48,304 matches
-
importante, unde juriile, respectiv judecătorii, stabilesc valorile și acordă creatorului șansa de a se impune ca nume sonor în domeniul de creație. De cele multe ori, cadrul oficial de recunoaștere a creației este inaccesibil creatorului, de aceea foarte mulți indivizi talentați rămân necunoscuți, iar munca nu le este apreciată. Pentru un necunoscut, este greu de a fi acceptat la o expoziție de nivel, de a publica într-o revistă cotată ISI, de a participa la un festival de talie internațională, etc.
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
înalt? Ce le-a permis acestora să obțină asemenea performanțe în domeniile lor de activitate? Howard Gardner (profesor de teoria cunoașterii, educație și psihologie la Graduate School of Education, Universitatea Harvard) a realizat studii extinse pe subiecți foarte diferiți: oameni talentați, genii, oameni care au suferit afectări ale creierului, adulți normali, experți din diverse profesii și oameni din culturi diferite. În urma acestor cercetări a avansat ideea unui intelect multiplu, care explică diferențele individuale prin profilurile unice de inteligență ale fiecăruia. Gardner
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
cotidian de mare tiraj, și Claudia Ioachim, ziaristă la Radio și soție a unui medic, Dinu Ioachim, ajuns demnitar într-unul din primele guverne postdecembriste. În jurul acestui triunghi gravitează câteva personaje de plan secund - unele bine reliefate, cum ar fi talentatul gazetar vârstnic Sadovski, cu vocație de rechin de presă - ori de culoare. Tipologia, diversă, e ilustrată într-un mod care confirmă înzestrarea prozatorului pentru observarea mediilor. În cele din urmă, adevăratul personaj al romanului este orașul București. Ingredientele epice sunt
ŢIRLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290197_a_291526]
-
Aneta (născută Bobescu), îi va zămisli vreo 13 copii, dintre care s-au mai ilustrat în lumea literelor Iancu (Ion C.) Bacalbașa (n. 1863, la Brăila) și Anton (Tony) Bacalbașa (n. 1865, tot la Brăila), virulentul gazetar social-democrat, cel mai talentat dintre toți, mort însă în plină tinerețe, încă înainte de sfârșitul secolului. Constantin Bacalbașa și-a început școala la Brăila, unde familia sa re venise după Războiul Crimeii; prin 1868 era elev în clasa I a gimnaziului local, înființat cu un
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
februarie 1895, la Adevărul, cotidian de după-amiază fondat în 1888 de către Alexandru V. Beldiman, bătrân boier moldovean, fost colaborator apropiat al domnitorului Cuza. În redacția acestui ziar din ce în ce mai bine receptat de opinia publică românească, redacție formată din ziariști tineri și talentați, unii provenind din mișcarea social-democrată, Bacalbașa își desăvârșește pregătirea profesională, atingând acum performanțele deplinei maturități, pe care le va dovedi cu prisosință după anul 1900 în presa conservatoare, iar din 1919, din nou la Adevărul. Fără să împărtășească întru totul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
bătăușilor. Acest cuplet cuprinde o pagină din istoria politică a epocii. Acuzați că comandau și protejeau bandele erau unii viitori fruntași liberali, precum Petrache Grădișteanu și d-nul Vasile Misir, fostul ministru. Petre Grădișteanu, venit de curând de la Paris, tânăr talentat cu avere, cu cultură literară, ambițios, de viță boierească și plin de temperament, s-a înscris în partidul antiliberal și candida la mâna uneia din fiicele generalului Ion Emanuel Florescu. 5. Bacalbașa se referă, probabil, la „joia Moșilor“ din 1875
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
politică, didactică, familială) m-au pus în contact cu o lume diversă, surprinzătoare, cu contraste ce mi s-au dezvăluit pe parcurs, uneori abia după ce m-am ciocnit de ele: oameni integri, cu calități remarcabile, și secături cu năravuri dezgustătoare; talentați și veleitari; consecvenți și marionete; moderați și abuzivi; loiali și ipocriți; zeloși și rezervați; sinceri și vicleni; îndrăzneți și fricoși; calmi și anxioși; robaci și superficiali; onești și „învîrtiți”, generoși și egoiști etc. Am asistat la „evenimente”, dar și la
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și festivalurilor, pentru a fi la înălțimea oaspeților. Pentru mine, om care preferă constanța inconstanței, frecventele schimbări de conduită, trecerile de la gîra-mîra la bruderschafturi, de la bruftuluieli la pupături nu erau o fericire; din contra, după amuzament mă încercau remușcările. Lîngă talentații mei colegi, trei sau patru eminenți, cu articole de mai multe rînduri în dicționare și citați în sintezele literare, și în proximitatea colaboratorilor de „mare calibru”, „marcanți”, am dobîndit, se pare, eu însumi un complex: complexul „omului fără cărți”. Degeaba
