuc de la CS „Știință” Constantă, au făcut o vizită la Liceul Tehnic din Nisiporești. a fost aleasă pe motivul că era cea mai înaltă din
Laura Oprea () [Corola-website/Science/336629_a_337958]
-
cunoscute galerii din România. Fanii, aflați la peluza sud a stadionului, sunt renumiți pentru modul lor de a-și susține echipa favorită, și totodată pentru atitudinea și scandările lor anti-București, care sunt adresate în special celor de la Dinamo București și Steaua București. Totuși, cei mai mari rivali ai fanilor alb-violeți sunt cei de la UTA, echipa din Arad aflată la numai 50 km de Timișoara. Deseori există violențe între cele două galerii înaintea, cât și după disputarea partidei dintre cele două echipe
SS Politehnica Timișoara () [Corola-website/Science/336660_a_337989]
-
Ceaușescu la Vila Lac, unde exista o sală de proiecție. Potrivit lui Ion Bucheru, filmul a fost proiectat pe la ora 19:00, urmând ca puțin înainte de 20:30 Nicolae Ceaușescu să întrerupă filmul și să vadă un meci de fotbal cu Steaua București din Cupa Campionilor Europeni. Când cel care se ocupa de proiecția filmului i-a spus că începe meciul, Ceaușescu i-ar fi răspuns: „"Duceți-vă cu meciurile voastre cu tot, lasă filmul!"” Nicolae Ceaușescu a apreciat foarte mult două
Buzduganul cu trei peceți () [Corola-website/Science/336674_a_338003]
-
a fost profesor de filosofie la Trier. În 1642 se afla la Köln, unde a realizat observații astronomice și măsurători optice, iar în 1643 a apărut lucrarea sa "Novem stellae circa Jovem visae, circa Saturnum sex, circa Martem nonnullae" („Nouă stele văzute în jurul lui Jupiter, șase în jurul lui Saturn, mai multe în jurul lui Marte”). În 1645 el a publicat "Oculus Enoch et Eliae, siue, Radius sidereomysticus", o lucrare foarte influentă despre optică și astronomie. "Oculus Enoch et Eliae", pe lângă descrierea uneia
Anton Maria Schyrleus de Rheita () [Corola-website/Science/336685_a_338014]
-
o sută de ori mai puțin luminată de Soare decât Pământul.<ref name="oncle-dom.fr/sciences/astronomie/histoire/anneaux/invention/invention.htm 2016-08-20"></ref> A afirmat că în 1642, la Köln, el a văzut trecând prin fața Soarelui o trupă ("turnam") de stele căzătoare care urmau una după alta în timpul unei perioade de paisprezece zile și că strălucirea Soarelui a fost slăbită considerabil de aceasta. În ceea ce privește viața extraterestră, Schyrleus a scris: „Dacă Jupiter are... locuitori, ei trebuie să fie mai mari și mai
Anton Maria Schyrleus de Rheita () [Corola-website/Science/336685_a_338014]
-
Roxana Gabriela Cogianu (n. 21 septembrie 1986, Iași) este o canotoare română medaliată cu bronz la Jocurile Olimpice de vară din 2016 în proba de 8+1, legitimată în prezent la CSA Steaua București. Inițial, a practicat handbalul împreună cu sora sa, Evelina, înainte să treacă amândouă la canotaj, îndrumate de mătușa lor, Veronica Cochela, multiplă medaliată olimpică. În 2003, la Campionatele Mondiale de Juniori desfășurate la Atena, și-a făcut debutul pe plan
Roxana Cogianu () [Corola-website/Science/336694_a_338023]
-
(de asemenea numită Proxima b) este o exoplanetă care orbitează steaua pitică roșie Proxima Centauri (cea mai apropiată stea de Soare), actualmente cea mai apropiată nou-descoperită exoplanetă de Pământ. Aceasta este situată la aproximativ 4,2 ani-lumină (1,3 parseci, 40 de trilioane de km, sau 25 de trilioane de mile
Proxima Centauri b () [Corola-website/Science/336716_a_338045]
-
4,2 ani-lumină (1,3 parseci, 40 de trilioane de km, sau 25 de trilioane de mile) de Terra, în constelația Centaurus. În august 2016, Observatorul European de Sud a anunțat descoperirea planetei Proxima b, o planetă terestră care orbitează steaua sa în zona locuibilă. Planeta orbitează la o distanță de aproximativ 0,05 unități astronomice (7.000.000 km; 5.000.000 mile) de Proxima Centauri, cu o perioadă orbitală de aproximativ 11,2 zile terestre. Temperatura de echilibru a
Proxima Centauri b () [Corola-website/Science/336716_a_338045]
-
locație posibilă pentru viața de dincolo de sistemul nostru solar. Cercetătorii cred că apropierea sa de Pământ poate oferi o oportunitate pentru explorarea robotizată a planetei în viitor. Planeta a fost găsită folosind , unde mișcarea periodică Doppler a liniilor spectrale a stelei gazdă sugerează prezența unui obiect orbital. Din aceste date, componenta vitezei sale relative față de Pământ este de aproximativ 5 km/h (3 mph). Primul indiciu al unei exoplanete a fost găsit în 2013, atunci când caracteristici sugestive au fost reperate de
Proxima Centauri b () [Corola-website/Science/336716_a_338045]
-
echipă a Observatorului European de Sud, condusă de Guillem Anglada-Escudé de la . Descoperirea a fost comunicată în "Nature". Măsurătorile au fost efectuate cu ajutorul a două spectrografe, HARPS pe de la și UVES Telescop Foarte Mare de 8 metri. Vârful vitezei radiale al stelei gazdă, combinat cu perioada orbitală a permis să fie calculată masa minimă a exoplanetei. Statistica fals pozitivă este mai mică decât unu la zece milioane. Știrea descoperirii de la ESO a fost divulgată către "Der Spiegel", care a publicat-o pe 12
Proxima Centauri b () [Corola-website/Science/336716_a_338045]
-
R". Cu toate acestea, ar putea fi mai mare dacă ar avea o densitate mai mică ca Pământul, sau o masă mai mare decât masa minimă. Planeta are un de 234 K (-39 °C; -38 °F). Planeta orbitează în jurul unei stele de tip M (pitică roșie) numită Proxima Centauri. Steaua are o masă de 0,12 "M" și o rază de 0,14 "R". Aceasta are o temperatura la suprafață de 3042 K și este de 4,85 miliarde de ani
Proxima Centauri b () [Corola-website/Science/336716_a_338045]