48,727 matches
-
primul editor român al textelor lui Ernesto Che Guevara, apărute în volumul „Cuvinte către revoluționari“, editura Eikon, Cluj. De asemenea, este președinte al Fundației " Arhiva Culturală Română" și fondator al „Canadian Cultural Center“. Membru fondator al "JGB Studio". Fondatorul primei Arhive Arvo Pärt din România. Datorită ciclurilor de poeme „Rituri de dragoste și ură“, „Mic tratat de colorare a nopții" și „Scrisori către fluturi" precum și a stilului deosebit în care își scrie povestirile, înregistrează un fenomenal succes (situîndu-se pe primul loc
Fabian Anton () [Corola-website/Science/305839_a_307168]
-
și credința a pre iubit fiiului nostru Bogdan și credința tuturor boierilor noștri ai Moldaviei, a mări și a mici.” Grigorie Bogzovici din Huși, 7036 (1528) Mart,1. După A. Sava. Documente privitoare la târgul și ținutul Lapușniei, p. 3-4. Arhiva Națională a Moldovei. Se poate de crezut ca Tătăreștii au pornit chiar din locul (valea) Tutoveni (în hrisovul citat mai sus este numit „Tutovinești”), care se află peste deal de Tătărești, spre satul vecin Recea. O lespede de piatră pe
Tătărești, Strășeni () [Corola-website/Science/305881_a_307210]
-
lespede de piatră pe un mormânt, cu inscripția: „Здеси покоится прах Стефана Столновского и жены его Ларисы, 1800, Тутовень”, există și astăzi în cimitirul satului și poate constitui un argument că în valea Tutoveni au existat case de locuit. În arhive se găsesc și alte documente istorice importante. Unul dintre acestea se referă la familia MARZENCO. Primul document ce atestă familia MARZENCO la Tătărești este o gramota de mazilire a lui Ștefan MARZENCO, care a primit titlul de mazil la anul
Tătărești, Strășeni () [Corola-website/Science/305881_a_307210]
-
1900. Apoi în perioada interbelică când s-a început împărțirea loturilor de pământ, au venit familii din ținutul Hotinului și din satul Mândreștii Vechi, r-nul Telenești. Numărul populației în prezent este de 640 de persoane(bărbați, femei, copii). Datele din arhiva raională amintesc de existența în anul 1949 aici a unui colhoz care se numea „Cutuzov”. Conducotorul acestui colhoz a fost Nicolae Secrieru, care a fost amintit mai sus. Astăzi vedem împlinită dorința străbunilor noștri. Comunitatea religioasă s-a format în
Vrănești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305875_a_307204]
-
Căminarului Zarti, Ecaterina, are o fată, Safta, de 1 an, stăpânește în Ținutul Iași moșia Temeleuți luată ca zestre și pe care sunt 70 curți de săteni”. În anul 1825, satul Temeleuți, parte a județului Orhei, figurează în documentele de arhivă ca sat locuit de țărani (categorie socială de agricultori, juridic liberi dar fără pământ în proprietate) și număra 39 gospodării, Șeptelul de animale: 9 cai, 90 boi, 65 vaci, oi - lipsă. Se cultivau în special cereale, pomicultura, viticultura și apicultura
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
Robu pământul cu care au fost împroprietăriți. Însă, fiind nemulțumiți de faptul că în suprafața de împroprietărire au fost incluse și terenurile silvice, aceștia au atacat în instanțele judiciare decizia organelor locale, solicitând excluderea acestora. În anul 1878 documentele de arhivă încă o amintesc pe Ana Egorovna Robu, dar și pe Ludmila Petrovna Ilașcov, ambele purtătoare de titlu nobiliar, în calitate de proprietare de moșii la Temeleuți și Fundul Bâcului (Temeleuții de Jos), moșii pe care le pun drept gaj la contractarea unui
