47,696 matches
-
dacă ar avea o densitate mai mică ca Pământul, sau o masă mai mare decât masa minimă. Planeta are un de 234 K (-39 °C; -38 °F). Planeta orbitează în jurul unei stele de tip M (pitică roșie) numită Proxima Centauri. Steaua are o masă de 0,12 "M" și o rază de 0,14 "R". Aceasta are o temperatura la suprafață de 3042 K și este de 4,85 miliarde de ani. În comparație, Soarele are 4,6 miliarde de ani
Proxima Centauri b () [Corola-website/Science/336716_a_338045]
-
miliarde de ani. În comparație, Soarele are 4,6 miliarde de ani și are o temperatură la suprafață de 5778 K. Proxima Centauri, se rotește o dată la fiecare ~83 de zile, și are o luminozitate de aproximativ 0,0015 "L". Steaua are o magnitudine aparentă, sau cât de luminos apare din perspectiva Pământului, de 11,13. Deși este cea mai apropiată stea de Soare, din cauza luminozității scăzute, nu este vizibilă cu ochiul liber de pe Pământ. Proxima este o stea eruptivă care
Proxima Centauri b () [Corola-website/Science/336716_a_338045]
-
0015 "L". Steaua are o magnitudine aparentă, sau cât de luminos apare din perspectiva Pământului, de 11,13. Deși este cea mai apropiată stea de Soare, din cauza luminozității scăzute, nu este vizibilă cu ochiul liber de pe Pământ. Proxima este o stea eruptivă care suferă ocazional creșteri dramatice în luminozitate din cauza activității magnetice. Proxima Centauri b orbiteză steaua sa gazdă la fiecare 11,186 zile, la o distanță a semiaxei majore de aproximativ 0,05 unități astronomice (UA), care este de 5
Proxima Centauri b () [Corola-website/Science/336716_a_338045]
-
11,13. Deși este cea mai apropiată stea de Soare, din cauza luminozității scăzute, nu este vizibilă cu ochiul liber de pe Pământ. Proxima este o stea eruptivă care suferă ocazional creșteri dramatice în luminozitate din cauza activității magnetice. Proxima Centauri b orbiteză steaua sa gazdă la fiecare 11,186 zile, la o distanță a semiaxei majore de aproximativ 0,05 unități astronomice (UA), care este de 5% din 1 AU (astfel, Pământul este de 20 de ori mai departe de propria stea gazdă
Proxima Centauri b () [Corola-website/Science/336716_a_338045]
-
orbiteză steaua sa gazdă la fiecare 11,186 zile, la o distanță a semiaxei majore de aproximativ 0,05 unități astronomice (UA), care este de 5% din 1 AU (astfel, Pământul este de 20 de ori mai departe de propria stea gazdă, Soarele). Comparativ, Mercur, cea mai apropiată planetă de Soare, are o distanță a semiaxei majore de 0,39 AU. Proxima Centauri b primește de la steaua sa gazdă aproximativ 65% din valoarea fluxului solar pe care Pământul îl primește de la
Proxima Centauri b () [Corola-website/Science/336716_a_338045]
-
din 1 AU (astfel, Pământul este de 20 de ori mai departe de propria stea gazdă, Soarele). Comparativ, Mercur, cea mai apropiată planetă de Soare, are o distanță a semiaxei majore de 0,39 AU. Proxima Centauri b primește de la steaua sa gazdă aproximativ 65% din valoarea fluxului solar pe care Pământul îl primește de la Soare. Cu toate acestea, Proxima Centauri b primește un flux de Raze-X de aproximativ 400 de ori mai mult decât ce primește Pământul. Nu se știe
Proxima Centauri b () [Corola-website/Science/336716_a_338045]
-
