761 matches
-
frumuseții - este încărcată de un puternic suflu istoric și legendar, este bine poziționată din punct de vedere geografic, având căi de comunicare cu multe zone din jur; are în apropierea sa păduri, ape, pajiști ce se contopesc blând cu orizontul îmbietor și oameni harnici și ambițioși, ce știu a apuca poteca dreaptă în viață... dar hai mai bine să îți povestesc despre mândria locului - castelul “Alexandru Ioan Cuza”; această construcție are niște ziduri gigantice, iar la poarta ce se zărește încă
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
prea mult la soare, deși, de fiecare dată când mă ridic de pe nisip și mă îndrept spre scara de ciment care urcă pe faleză, mă surprind că întorc capul, cu dorința de a mai face o baie. Apa e mai îmbietoare atunci. Strălucește, amețită parcă de lumina amiezii. Trebuie să-mi spun, energic, că întîrzii la masă, pentru a-mi continua drumul. Oricum, dacă noi suntem opera lui Dumnezeu, marea este capodopera Lui. Din patru elemente (apă, soare, nisip, aer), nimic
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
mesei și veghează să nu lipsească nimic. Te uiți și alegi ce-ți place. Friptură, pește, cârnați, tot felul de salate, de sosuri, prăjituri, fructe, sucuri. Inclusiv cafea și ceai. Mâncare e din belșug. Prăjiturile, mai ales, sunt periculos de îmbietoare. Când ți-ai încărcat tava, te duci și te așezi la una din măsuțe, în fotoliu, sau ieși pe punte unde sunt, risipite, mese albe. Am văzut că există și piscină pe punte! Neutilizabilă, acum. Ce mai, condiții boierești. Dacă
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
tot năvălește asupra ta puful...O măsuță ca pentru pitici, cu un scăunel pe aceeași măsură, m-au întâmpinat cu un aer de bună orânduială. Pe măsuță adăsta o ulcică plină ochi cu lapte, din care încă mai ieșeau aburii îmbietori, străjuită de o strachină plină cu plăcinte poale-n brâu. „Aha! Care va-săzică asta-i coaja de azimă?” m-am gântit eu. „Nu-i rău. Da, da. Nu-i rău deloc.” Era chiar foarte bine dacă stăteam să socotesc starea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
vorbi așa...Ceva nu-i la locul lui...” gândeam eu, privind neliniștit în jur... Am pornit totuși să colind rariștea de dincolo de poiană. Printre stejarii groși cât omul și ferigi, ciupercile își arătau fața cu timiditate. Fragii își tremurau bobițele îmbietoare în adierea zefirului. „De aici a cules bătrânul ciupercile pe care mi le-a arătat dimineață.” mi-am zis eu. Zmeuretul își foșnea frunzele mai încolo... În timp ce priveam la frumusețile din jur, mi s-a părut că aud un fel
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ca în vis - cu interiorul casei de la Bârlad. În camera mare, pe studio, patul e desfăcut special pentru odihna de noapte. Lenjeria, de un alb imaculat, proaspăt călcată, deci neșifonată, cu plapuma larg desfăcută, îmi creau o atmosferă cât mai îmbietoare spre odihna binemeritată, însă renunț la odihnă... Trebuie să merg în partea de nord-nord-vest a satului spre viile nobile de la Decuseară, foste imediat după Primul Război Mondial ale unui plutonier care a trudit din greu săracul... în timpul războiului și-a
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
se văzu asaltat de vânzători ambulanți care își lăudau, țipător, marfa. Un bărbat, cu făină pe față, semănând cu un clovn, mâna din urmă un asin, în vreme ce, peste drum, niște prostituate, purtând centuri de castitate, îi ofereau cheile cu gesturi îmbietoare. Într-o vitrină, Julius zări o mumie expusă, ceea ce i se păru din cale-afară de caraghios. Cine putea fi interesat să cumpere o mumie? Urmând sfaturile doctorului Luca, se feri să intre în vreo prăvălie, cu toate că ar fi dorit să
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
am mers la baie: apa de la robinet era foarte rece. Am făcut un duș și am revenit apoi în cameră. Prin fereastra întredeschisă, se vedea cerul înstelat al nopții, greierii cântau monoton, în ritm precis, iar de la parter venea miros îmbietor de mâncare. În casă era o tăcere de mormânt. Costash avea multe obiecte de artă, demne de invidiat. Începusem chiar să mă înfricoșez. Aveam sentimentul straniu că fusesem invitat aici, nu din exces de ospitalitate, ci cu totul din alte
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
altceva decât în sănătatea mea. Dejunul a fost excelent. Am mâncat ruladă de pui, cașcaval pané, ouă umplute și kaizer. Am tăcut tot timpul mesei. Costash mânca încet și foarte puțin. După masă a venit cafeaua turcească cu mirosul ei îmbietor. Mi- am aprins țigara și m-am întors către el. Deodată am auzit pași, dar uitându-mă în jos, n-am văzut pe nimeni. Costash a început să-mi povestească cum ajunsese aici, cum cumpărase casa, cum o renovase. Povestea
