48,235 matches
-
sau incapabilă să se integreze și angajată în profesii susceptibile să intre în conflict cu majoritatea. Un astfel de antisemitism predomină în Europa răsăriteană și în România. Cel de al doilea tip este cunoscut în Occident. Acolo antisemitismul este o manifestare socială, o rămășiță medievală a disprețului față de evreul "abject". Acest fel de antisemitism a dispărut aproape cu totul în ultimii 20 sau 30 de ani. În secolul al XX-lea a apărut un tip foarte diferit de antisemitism, îndreptat împotriva
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
au suferit de-a lungul istoriei. Și unii și alții au devenit virtuozi ai supraviețuirii naționale și etnice. Aceasta constituia o adevărată problemă atunci, ceea ce i-a înfuriat pe naționaliștii romantici. După Holocaust, mulți oameni civilizați au devenit precauți în manifestarea atitudinilor lor antievreiești, înțelegînd la ce nemiauzite excese poate duce încurajarea unor asemenea atitudini. După tot ceea ce a apărut în România pe parcursul perioadei de care ne ocupăm este total lipsit de precauția avertismentul postAuschwitz care s-a instalat în civilizația
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și încarcerat în Rusia țaristă, purtînd în piept amintirea unui glonte siberian (care fusese tras în el), dar (în sinea lui) de o bunătate fără margini. (Era) gata să-și dedice sufletul doctrinei (marxiste), interpretînd lucrurile fără ura prezentă în manifestările marxiste violente și lipsite de perspectivă ale altora. Naționalismului meu nu i-au repugnat niciodat originea sa evreiască". Cîștigîndu-și existența ca patron al restaurantului din gara Ploiești, Iorga îl vizita adesea acolo pe Gherea. Gherea și-a exprimat dorința de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
încerca să devină un apostol. Cît de adecvat este titlul acestui volum: Lupta! Iorga era mai presus de orice un luptător pentru ideile pentru care trăia. În felul acesta trebuie înțelese personalitatea și multiplele lui activități. Lupta a fost principala manifestare a "sistemului" lui Iorga, complexele lui mesianice privind demnitatea sa putînd fi înțelese numai în lumina combativității sale. Iorga istoricul, dramaturgul, oratorul, profesorul universitar, mai cu seamă Iorga ziaristul și criticul literar și chiar și Iorga memorialistul, întreaga gamă uluitoare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a monopoliza puterea. Pentru Iorga și pentru naționaliști, acest sistem bipartit conservator și liberal aducea aminte de așezarea geamănă Sodoma și Gomora 14. Într-adevăr, elita încerca să facă din București un Paris al Orientului; puteai fi martor la orice manifestare a corupției, întrucît elita încălca orice lege morală scrisă și nescrisă. Cum arăta economia? În afară de moșiile întinse și de mizeria țărănimii, interesele străine furnizau guvernului împrumuturi de care acesta avea nevoie urgentă 15. Pe plan intern, capitalul României era reprezentat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
colecțiile românești, inscripțiile bisericești, mănăstirile din România și proprietăți particulare. După opinia lui Iorga, un naționalist trebuie să fie conștient de faptul că națiunea lui (ca și orice altă națiune) este un produs al istoriei. Istoria are caracteristici permanente și manifestări instructive și organice. Acestea nu sînt legi, întrucît legile sînt prea flexibile, iar istoria universală prea complexă. Pentru istoric, materialele care ar constitui o dovadă incontestabilă a desfășurării legice a proceselor istorice sînt adesea fie incomplete, fie inexistente. Dar Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de națiune al lui Renan derivă "ideea", trăsătura permanentă a națiunii a lui Iorga. Prin idee oamenii își exprimă modul de viață, gîndurile și sentimentele; este un comportament instinctiv izvorît din adîncul solului și rasei. Lucrurile acestea sînt organice, constituie manifestări spontane, aflate dincolo de rațiune și care nu pot fi modificate de către acestea. Ideile acestea ies la iveală și devin sentimente rezistente la schimbări, iar după o vreme se transformă în mentalitatea națiunii, alcătuindu-i cultura. Tot ele determină și opțiunile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
El îi considera pe evreii din Transilvania drept șovini unguri. Dacă împăratul Habsburg avea supuși credincioși în Bucovina, aceștia erau evrei. Chiar și Basarabia era plină de evrei. Dar în timpul perioadei antisemite a lui Iorga au existat puține ocazii de manifestare a urii sale personale față de evrei. Avea relații de prietenie excelente cu ei (chiar și cu evreul marxist, Dobrogeanu-Gherea și cu mulți alți evrei, istorici bizantinologi etc.) Drept dovadă, în perioada sa antisemită, ziarul lui anunțase triumfător că Dreyfus era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
