814 matches
-
Prâslea. Dintr-o dată se auzi o bubuitură puternică, iar în mijlocul mării se făcu un vârtej mare care înghiți tot vasul. Probabil au fost oamenii legii care vroiau sal salveze pe Prâslea. Din acesta bubuitură, eroul nostru se trezi din nou îmbrăcat în hainele lui de poveste. Îi dispărură armele avute, dar și hainele cu care era îmbrăcat. Se afla din nou în curtea palatului impunător unde îl aștepta aleasa inimii. Într-un buzunar de-al lui el găsi laserul și i-
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
și nici n-a răspuns în nici un fel ofertei lui Hamor. A stat ca o stâncă, s-a holbat la omul despre care fiii lui Levi și Simon vorbiseră cu atâta venin - un bărbat cam de vârsta lui, doar că îmbrăcat luxos, cu vorbirea aleasă și gras. Regele arăta înspre un car plin cu lucruri, spre oile și caprele legate în spate. Se declara rudă și spunea că în curând vor avea amândoi un nepot. Iacob și-a acoperit ochii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
așa cum vezi doar în marile case sau în morminte. Calitatea scaunelor și a patului a stârnit aprobarea fiului meu și acolo l-am lăsat ca să aduc bere și fructe. Kiya ne-a urmat și se holba la bărbatul cel frumos îmbrăcat care era în casă. - Ea e sora mea? a întrebat Re-mose arătând înspre copilul care stătea tăcut. - Nu, am răspuns. E nepoata unei prietene și mi-e ca o nepoată și mie. Răspunsul a părut să-l ușureze. - Se pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
efectiv în râs. Am început deja să-mi fac fișa de pontaj a zilei în minte. Uită de intervalele de șase minute. Uită de grabă. Azi, timpul meu se măsoară în ore. O oră pentru zăbovit în baie și pentru îmbrăcat. O oră pentru luat micul dejun în tihnă. O oră pentru citit ziarul, din scoarță-n scoarță. O să am cea mai indolentă, cea mai lenevită, cea mai plăcută dimineață din viața mea de adult. În clipa în care intru în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
oricum nu mă pricep la nimic. Era ora două și terminasem de așezat pe balcon mai multe pungi umplute cu gunoi. În bucătărie, podeaua murdară de nu știu când m-a făcut să pierd trei sferturi de oră curățând-o; îmbrăcatul mi-a luat încă douăzeci de minute. Ce mai lipsea? Oare totul era pregătit? Nu, vinul. Nu aveam vin. Fără vin nu se poate. M-am încălțat și am vrut să deschid ușa, cu gândul la unul dulce și roșu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
în realitate. Ar fi trebuit să mi se pară destul de ciudat cu partea de sus a costumului trasă peste pantalonii dungați, dar din moment ce nu-mi stătea mintea la altceva decât la cum arăta gol, gândul că e atât de aiurea îmbrăcat nu m-ar fi ajutat în nici un fel să prind curaj. S-ar putea. Mă privii îngândurat. — Nu ești supărată pe mine, nu? —Neah. — Nu mă eviți? —Dimpotrivă. —Buuun. Pentru că speram să ne mai facem niște sex și, dacă m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
și încerca, în van, să priceapă care era mecanismul. Singurul lucru pe care-l știa cu siguranță despre scutece era că, imediat ce reușea să-l introducă pe Theo într-unul, copilul îl uda instantaneu. Și asta de fiecare dată. Urma îmbrăcatul. Hugo ura etapa asta cel mai tare. Era limpede că băiețelul considera aceste manevre ca pe o tentativă de omor, așa că pe tot parcursul ei urla cât îl țineau plămânii. Lui Hugo i se părea ironic faptul că Theo, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
a început din nou să plouă, și vântul se porni să sufle. Înspre seară, după ce a mai rătăcit pe străzi cu gândul la Vasilica, a ajuns acasă. Cu trupul și sufletul lui deopotrivă de zdrobite, se prăbuși pe pat, așa, îmbrăcat... stăpânit de niște coșmaruri absurde. Niște spaime îngrozitoare îi străbătu întreaga ființă. Aerul din camera era sufocant... Se trezi, deodată, cu fierbințeli și răceli în tot trupul. Se simți bolnav și cuprins de o deznădejde atât de mare, că îi
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
prăbuși pe prima treaptă de la intrarea principală, fără vlagă, având halucinații: George venise mai devreme la biserică și făcuse un covor din petale de trandafiri, apoi merse la ea acasă și o luă la biserică. Erau numai ei și preotul. Îmbrăcat elegant, într-un costum negru, cu o camașă albă, cu papion negru la gât, înalt, frumos, cu zâmbetul lui obișnuit pe buze ce îi dezvelea o dantură albă, perfectă, cu ochii lui negri, pătrunzători, părul dat într-o parte, părea