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
au fost propuse, nu m-am considerat nepotrivit, inferior, provizoriu pentru nici unul din posturi. Dimpotrivă, m-am crezut „la înălțimea sarcinilor”. Am orgoliul pregătirii sistematice, al cunoștințelor largi, al capacității de muncă, nu al talentului, ba chiar îl opun acestuia. Talentații, atît cei autentici, cît și cei pretinși, au un soi de egoism și fac adesea numai ceea ce le place; eu am făcut și fac cele ce sînt dator. Mai tînăr și cu o fire care nu se adaptează prea lesne
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
n-am vrut să aflu. Ca orice bătrîn, e îndărătnic și supus totodată, neînțelegător față de boală și, deși încă viguros, temător de ea. *Caragiale a avut dreptate: actorii pot fi, uneori, „instrumente divine”. Evident, nu toți, ci numai cei foarte talentați. Mi-am adus aminte de vorba celui ce a scris Năpasta, privind, la TV, Othello cu Lawrence Olivier, Magie Smith, Joyce Redman, Frank Finlay ș.a. Filmul e, probabil, vechi de un deceniu sau chiar mai mult, făcut după un spectacol
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a arătat - o «măiastră» cum n-am mai văzut niciodată”. Nu lipseau, bineînțeles, nici „bruneta” și „blonda” care „vă cunosc de mult și se gîndesc la dumneavoastră” etc. Însă „ghicitoarea” (Violeta Lungu, directoarea unui liceu din Roman, eseistă și pictoriță talentată) m-a surprins cu adevărat atunci cînd mi-a spus că mă dușmănește „un individ gras, fălcos, cu fruntea îngustă, brutal, vulgar”. Dar - m-a liniștit ea imediat - nu va avea cîștig de cauză. „După cinci puncte (asta poate să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ziarul local, imprimate cu roșu, în chenar șerpuit, pe pagina întîi, versurile lui Ovidiu Genaru, intitulate „Patria, Partidul Comunist”. Îmi întinde ziarul, ca să mă conving. Are fața crispată și buzele strînse a scîrbă. Pentru mine, faptul că O.G., poet talentat, ocupă din cînd în cînd, de bunăvoie, poziția unui versificator ocazional, nu constituie o surpriză. Cîndva am fost contrariat de lipsa lui de stimă față de sine, acum nu mai sînt. Îi înapoiez lui Sp. ziarul, fără nici un comentariu. Dar el
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
maximă claritate împrejurările în care le-am dat drumul. Explicația ar fi aceea că am încercat de fi ecare dată să mi le motivez. Într-o zi, de pildă, i-am replicat lui B., care mă sabota subtil, „Ești mai talentat decît mine, nu contest, dar eu sînt mai inteligent decît tine! Pricep orice aluzie și orice manevră!...” După asta, cîteva zile am despicat în patru fiecare vorbă, reflectînd la raportul dintre talent și inteligență. Cum să uit momentul? Ulterior, el
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
atunci cînd polemizam cu Genoiu îmi servea, voluntar, informații din care omul și scriitorul apăreau deopotrivă de dubioși, iar acum, pentru că ăsta i-a aruncat o „ciosvîrtă”, îl laudă peste tot, în felul său frenetic, că-i „un dramaturg foarte talentat”! *„Nu fi drept peste măsură și nu te arăta prea înțelept! Pentru ce vrei să te nimicești?” (Ecclesiastul 7, 16). E un sfat important, dar nu știu cum se face că mereu îmi aduc aminte tardiv de el. *„Un caractșre de soie
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
experiență În cultivarea relațiilor, de care depinde Însăși Îmbogățirea colecțiilor și bunul renume al instituției. Sunt convins că am intervenit la „Galerie” și am cerut să se trimită adresa de confirmare. Ca fiu al Fălticenilor omul de știință și condeierul talentat nu merita această desconsiderare din partea unora pe care nu „Herz”-ul lui Vasile Ciurea, ci hazardul i-a făcut muzeografi! 799 37 București, 4/II.1976 Dragă Eugen, Starea sănătății mele nu mi-a permis să-ți răspund mai curând
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ca și Vasile Ciurea, sau Aurel George Stino, al căror destin - pe planul Împlinirilor -, putea fi altul dacă ar fi ajuns În mari centre, unde pulsa o ferventă viață intelectuală. 398 Fratele lui Ion Irimescu, stabilit la Cluj, era foarte talentat În arta plastică, dar nu și-a valorificat aptitudinile. În tinerețe a realizat unele medalii, care au fost foarte apreciate, apoi nu s-a mai auzit nimic de el. Veneau vara, În fiecare an, la sora lor din Fălticeni, Verona