acestea, Proxima Centauri b primește un flux de Raze-X de aproximativ 400 de ori mai mult decât ce primește Pământul. Nu se știe dacă planeta este locuibilă. S-a anunțat că exoplaneta orbitează în zona locuibilă a sistemului planetar al stelei Proxima Centauri, regiune unde, sub condiții și proprietăți atmosferice corecte, apa lichidă ar putea exista pe suprafața planetei. Steaua gazdă este o pitică roșie, cu aproximativ o zecime din masa Soarelui. Ca urmare, stele precum Proxima Centauri trăiesc până la 3-4
Proxima Centauri b () [Corola-website/Science/336716_a_338045]
-
Pământul. Nu se știe dacă planeta este locuibilă. S-a anunțat că exoplaneta orbitează în zona locuibilă a sistemului planetar al stelei Proxima Centauri, regiune unde, sub condiții și proprietăți atmosferice corecte, apa lichidă ar putea exista pe suprafața planetei. Steaua gazdă este o pitică roșie, cu aproximativ o zecime din masa Soarelui. Ca urmare, stele precum Proxima Centauri trăiesc până la 3-4 trilioane de ani, de 300-400 de ori mai mult decât va trăi Soarele. Planeta este destul de aproape de steaua sa
Proxima Centauri b () [Corola-website/Science/336716_a_338045]
-
zona locuibilă a sistemului planetar al stelei Proxima Centauri, regiune unde, sub condiții și proprietăți atmosferice corecte, apa lichidă ar putea exista pe suprafața planetei. Steaua gazdă este o pitică roșie, cu aproximativ o zecime din masa Soarelui. Ca urmare, stele precum Proxima Centauri trăiesc până la 3-4 trilioane de ani, de 300-400 de ori mai mult decât va trăi Soarele. Planeta este destul de aproape de steaua sa, putând avea rotație sincronă, o stare în care, de-a lungul unei orbite, nu există
Proxima Centauri b () [Corola-website/Science/336716_a_338045]
-
planetei. Steaua gazdă este o pitică roșie, cu aproximativ o zecime din masa Soarelui. Ca urmare, stele precum Proxima Centauri trăiesc până la 3-4 trilioane de ani, de 300-400 de ori mai mult decât va trăi Soarele. Planeta este destul de aproape de steaua sa, putând avea rotație sincronă, o stare în care, de-a lungul unei orbite, nu există nici un transfer net de moment cinetic între o planetă și steaua gazdă. Dacă excentricitatea orbitală a planetei este 0, acest lucru ar putea duce
Proxima Centauri b () [Corola-website/Science/336716_a_338045]
-
300-400 de ori mai mult decât va trăi Soarele. Planeta este destul de aproape de steaua sa, putând avea rotație sincronă, o stare în care, de-a lungul unei orbite, nu există nici un transfer net de moment cinetic între o planetă și steaua gazdă. Dacă excentricitatea orbitală a planetei este 0, acest lucru ar putea duce la rotație sincronă, cu o față permanent în arșiță, spre stea, în timp ce partea opusă este permanent în întuneric și frig. Cu toate acestea, între aceste două zone
Proxima Centauri b () [Corola-website/Science/336716_a_338045]
-
a lungul unei orbite, nu există nici un transfer net de moment cinetic între o planetă și steaua gazdă. Dacă excentricitatea orbitală a planetei este 0, acest lucru ar putea duce la rotație sincronă, cu o față permanent în arșiță, spre stea, în timp ce partea opusă este permanent în întuneric și frig. Cu toate acestea, între aceste două zone extreme, ar putea fi o regiune locuibilă - numită , unde temperaturile pot fi potrivite - aproximativ 273 K (0 °C; 32 °F) - pentru ca apa lichidă să
Proxima Centauri b () [Corola-website/Science/336716_a_338045]
-
de configurație, cu temperaturi medii similare cu cele de pe Pământ. În plus, o mai mare parte din planetă ar putea fi locuibilă în cazul în care ar exista o atmosferă suficient de groasă pentru a transfera căldură spre fața opusă stelei.