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
de acord cu tine dar vreau să stau de vorbă cu el, mâine. - Cum crezi, dar nu cred că ai cu cine, mai ales dacă îl vei găsi băut. A doua zi merseră împreună cu câteva sacoșe să încarce lucrurile de îmbrăcat ale Frusinei. L-au găsit pe Petre treaz. - Vreau să stau de vorba cu tine! Ție îți place cum arată fata mea? Acesta se uită și, într-adevăr, femeia lui arăta rău de tot la față: în afară de zgârieturile provocate de
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
ha, ia-uite la moș Gheorghe ce tare se dă! Numai dacă te ating cu un deget cazi jos, dar nu mă pun la mintea ta! Acesta nu zise nimic. Împreună cu Frusina merseră în cameră și umplură sacoșele cu lucrurile de îmbrăcat. - Ce faci Frusino, mă părăsești? Vrei să bagi divorț de mine? Peste puțin timp sunt sigur că o să vii înapoi și nu te mai primesc eu! Femei sunt destule în sat nemăritate, o să-mi găsesc una foarte repede și mai
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
întins pe pământ, aproape de poalele muntelui, la câțiva pași de platoul acoperit de iarbă pe care-l străbătuse nu demult. Contrariat că este altfel echipat, s-a ridicat și a pornit buimăcit, dornic să se întindă pentru a se odihni. Îmbrăcat lejer, în blugi și tricoul său favorit, tip sportiv, încălțat în adidași moderni, așa cum plecase la întâlnirea de Tainicele cărări ale iubirii rămas bun cu un grup de tineri pe care îi cunoscuse în concediu, pătrunse în zona verde. Oboseala
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
ea și avalanșa de întrebări se întrerupse brusc, când îl descoperi pe ultima treaptă, privind atent persoanele care ieșeau din clădire. A surprins-o total. Aproape că nu-l recunoștea, dacă nu era într-o vădită așteptare, singuratic, pe trepte. Îmbrăcat simplu, cu blugi și cămașă de vară cu mânecă scurtă, ambele de culoare deschisă, asortate cu încălțămintea sport, părea mai înalt, mai suplu și mai tânăr decât a apreciat ea în spital. Aproape în aceeași clipă a observat-o și
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
Otilia pleca puțin capul înspre obrazul lui Pascalopol, acesta și-l apropia de al său, într-un gest de voluptate tactilă. Felix plecă neobservat și se ascunse în odaia lui, fără a mai aștepta prăjiturile Aurichii. Suindu-se în pat, îmbrăcat și citind o carte, adormise cu lampa aprinsă. Îl treziră bătăi ușoare în ușă, după miezul nopții. - Te-ai culcat? Eu sunt, Otilia. Felix se repezi la ușă. - De ce-ai plecat, îl mustră Otilia, de ce faci astfel degesturi? Prăjiturile
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
dată. Pretinse a avea ea o metodă sigură, merse prin oraș și aduse bani, cu sfatul de a nu pomeni nimic nimănui. Felix deveni, bănuitor. Titi se înscrisese mai departe G. Călinescu la liceu, după ce dăduse corigența, și frecventa cursurile îmbrăcat în uniformă ca un ofițer. Și el începuse a-l irita pe Felix cu această convingere nestrămutată că Felix nu va urma mai departe studiile. - Acum ce faci? îl întrebă el. - Mă voi înscrie la Universitate.Titi tăcu neutru, apoi
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
au pus stăpânire pe casă, dar că are să se scoale el să facă rânduială. Peste câteva zile însă avea să-i "spună" ceva foarte important pentru fe-fetița lui. A treia zi, când ocupanții casei se sculară, găsiră pe moș Costache îmbrăcat, plimbîndu-se prin curte, cu mâinile la spate și inspectîndu-și cărămizile. Privea atât de urât la toți și avea înfățișarea atât de normală, încît toți își dădură seama că e caraghios să-l mai țină sub regimul arestării. Titi, Aurica, Olimpia
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
pe care viață le oferă. „Căutați mai înainte de toate împărăția lui Dumnezeu și dreptatea sa și tot restul vă va fi dat din abundență” (Mt 6,33). „Ce înseamnă acest «tot restul»? Cu siguranță ceva de băut, de mâncat, de îmbrăcat. Și pentru ce se mănâncă, se bea și se poartă haine? Pentru a se simți bine, pentru a se bucura de o sănătate strașnică. Și totuși, ce se întâmplă dacă cineva, în loc să caute în primul rând dreptatea, se zbate pentru
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