poate reconstitui evenimentul istoric, care, chiar bazat pe documentație, nu poate fi complet înțeles, numai dacă analizează critic faptele riguros organizate și scrie proză literară. Pentru Iorga, dacă istoria este știință, ea constituie o sinteză a tuturor experiențelor omenești în manifestărilor lor. Istoricul trebuie deci să intre în muzee și teatre, să cunoască atît literatura tradițională cît și pe cea contemporană și să studieze arhitectura; căci istoria nu este o simplă înregistrare faptică și științifică și nici nu poate fi doar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
înțelegînd aceste trăsături și experiențe comune poate fi scrisă adevărata istorie a românilor. Cel care scrie altceva decît istorie universală descrie pur și simplu un proces organic care duce la formarea unei entități organice. Înțelegerea acestui proces organic și a manifestărilor lui (de exemplu, psihologia națională) este chiar mai importantă decît sursele primare. Deoarece dovezile documentare relativ la Evul Mediu timpuriu românesc lipseau, Iorga s-a străduit să reconstituie caracterul neîntrerupt al vieții și prezenței românești în Dacia pe baza manifestărilor permanente
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a manifestărilor lui (de exemplu, psihologia națională) este chiar mai importantă decît sursele primare. Deoarece dovezile documentare relativ la Evul Mediu timpuriu românesc lipseau, Iorga s-a străduit să reconstituie caracterul neîntrerupt al vieții și prezenței românești în Dacia pe baza manifestărilor permanente ale solului, rasei și ideii, în fond cultura și mentalitatea românilor. El a conchis că au existat multe "Românii Populare" în Evul Mediu; aceste "Românii Populare" (după încetarea năvălirilor barbare) s-au cristalizat ulterior de-a lungul principalelor rute
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în fond cultura și mentalitatea românilor. El a conchis că au existat multe "Românii Populare" în Evul Mediu; aceste "Românii Populare" (după încetarea năvălirilor barbare) s-au cristalizat ulterior de-a lungul principalelor rute comerciale. Conform metodei sale istorice, asemenea manifestări permanente trasînd paralele istorice pe baza trecutului altor națiuni permit istoricului să tragă concluzii asupra națiunii. Astfel de reconstituiri bazate pe manifestări culturale permanente și organice umplu golurile documentare și explică astfel continuitatea poporului român în Dacia: un studiu asupra
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
încetarea năvălirilor barbare) s-au cristalizat ulterior de-a lungul principalelor rute comerciale. Conform metodei sale istorice, asemenea manifestări permanente trasînd paralele istorice pe baza trecutului altor națiuni permit istoricului să tragă concluzii asupra națiunii. Astfel de reconstituiri bazate pe manifestări culturale permanente și organice umplu golurile documentare și explică astfel continuitatea poporului român în Dacia: un studiu asupra vieții populare este întotdeauna cea mai bună soluție la care poate recurge istoricul atunci cînd nu dispune de documente. Opera istorică a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga, cultura reprezintă spiritul națiunii, care are o evoluție paralelă cu procesul istoric organic al experiențelor națiunii. În ea, ca într-o oglindă, se reflectă procesul istoric. Cultura determină vitalitatea, valoarea și locul națiunii printre alte națiuni 72. Dintre toate manifestările acesteia, literatura era cea mai originală, dar ambiția lui Iorga de a atinge nivelul artei "pure" nu constituia o tovărășie chiar atît de firească pe cît i-ar fi plăcut lui să fie. Înainte de a-și porni "lupta" politică, Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
culturale, nu de genul celei violente pe care el și Taine o deplîngeau, ci una care să înfăptuiască unitatea națională și reforma internă, ba chiar și modificarea eticii politice prin cultură și nu invers 83. Întrucît arta și literatura constituie manifestările cu adevărat importante ale culturii române, ele erau totodată cele mai pregnante manifestări ale originalității, naționalismului și vieții românești. Ele trebuie să se inspire din viața națională a poporului român și nu să fie împrumutate din cultura franceză sau din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ci una care să înfăptuiască unitatea națională și reforma internă, ba chiar și modificarea eticii politice prin cultură și nu invers 83. Întrucît arta și literatura constituie manifestările cu adevărat importante ale culturii române, ele erau totodată cele mai pregnante manifestări ale originalității, naționalismului și vieții românești. Ele trebuie să se inspire din viața națională a poporului român și nu să fie împrumutate din cultura franceză sau din oricare altă cultură! Iorga era intransigent în privința poziției scriitorului: "Un poet care nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga credea în forța naționalismului său cultural și că revoluția culturală o va dezlănțui. Numai dacă România putea recunoaște faptul că țărănimea era unica ei nădejde putea să se alăture omenirii ca națiune renăscută 156. Drept urmare, literatura, cea mai importantă manifestare culturală, trebuie să se adreseze întregului popor; și trebuie să fie o literatură națională. Iorga cerea "curente sănătoase" și renunțarea la modele străine decadente atît de la modă în unele cercuri 157. Numai trecutul României putea oferi modelul organic al dezvoltării