Proxima Centauri b () [Corola-website/Science/336716_a_338045]
-
de limba franceză, contribuind la difuzarea valorilor literaturii și culturii europene în limba română. Debutul său editorial a avut loc în 1966 cu traducerea romanului "Husarul de pe acoperiș" de Jean Giono. A colaborat la revistele "România literară", "Viața Românească", "Manuscriptum", "Steaua". El a moștenit toată arhiva literară a tatălui său, a inventariat cele 22 de mape cu manuscrise și fotografii și le-a donat Academiei Române în anul 1987. A îngrijit edițiile postume ale scrierilor tatălui său. Contribuția sa ca editor și
Marcel Aderca () [Corola-website/Science/336723_a_338052]
-
lasă noaptea. Cand tânără pleacă, Wolfram, care a iubit-o dintotdeauna, cânt luceafărului de seară să o însoțească în urcarea să la ceruri (R.: "Wie Todesahnung": Că o presimțire a morții; A.: "O du mein Hilder Abendstern": O, tu, dulce stea a serii.) Dintr-o dată, apare un om în zdrențe. Este Tannhäuser, pe care prietenul său nu îl recunoaște. Cand în cele din urmă își dă seama, îl întreabă dacă a dobândit iertarea (D: "Ich hörte Harfenschlag": am auzit sunetul de
Tannhäuser (operă) () [Corola-website/Science/336757_a_338086]
-
și cea a periastrului acestei orbite. Este măsurat în planul orbital și în direcția mișcării corpului. În mod curent este notat cu litera grecească omega, formula 1. Termenul "periastru" desemnează în mod normal periapsida (termen general) unei orbite descrise în jurul unei stele. După corpurile orbitate, cuvântul se schimbă, deși termenul periapsidă rămâne totuși admisibil. Se vorbește atunci de: Un "argument al periastrului" de 0° semnifică faptul că acel corp pe orbită este cel mai aproape de corpul central în același moment în care
Argumentul periastrului () [Corola-website/Science/336809_a_338138]
-
Chicago, orașul natal al lui Common. Ca și marea majoritate a albumelor lui Common, și acesta a fost primit pozitiv atât de către critici cât și de către public, obținând 78 de puncte de la Metacritic, nota 7.7 de la Pitchfork și 3 stele și jumătate de la Rolling Stone. Ultimul album de studiu al rapperului Common, a fost lansat pe data de 4 noiembrie 2016, fiind produs de către ARTium Recordings și Def Jam Recordings. Albumul a debutat pe poziția a 25-a în Billboard
Common () [Corola-website/Science/336825_a_338154]
-
din 1964 în limba bulgară "Човекът, който търси" ("Omul care caută"). "Ciudatul meu prieten, astronomul" (Моят странен приятел — астрономът) este o povestire scurtă de Liuben Dilov. Un renumit astronom descoperă mai multe semnale radio care provin din constelația Casiopeea între stelele Rigel și Beelgeuse, semnale pe care le transformă în imagini. Prietenul său, un profesor de istorie își dă seama că acestea reprezintă un mesaj în limba akkadienilor antici. Urmașul urmașului urmașului „zeului” Ea cere ajutorul oamenilor în lupta cu cei
Enigma Văii Albe () [Corola-website/Science/336869_a_338198]
-
Prietenul său, un profesor de istorie își dă seama că acestea reprezintă un mesaj în limba akkadienilor antici. Urmașul urmașului urmașului „zeului” Ea cere ajutorul oamenilor în lupta cu cei „cumpliți” dar oamenii nu au tehnologia necesară de a atinge stelele. "Un fir din barba lui Mahomed" ( Косъмът на Мохамед) este o povestire scurtă de Dimităr Peev. Strașimir Lozev îi oferă unui om de știință un cilindru transparent cu pereții netezi în care se afla o vergea subțire albicioasă. Cei doi
Enigma Văii Albe () [Corola-website/Science/336869_a_338198]
-