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
strămutați de către aceste măsuri. Speer știa de aceste activități și cunoștea evoluția aceștora. Există cel puțin o notă de la Speer de acest gen conform Cronica cu activitățile Departamentului păstrată de către Wolters. După eliberarea sa de la Spandau, Speer a prezentat la Arhivele federale germane o versiune editată a Cronicii, din care Wolters a eliminat orice mențiune despre evrei. Cînd D. Irving a găsit discrepanțe între Cronica editată și alte documente Wolters i-a explicat situația lui Speer, acesta răspunzîndu-i că paginile relevante
Albert Speer () [Corola-website/Science/305850_a_307179]
-
al doctorandului Matthias Schmidt- care după obținerea doctoratului a dezvoltat teza în cartea sa Albert Speer: Sfîrșitul unui mit. Speer a considerat acțiunea lui Wolters ca o „trădare” și ca un pumnal înfit în spate. Originalul Cronicii a ajuns în arhive în 1983 după ce Speer și Wolters au murit. Speer a menționat la Nurnberg și în memoriile sale că nu avea cunoștință despre holocaust. În cartea " În interiorul celui de-al treilea Reich" el scria că la mijlocul lui 1944 i s-a
Albert Speer () [Corola-website/Science/305850_a_307179]
-
Speer: „Acuzațiile lui Goldhagen cu sigurașă au fost mai convingătoare” el nu a plasat presupusele declarațiile incriminatoare legîndu-l pe Speer de holocaust între ghilimele atribuite lui Himmler, care erau de fapt inventate de către Goldhagen. Ca răspuns după cercetări profunde în Arhivele federale germane din Koblenz, Speer a zis că a părăsit Posen pe la amiază (cu mult înainte de discursul lui Himmler) pentru a pleca la cartierul general al lui Hitler la Rastenburg. În cartea În interiorul celui de-al treilea Reich publicată înaintea
Albert Speer () [Corola-website/Science/305850_a_307179]
-
creșterea efectivelor PCR-ului era cea mai importantă. În mod similar, în noiembrie 1946, efectivele Frontului Plugarilor prezidat Groza erau estimate la 1.000.000 - 1.500.000 de membri sau la numai 800.000. În această perioadă, documentele de arhivă arătau că BPD conta ca între 60-65% din voturile pe care sperau să le obțină să vină din partea electoratului Frontului Plugarilor. Până la momentul alegerilor, Frontul condus de Groza fusese supus la numeroase presiuni pentru sprijinirea programului comunist, după o scurtă
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]
-
vot au fost arse imediat după încheierea numărătorii oficiale, pentru a împiedica orice contestație. La ceva timp după alegeri, comuniștii au produs un raport secret numit "Învățămintele alegerilor și sarcinile P[artidului] C[omunist] după victoria din 19 Noiembrie 1946", Arhiva MApN, fond Materiale documentare diverse, dosar 1.742, f.12-13). Acest raport a fost comparat de istoricul Petre Țurlea cu rezultatele oficiale și această cercetare a demonstrat existența unor diferențe importante. Astfel, Țurlea a aflat că, în total, BPD a
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]
-
Grigore Cerchez, adăpostesc patrimoniul "Institutului de Istorie a Artei “George Oprescu” "al Academiei Române, amenajat aici din 1967. Institutul, care poartă numele celui care i-a pus bazele, are un valoros patrimoniu, constând dintr-o bibliotecă de artă unică în țară, arhive documentare, o colecție valoroasă de mobilier și de artă plastică provenind din donațiile făcute de profesorul Oprescu, de inginerul Gheorghe Balș și de familia Busuioceanu.