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
seama de disprețul elitei pentru limba și literatura română și față de țărănime. Limba franceză consituia o barieră între clasele conducătoare și restul națiunii. Într-adevăr, Iorga considera punerea în scenă a unei piese în limba franceză la Teatrul Național o manifestare evidentă a disprețului pentru mișcarea "sămănătoristă" condusă de el. Cu cîteva zile mai înainte publicase un articol în "Epoca", un articol intitulat O rugăminte, care, cu un ton autoritar, considera reprezentarea unei piese în limba franceză pe scena Teatrului Național
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pluteau cadavre; la 21 mai 1907, Iorga a fost ales deputat de către "Colegiul Electoral" din Iași192. Cuza a eșuat în tentativa sa de la Iași; Iorga le-a cerut întotdeauna evreilor să se asimileze 193. A intrat în Parlament cu o manifestare a temperamentului său pe care îl va flutura timp de 30 de ani: a atacat ambele partide politice, a propovăduit naționalismul cultural și a apărat țărănimea. Spera încă să stabilească o colaborare țăran-boier în cadrul satului sămănătorist. În timpul Congresului Socialist de la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
își guverna partea din monarhia dualistă mai tolerant decît Ungaria, dar austriecii nu erau îngăduitori față de românii din Bucovina. Anaționalii habsburgi reușiseră să copleșească populația românească autohtonă cu ucraineni, evrei, germani, chiar și cu polonezi, iar austriecii reacționau brutal împotriva manifestărilor naționalismului român. Iorga considera Bucovina ca făcînd parte din Moldova. Atunci cînd a vizitat Universitatea de la Cernăuți, rectorul evreu Adler l-a primit cu o ipocrizie vieneză perfectă". În 1909, cînd a încercat să revină, autoritățile austriece (parțial datorită influenței
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pleca de la București, și așa a și făcut; a plecat deghizat în călugăr și a ajuns la Iași după o călătorie lungă și obositoare. Pe drum, a trecut pe lîngă trenul regal, care, așa cum spunea el, fugea "ca o ultimă manifestare a catastrofei"54. La sosirea la Iași, Iorga i-a văzut pe soldații ruși mărșăluind pe străzi "cu mantalele lor lungi măturînd praful. Ah, de cîte ori voi mai vedea eu convoaiele asiatice lungi și murdare ale acestor soldați tineri
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Astfel că Regina Maria l-a rugat pe Iorga să scrie o carte despre Prințul Carol care să facă exact acest lucru 116. În broșura Prințul Carol pentru cine nu-l cunoaște și totuși îl judecă (Iași, 1918), Iorga descria manifestările de dragoste ale ardelenilor în timpul vizitei lui Carol. A vorbit și despre participarea lui Carol la cursurile Universității de Vară a lui Iorga de la Vălenii de Munte. Vara lui 1918 a fost fierbinte și lungă. Iorga primea tot timpul știri
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
trebuie să-și folosească glasul împotriva "modelelor" lansate de imitarea dezastruoasă a modei scriitorilor care urmează exemple ce nu-și au rădăcina în mediul natal. Istoricul trebuie să le amintească permanent tuturor că arta și literatura nu sînt altceva decît manifestările națiunii. Este datoria sa morală să aibă grijă ca acestea să rămînă așa, deoarece numai răufăcătorii cutează să ignore aceste reguli. În opera sa, istoricul relatează izbînzile și nenorocirile din trecutul națiunii lui, și, grație acestui fapt, se transformă într-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cînte imnul Sionismului (după ce înălțaseră steagul românesc și cântaseră imnul național al României). Același sfat li-l dădea și sașilor din Transilvania referitor la Germania. Iorga nu descoperise nici o tradiție istorică pentru naționalismul evreiesc sau german 90. Atunci cînd detestabilele manifestări antisemite s-au întețit, el a făcut o declarație crucială. Referindu-se la românizarea orașelor, Iorga susținea că negustoria cu amănuntul a evreilor ridicase prețurile grație statutului lor de misiți. Iorga nu considera acesta drept un profit legitim, adăugînd că
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cu apariția "Noului naționalism". Ca și Hindenburg și Horthy (într-un sens, chiar și ca francezul Pétain), și ca mulți alți lideri naționaliști din secolul al XIX-lea, Iorga a lăsat tineretul să-i lunece printre degete. Era dezgustat de manifestările acestui "Nou naționalism" și de radicalizarea corpului studențesc. Iorga scria într-un editorial intitulat Seducerea tineretului: "Sînt unii părinți care nu au mai mult bun simț decît copiii lor". În 1927, atunci cînd au izbucnit tulburările studențești de la Oradea, el
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]