este o luptătoare română, vicecampioană europeană în 2016 și campioană mondială militară în același an. S-a inițiat în tainele luptelor la vârsta de 10 ani în cadrul CSM Reșița, sub îndrumarea lui Nicolae Constantin, apoi s-a legitimat la CSA Steaua. Din 2012 se pregătește cu antrenorul Mihai Stroia. Primul rezultat de notat l-a avut la Campionatul European pentru cadeți de la Sarajevo, unde a fost laureată cu bronz. Și-a repetat performanța în anul următor la Campionatul European pentru juniori
Alina Vuc () [Corola-website/Science/336879_a_338208]
-
2015. a debutat ca autoare de critică literară în 1971 cu articolul „Note despre „Cartea nunții” de G. Călinescu”, publicat în revista "Ramuri". A colaborat cu cronici și studii literare la Radio România și la publicații de specialitate precum "Luceafărul", "Steaua", "România literară", "Ateneu", "Orizont", "Viața românească", "Contemporanul - Ideea europeană", "Litere", "ProSaeculum", "Axioma", "Oglinda literară", "Fereastra", "Cahiers roumains d’études littéraires" ș.a. În cursul activității sale a publicat mai multe volume de eseuri și critică literară. A semnat uneori cu pseudonimele
Mariana Ionescu () [Corola-website/Science/337071_a_338400]
-
Pământul. Această clasă de obiecte în prezent rămâne ipotetică. În ultimii ani, multi experti au criticat antropocentrismul în căutarea vieții extraterestre. În conformitate cu aceste critici, Pământul nu este un optim de locuibilitatea planetară în funcție de diferite aspecte, cum ar fi tipul de stea în jurul căruia se învârte, suprafața totală, proporția acoperită de oceane și adâncimea medie a acestora, intensitatea câmpului magnetic, activitatea geologică, temperatura de suprafață, etc. S-ar putea exista în univers planete sau sateliti cu termeni mai buni, permițând viață să
Planetă super-locuibilă () [Corola-website/Science/337074_a_338403]
-
publicat în ianuarie 2014 cu René Heller si John Armstrong in revista "", colectarea și analiza a numeroase studii realizate în anii anteriori cu privire la criteriile de stabilire a profilului planete superlocuibile. Aceasta ia în considerare parametri, cum ar fi tipul de stea, masa și locația în sistemul planetar, iar autorii ajung la concluzia ca astfel de planete ar putea fi mult mai frecvente decât gemenele Pământului. Începutul anului 2016, nici o planeta nu a fost încă identificat ca fiind superhabitable. Cu toate acestea
Planetă super-locuibilă () [Corola-website/Science/337074_a_338403]
-
mai frecvente decât gemenele Pământului. Începutul anului 2016, nici o planeta nu a fost încă identificat ca fiind superhabitable. Cu toate acestea, compoziția atmosferei și masa Kepler-442 b sugerează că ar putea fi una. Zona locuibilă este un câmp teoretic aproape de steaua în care toate planetele prezente au apă lichidă pe suprafața lor. Apa lichidă este considerată ca cel mai important element pentru viață, în mare parte din cauza rolului cu solvent pe care îl joacă pe Pământ. Pentru o planetă, casă aibă
Planetă super-locuibilă () [Corola-website/Science/337074_a_338403]
-
lichidă la suprafață, distanța de la soare trebuie să îi permită să aibă o temperatură cuprinsă între 0 și 100 °C și să aibă o masă suficientă pentru a reține o atmosferă și apa. Această zonă locuibilă depinde de tipul de stele (este mai « fierbinte » și zona de locuit este eliminat), mai multe stele devin mai strălucitoare, cu vârsta, împingând tot mai mult zona. In sistemul nostru solar, zona locuibile este estimată între 0,95 și 1,5 UA (o unitate astronomică
Planetă super-locuibilă () [Corola-website/Science/337074_a_338403]