Casa Dissescu () [Corola-website/Science/305913_a_307242]
-
se multiplică: Transformarea culturală a fost însoțită de o cenzură riguroasă, de persecutarea și epurarea literaților și artiștilor nealiniați la sistemul ideologic comunist și care erau considerați „sabotori” sau „dușmani ai poporului” (cazul tragic al lui Vladimir Maiakovski). În baza arhivelor descoperite în ultimii ani la "Lubianka", în anii '30 au fost arestați în Uniunea Sovietică ca. 2000 de scriitori și oameni de artă, din care circa 1500 au fost executați sau au murit în lagărele Gulagului. În contrast cu aceștia, cei care
Realism socialist () [Corola-website/Science/305902_a_307231]
-
tezaurul care a fost trimis în Rusia în timpul primului război mondial și care nu a mai fost niciodată returnat în întregime. El includea tezaurul Băncii Naționale a României, valori aparținând unor diverse bănci românești private, societăți comerciale, persoane particulare, colecții de artă, bijuterii, arhive, etc. Toate acestea au fost transportate din România spre Rusia țaristă în timpul primului război mondial, cu scopul de a fi adăpostite de armatele Puterilor Centrale, care ocupaseră o parte însemnată a României și amenințau să ocupe întreg teritoriul național. După
Tezaurul României () [Corola-website/Science/305918_a_307247]
-
zile pornindu-se spre Rusia. Trenul avea 24 de vagoane, din care trei vagoane reprezentau valorile Băncii Naționale, cu o valoare declarată de 1.594.836.721,09 lei, dintre care aur efectiv în valoare de 574.523,57 lei, arhiva evaluată la 500.000 lei, iar restul reprezentând titluri, efecte, depozite și alte valori. Valorile Casei de Depuneri ocupau 21 de vagoane, respectiv 1.661 de casete, al căror conținut era estimat la circa 7,5 miliarde lei. Trenul a
Tezaurul României () [Corola-website/Science/305918_a_307247]
-
relațiilor diplomatice, interesele României în Rusia au continuat să fie reprezentate, cu titlu temporar, de ambasadorul Franței la Petrograd Noulens, respectiv de Eirick Labonne, consulul francez la Moscova. Acesta din urmă a preluat de la consulul român, la 2 februarie 1918 arhiva Consulatului General Român de la Moscova. Cu aceeași ocazie, lui Labonne i s-au remis protocoalele de depunere la Kremlin a tezaurului Băncii Naționale a României și respectiv de depunere a valorilor Casei de Depuneri, precum și cheile de la compartimentele unde erau depozitate valorile BNR
Tezaurul României () [Corola-website/Science/305918_a_307247]
-
Au mai fost găsite și alte câteva bancnote străine, stivuite printre cele românești, care au fost predate Ministerului de Finanțe. Acest transport a însemnat prima restituire din istoria Tezaurului României la Moscova, constând în documente vechi, cărți rare, planuri, hărți, arhive, acte, manuscrise, obiecte bisericești, covoare, carpete, depozite, tablouri, picturi, schițe, desene, colecții de artă și bunuri aparținând persoanelor particulare sau instituțiilor de stat. La data de 28 iunie 1935 delegatul român G. Paraschivescu a semnat un raport de recepționare a
Tezaurul României () [Corola-website/Science/305918_a_307247]
-
o dovadă de bună credință, ca partea rusă să predea României un set de 12 monede de aur, ce provin din primul transport al Tezaurului la Moscova, din primul tren și din prima ladă, conform listei de inventar existentă în arhive. Partea rusă s-a conformat și a trimis imediat un delegat la București, în decembrie 1994, cu cele 12 monede de aur cerute de Ioan Talpeș, numai că nici o autoritate românească nu a mai dorit apoi să le mai primească
Tezaurul României () [Corola-website/Science/305918_a_307247]
-
Genova (1922). Și după aceasta s-au mai făcut eforturi pentru a rezolva problema tezaurului, dar acest lucru nu s-a reușit. În 1936, în contextul unei ușoare încălziri a relațiilor dintre România și URSS, au fost restituite o serie arhive românești, dar de mică însemnătate raportate la întregul ansamblu de bunuri depozitate la Moscova. Cu aceeași ocazia însă au fost repatriate și rămășițele pământești ale lui Dimitrie Cantemir. Date fiind relațiile frățești dintre guvernele României comuniste și cel sovietic, problemele