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
ar fi un Întreg regiment de marinari, după cum se aude. Dumnezeule mare! exclamă el rîzÎnd mirat. Doamne! — Ei, haide, Jack! spuse femeia cu un soi de duioșie brutală În glasul răgușit, cuibărindu-se lîngă brațul lui musculos și lipindu-și Îmbietor trupul greoi de al lui. Doar n-ai să-ți pierzi răbdarea tocmai acum, nu? Mai rabdă nițel și-o să-ți dăruiesc ceva fără pereche! — Dacă te ții de cuvînt, răspunse marinarul curtenitor, strîngîndu-și pumnul puternic Într-un gest de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
cu singurătatea sa sălbatică și insuportabilă, plină de farmec și de dorințe, se apropie de mine ca pulsația unui motor În plină viteză, ca tăcerea Îndepărtată, ca imaginea Întunericului dulce și răcoros de pe coama muntelui, ca trupul alb și mîngîierea Îmbietoare a unei femei. Și chiar În clipa cînd mă gîndeam la toate acestea am auzit glasul plin, senzual, al unei femei răsunînd voluptuos, grav și duios din Întunericul unui chioșc de vară de peste drum. Oare ce schimbări avusese războiul? Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
tine, mîndră stradă! Și seara, vom călca pe covoare moi și luxoase În mijlocul veseliei, căldurii și fericirii scînteietoare din Încăperile mari și luminate ale nopții, pline de acordurile plăcute și molcome ale viorilor, acolo unde cele mai frumoase și mai Îmbietoare femei - preaiubitele fiice ale negustorilor, bancherilor, milionarilor sau văduvele tinere, bogate frumoase, iubitoare și singure - trec cu pas ușor, mîndru și legănat, cu o expresie de duioșie superficială pe chipurile lor frumoase și delicate. Și cea mai frumoasă este a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
micul dejun. Iar mirosul mîncărurilor lor - contopit cu emoția noastră puternică, cu mirosurile tari, dar sănătoase, ale animalelor, cu bucuria, frumusețea, farmecul și măreția Înălțătoare a dimineții și a circului care se instala - ni se părea mai Îmbătător și mai Îmbietor decît orice mîncare pe care o văzusem sau o gustasem vreodată. Îi vedeam pe artiști mîncînd un mic dejun uriaș, savurat cu toată pofta forței și puterii lor; mîncau cotlete prăjite enorme, fripturi de porc, hălci de slănină, zeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
clipă, pentru că și el merge mai departe mereu și, ca și rîul, va fi mereu același, chiar dacă mereu e vorba despre alt volum de apă. Dar imediat am alungat din nou gîndul acesta. Rîul este al tuturor și este întotdeauna îmbietor. Rîul nu are comitet. Chiar în această noapte, în care scheletul a ceea ce a fost odată fortăreața clubului, scîrțîie, iar ultimele uși rămase ale șopronului gol se leagănă și se trîntesc din balamale, chiar cînd rîul își arată fața rece
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
a unui aparat de radio care să poată fi reparat. Periferia începe aici, odată cu piața de vechituri Saint-Ouen. La est de poarta Clignancourt, peisajul devine și mai dantesc. Pe bulevardul Ney, trecînd pe sub liniile Gării de Nord, printr-un pasaj subteran puțin îmbietor, se ajunge la poarta La Chapelle. Spre periferie spațiul devine straniu, lipsit de locuințe. Prezența unui vehicul al organizației Médicins du Monde, unde se distribuie seringi și prezervative, spune destul despre caracterul marginal al locului. Sub schimbătorul de cale de la
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
era încă beznă, dar se întinse la loc ca să nu și trezească bărbatul: podeaua scârțâia destul de tare. Surpriza plăcută fusese, la întoarcere, întâlnirea cu prietenul Costache. Era singur, așa că se mutară și ei, cu micul lor geamantan plin de mirosuri îmbietoare, din celălalt capăt al vagonului, în compartimentul lui. Un alt geamantan, mai mare, a trebuit predat la vagonul de bagaje. Doctorul se dusese cu hamalul la cassa pentru bagaje, nu cu un sfert de oră înainte de plecarea trenului, cum se
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
îți promit că și izbutesc înainte ca tu să înveți să gândești în limba locului ăstuia ce l-ai ales. Atunci tu ai să-mi dai un răspuns. Vinul de nisip, doamnă? — Vinul de nisip, spuse. Era doar un nume îmbietor, care îi spunea multe și aproape nimic despre un cabernet sauvignon servit la o masă. Îi dăduse întâlnire într-un scuar cu un cinema pe care îl știa tot orașul. Restaurantul era în apropiere. Dar localul în sine părea misterios