fata aceea fusese cât putuse ea de amabilă, că se temea și că ar fi fost mai corect, din partea mea, să nu-i fi întețit răsuflarea prin nimic. Iar acum, deși se temea și mai mult, eu am continuat cu îmbrăcatul și mi-am pus și pantofii. Iar ea, jignită, a încetat să-mi arate până și faptul că se teme. Iar eu, folosindu-mă de prilejul ivit, i-am urat noapte bună. Am traversat Bucureștiul dintr-un capăt într-altul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
totuși zâmbi enigmatic imaginându-și revolta femeii la vederea scenetei: -Ăștia sunt bărbații! Își închipuia că-și spunea femeia, șocată pe drept cuvânt. Aerul fierbinte de pe hol, ca ieșit dintr-un ajutaj, îl biciuia dându-i aparent senzația de răcoare. Îmbrăcat lejer cu părul lung, nepieptănat dar ascultător, crescut neglijent peste urechi îi accentua trăsăturile agreabile și acum avea tot timpul să-și amintească de perioada petrecută în București. Anul acesta a stat cu 11 inși în cameră, alături de Florin, un
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
ei și îi făcea voioasă semn cu mâna de departe< îi răspundea la fel. Pe Flora nu o va mai întâlni niciodată. Duminică dimineața lenevește citind o carte până pe la 8 în pat. Mamă-sa curioasă îl întreabă când apare îmbrăcat, gata de plecare: - De ce nu mănânci? Cum te descurci la serviciu, este greu? - Mă duc la Delfinul. Este foarte interesant! Îi povestește ce face acolo, vine și tatăl lui, îl ascultă și când mama îngrozită de atâtea mizerii care miros
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
crezi că magazinul meu are lucruri de două parale? Tot femeia se tocmi: - Mai lași dumneata. Sîntem oameni săraci. - Cum o să mai las? Ce marfă! Ți-e mai mare dragul să ai așa ceva pe tine. Uite haine, poți să dormi îmbrăcat și să te duci pe urmă cu ele la nuntă! Aglaia tot mai stăruise. Se răsteau unul la altul, se rugau, vecina se prefăcea că voiește să plece, îl trăgea de mână pe Stere până la ușă, negustorul alerga după ei
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Timișoara pentru sprijinul acordat acestor proiecte”. Dă-mi o pauză! Informații despre programul de respite care al Societății Române Speranța Oferiți asistență unui copil din familie? Dacă răspundeți DA, sunteți unul dintre părinții care își ajută copiii la baie, la îmbrăcat, la mers, la luarea medicamentelor, la prepararea hranei, la curățenie, la supraveghere permanentă... Și alte forme de ajutorare a copiilor cu handicap mental. Dacă sunteți asistent personal, trebuie să aveți grijă și de dumneavoastră! Vă simțiți: singur, confuz, anxios, îngrijorat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
copil plânge, suferă alături de el, se supără și se lovește singur, se bucură alături de copii; copiii din grupă Îi acordă atenție urmărind să-l antreneze În jocurile lor și Îl ajută când este necesar (la urcatul și coborâtul scărilor, la Îmbrăcat etc.). III. Capacități, competențe, lacune, nevoi Posibilitățile de comunicare sunt scăzute, limitându-se la mimică, gestică, sunete incoerente prin care urmărește să atragă atenția: este dornic să fie permanent Între copii; coordonarea psihomotrică este slabă; Îi place să asculte muzică
ŞANSE EGALE PENTRU TOȚI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Amalia PĂTRAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2142]
-
încolo, eu zic că la stația de automobile de lângă statuie, iar șoferul a intrat după puțină vreme în vestibul și s-a urcat sus, la sala de cursuri. - L-ai văzut pe urmă când a ieșit? - Da, nu era nimeni îmbrăcat ca el. A stat puțin pe sală,apoi a coborât domnul profesor Bogdan și a pornit pe ușă, s-a luat după el. Atâta știu. Alt interogator, luat la domiciliu: - Numele dumneavoastră? - Maria Niculescu, maică. - Profesia? - Sunt văduvă, maică, de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ar fi rămas nu mai puțin un membru al grupului celuilalt, o punte de legătură între el, Pomponescu, și sfera Hangerliu-Gaittany-Valsamaky. Pentru aceste motive complexe, ministeriabilul luă notă cu satisfacție de prezența doamnei Farfara la ceaiul dat de madam Pomponescu. Îmbrăcat ca de ordinar, în smochingul său tivit, pe care-l punea la solemnități oricât de minime, negrul fiind nuanța sa, Pomponescu se purtă ca un simplu secundant al soției sale, desfășurând o amabilitate plină de infinite atenții. Madam Pomponescu regretă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]