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Istrati (n. În 1818), acesta a murit la Fălticeni În 1 noiembrie 1861. Data de 1868, s-ar putea să fie o referire la fiul său, avocatul, care, e posibil să se fi stins la o vârstă tânără. 419 Cântăreață talentată, Sevastia Ciudin a fost Înrudită cu familia paharnicului Tudorache Ciurea din mahalaua Tâmpești (azi Grădini), din partea de apus a Fălticenilor. 871 deasupra geamurilor și vei vedea Însemnele masoneriei (compasul, echerul și nu mai știu ce). Eu m-am uitat și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a mă sfătui cu Dv. În legătură cu tablourile. Încă o dată vă doresc sănătate. Francisca Tatos 456 Pictoriță amatoare, cu numeroase expoziții În Fălticeni. 457 Prof. Radu Orac (n. 1938, Fălticeni - m. 2004, Flt.), fiul dascălului de la Biserica Sf. Ilie din Fălticeni. Talentat pictor, lutier. Cu catedră la un liceu din Iași. Expoziții la Iași și Fălticeni. Peisagist și portretist, stenograf, compozitor. 458 Ceea ce Începusem, trierea documentelor rămase de la pictorul Teodor Tatos -, am terminat și am reluat dialogul cu directorul Muzeului. I-am
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a dat vreo 2 concerte la Flt. sub egida „Ligii”, că era violonistă virtuoasă și că mama ei era româncă (mi se pare soră cu mama lui Ciurea, de la care puteți afla mai multe). Tatăl ei Oscar Pursch era compozitor talentat, fiul lui „Papa Pursch” șeful muzicii militare (Rgt. 4 Argeș) din Pitești, foarte iubit de piteșteni, mai ales de tineret, că-i făcea pe plac, cântându-i arii preferate. Oscar Pursch a murit la Turtucaia În fruntea muzicii sale, pe
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
e vorba și de activitatea mea ca student. Da, iubite d-le Dimitriu, tot la ce n-am cerut restituirea, va fi dat Muzeului pe care-l slujiți cu extrem de rar devotament. Mă bucur mult, că dl. Tatos, inimosul și talentatul meu fost elev, expune. Sper și-i urez deplin succes. Dacă mi se va aproba la Pitești conferința despre Actualitatea principiilor pedagogice ale lui Goethe - pe care sunt obligat s-o scriu - Vă voi trimite-o cu plăcere. Vă voi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
am comunicat cumnatului meu urările matale și m-a autorizat să mulțumesc În numele său. Adresa lui: str. Buestrului 3 bis, sectorul 2 (că poate va fi nevoie). Mă bucur de succesul - deși timid - al d-lui T. Tatos. E pictor talentat, așa cum și cumnatul meu Schweitzer, Îl catadicsește. E bună, foarte bună ideea cu lucrarea despre Ulița Rădășenilor și - deși ești mata atât de tracasat - s-o faci totuși, căci material documentar sar găsi destul, Începând cu „Amintirile” lui Creangă. Îmi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
din „De vorbă cu V.T.”620. Poate nu l-ai văzut mata de mult. El mi-a trimis un volum Stino. Stino mă caracterizează destul de bine În el. Sunt curios de „Galeria Irimescu” - fostul meu elev leneș la Germană, dar talentat artist. Mulțumesc din inimă pentru felicitări de ziua nașterii. Deși tardive, știu că sunt mai sincere decât ale multora, care m-au hiritisit la timp. Mulțumiri călduroase și doamnei matale. Primarele nostru profesor nu poate face nimic În chestiunea „Mărturiilor
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
666 Învățător din Boroaia. Participant la luptele de la Mărășești din primul război mondial. Decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul”. Decenii În șir, după moartea lui Neculai Stoleriu, a condus revista „Vestitorul Satelor”. Are meritul deosebit de a fi sprijinit materialicește mulți copii talentați, dar săraci, din Boroaia, trimițându-i la școli mai Înalte. 1011 TOMOZEI, Gh. 1 A R G E ș 29.12.1972 Revistă de Cultură Pitești Stimate domnule Dimitriu, Vă mulțumesc pentru Scrisorile iluștrilor elegant comentate și generos oferite revistei
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
rămână definitiv În forma aceasta: „Mărturiile fălticenene” apar sub egida Muzeului, pentru a se cunoaște că nimeni nu urmărește nimic și că la volum contribuie toți care se simt legați 1044 sufletește de orășelul modest, cu oameni buni, cinstiți și talentați. Cu acest gând ne vom adresa tuturor, inclusiv D-lui Gafița, pe carel vom ruga să se ocupe de editarea cărții, prefațând-o D-Sa cu dragostea, talentul și finețea care-l caracterizează. Voi merge la dânsul când vom avea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
nu a calității. Proza Dvs. mi s-a părut excepțională și, cu foarte mici retușuri de limbă literară, ea poate apărea În viitoarele numere din Povestea vorbii. Eu aș dori Însă să fac un scurt medalion cu prezentarea acestui prea talentat Nor. Manea. Pt. asta am nevoie de date bio-bibliografice (pot fi și fictive de vreme ce le semnați!) și o fotografie reproductibilă la tipar. Cu cât mai repede, cu atât mai bine. Salutări cordiale, Miron R. Paraschivescu.” I-am trimis câteva date
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]