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
cafea, ulei și câteva conserve de pește. Apucă la întâmplare o cutie cu file de macrou și începu să-i învârtă închizătoarea. Peștele mustea în grăsime și îl scurse pe o farfurie. Erau bucăți mari, fără oase, doar carne albă, îmbietoare. Se întoarse cu momeala în prag și o puse pe trepte, în fața ușii. Nu avea cum să mai dea greș: o văzuse pe mâță de-atâtea ori cum hăpăia pește: căpățâni solzoase de crap de la mesele lui Godun și rasolul
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
stârnind scandaluri uriașe. Chiar și o privire superficială îi putea distinge imediat pe proprietari. Valerica Scurtu avea un aragaz strălucitor, oalele erau roșii cu buline albe, în colțul șervețelelor care atârnau pe un cuier, apretate și călcate, fuseseră brodate autografe îmbietoare: "Poftă bună ursuleț!" (cine o fi ursulețul? se întrebă maiorul) sau "Gospodina bună ține casa lună". Sanitas-ul de dinainte de război, destul de bine întreținut, aparținea probabil Melaniei Lupu, iar reșoul electric cu cablul ferfeniță, sculptorului. Grigore Popa preferase rafturilor un dulăpior
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
părea o pălărie, iar poziția nu sugera nimic. " Oricum, reflectă amintindu-și de obiectele ovoidale din atelierul sculptorului, e un progres. Seamănă cu ceva." ― Scuzați-mă că v-am lăsat să așteptați. Melania Lupu, proaspătă, zveltă și elegantă, îi zâmbea îmbietor. Purta o rochie cenușie cu un cordon îngust de lac negru, iar din buzunar îi ieșea o batistă verde. După discuția cu olandezul, Cristescu era tentat s-o privească mai atent și din alt unghi. O femeie capabilă încă să
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
momente arzând în mine aproape scandalos pentru o înmormîntare. Păstram a aparență cuviincioasă, de reculegere, cum se cădea într-o asemenea împrejurare, dar eram, mărturisesc, fericit uitîndu-mă la marea care strălucea și la valurile care se spărgeau foarte aproape de noi, îmbietoare și sfâșietor de tandre. Eu mă mai puteam bucura de toate astea! Simțeam și în rândul bătrânilor un freamăt de satisfacție. Din moment ce se inaugura cimitirul de pe țărm, puteau fi siguri acum că aveau să-și doarmă somnul de veci cu
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
am renunțat să mă mai frământ. După-amiază, când ne-am întîlnit, ne-am dus dincolo de terenul pârjolit de incendiu. Înaintam, ferindu-ne de mărăcini. În jurul nostru, ierburile înalte, în parte verzi, înspicate, în parte uscate de căldură, foșneau tainic și îmbietor. Am găsit o adâncitură și acolo Laura și-a dezbrăcat halatul. Apoi, tăvăliți între mirosurile grele, de bălării cu sucuri amare și iuți, am uitat de toate în beția plăcerii. Mai lunecam încă în această beție când am auzit un
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
cu gaze pe care era așezată. — Scuzați-mă, domnule, i se adresă Ignatius, vindeți aici și la bucată? Ochii apoși ai bătrânului se întoarseră spre muntele de om care îi vorbea. — Ce dorești? Aș vrea să cumpăr un crenvurșt. Miroase îmbietor. Mă întrebam dacă aș putea să cumpăr unul. — Bineînțeles. — Pot să mi-l aleg singur? întrebă Ignatius, privind atent în jos spre oală. În apa care fierbea, carnații sâsâiau și se zbăteau ca niște parameci colorați artificial, priviți prin lupă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
accepta În ruptul capului. — De ce nu? s-a interesat Armanoush. Chiar În clipa aia briza și-a schimbat direcția și Armanoush a prins mirosul Înțepător al mării. Orașul era un amestec de arome, unele puternice și râncede, altele dulci și Îmbietoare. Aproape fiecare miros Îi amintea lui Armanoush de un fel de mâncare, În asemenea măsură Încât a Început să perceapă Istanbulul ca pe ceva comestibil. Se afla aici de opt zile și cu cât stătea mai mult, cu atât Istanbulul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
ajutau pe Porfiri să recunoască zona de piață prin care trecea și felul de negoț desfășurat acolo, iar cele mai puternice veneau de la patiserii, de la vânzătorii de mirodenii și de la comercianții de ceai și de tutun. În timp ce mireasma ușoară și îmbietoare a stalurilor cu miere și lumânări, precum și aromele complexă ale standurilor cu fructe conservate îl îmbiau să rămâie, tusea prăfoasă și mirosul înțepător al vânzătorilor de calcar și bitum îl puneau pe fugă. Astfel, trecea amețit pe lângă meșteri de hamuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]