Tezaurul României () [Corola-website/Science/305918_a_307247]
-
Difuziune Radiotelefonică devine . În 1937, Societatea se dotează cu o organigramă: un Consiliu de Administrație, care fixa principiile de organizare și conducere; un Comitet de direcție, care controla activitatea Societății; o Direcție Generală, care includea Directorii adjuncți și Secretariatul general (arhiva și registratura); o Direcție a programelor vorbite și muzicale; o Direcție tehnică; Direcția contencios; Direcția administrativă; Direcția comercială. Exista un Președinte și un Director general numit de Consiliul de Administrație. Pe 31 decembrie Societatea Română de Radiodifuziune va trece în
Societatea Română de Radiodifuziune () [Corola-website/Science/305968_a_307297]
-
Carte școlară oferă un cadru adecvat pentru analiza, selecția și achiziționarea materialelor educaționale necesare în noul an școlar. Caravana Gaudeamus cuprinde: Gaudeamus Craiova, Gaudeamus Cluj-Napoca, Gaudeamus Sibiu, Gaudeamus Timișoara și Gaudeamus Mamaia. Editura Casa Radio Editura Casa Radio valorifică sistematic arhivele scrise și sonore ale Societății Române de Radiodifuziune. Menirea acestui serviciu editorial al Radioului public constă în relevarea unei tradiții autentice în domeniul publicisticii radiofonice, prin valorificarea unui impresionant patrimoniu arhivistic scris și sonor, în readucerea în circuitul public, prin
Societatea Română de Radiodifuziune () [Corola-website/Science/305968_a_307297]
-
și politice. Comisiile reunite de buget-finanțe ale Camerei Deputaților și Senatului au aprobat alocarea unor fonduri de la bugetul de stat, pe anul 2008, special pentru acest proiect, 4.550.000 RON fiind destinați achiziționării aparaturii necesare platformei care asigură trecerea arhivei radioului public în format digital. Soluția tehnică pentru digitalizarea întregii arhive a fost oferită de compania austriacă Noa Audio Solutions. Pe 1 noiembrie 2009, ziua în care SRR a împlinit 81 de ani, a fost digitalizat primul document din Fonoteca
Societatea Română de Radiodifuziune () [Corola-website/Science/305968_a_307297]
-
au aprobat alocarea unor fonduri de la bugetul de stat, pe anul 2008, special pentru acest proiect, 4.550.000 RON fiind destinați achiziționării aparaturii necesare platformei care asigură trecerea arhivei radioului public în format digital. Soluția tehnică pentru digitalizarea întregii arhive a fost oferită de compania austriacă Noa Audio Solutions. Pe 1 noiembrie 2009, ziua în care SRR a împlinit 81 de ani, a fost digitalizat primul document din Fonoteca de Aur a SRR (care a debutat ca emisiune radiofonică propriu-zisă
Societatea Română de Radiodifuziune () [Corola-website/Science/305968_a_307297]
-
fișierelor pentru îmbunătățirea calității sunetului, dorindu-se păstrarea lor așa cum s-au conservat. Radioul public intenționază de asemenea să lanseze la un moment dat și un portal pe internet unde să pună la dispoziție, contra cost, toate documentele obținute astfel. Arhiva scrisă a radioului public cuprinde 4Km liniari de documente, 25.000 de dosare și 12.000 de fotografii iar Arhivele Sonore cuprind 12.276 de discuri de ebonită (cel mai vechi fiind din 1913), 37.000 de discuri de vinil
Societatea Română de Radiodifuziune () [Corola-website/Science/305968_a_307297]
-
la un moment dat și un portal pe internet unde să pună la dispoziție, contra cost, toate documentele obținute astfel. Arhiva scrisă a radioului public cuprinde 4Km liniari de documente, 25.000 de dosare și 12.000 de fotografii iar Arhivele Sonore cuprind 12.276 de discuri de ebonită (cel mai vechi fiind din 1913), 37.000 de discuri de vinil, 15.000 de discuri compacte, 2.150 de casete DAT, 293.336 de benzi magnetice muzicale și 102.737 de
Societatea Română de Radiodifuziune () [Corola-website/Science/305968_a_307297]