560 matches
-
dobândi sufletul întreg... Un ceas șovăi, apoi la plecare se uită adânc în ochii ei și zise cu hotărîre: ― Poimâine voi pleca la război! Marta avu un zâmbet de necredință, dar numai o clipă. În clipa următoare obrajii ei se îmbujorară, privirea i se înflăcără, plină de mândrie, și apoi, cu o mișcare pătimașă, se repezi la Apostol și-l sărută pe buze... Și Apostol, în sărutarea aceasta, își sorbi izbânda. A teia zi a plecat la Cluj și s-a
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Bologa închise ochii câteva secunde, ca și când ar fi vrut să-și închidă în suflet drăgălășia ei. Ilona umplu lingurița și i-o duse la gură. Degetele îi tremurau ușor și Apostol își puse mâna pe mâna ei. Obrajii fetei se îmbujorară din nou și, ca să-și ascundă emoția, îngînă: ― Vai, ce caldă ți-e mâna... Apostol nu simți gustul doctoriei. Împreună iar pleoapele, cuprins de o fericire în care i se înecau toate gândurile. Auzi pe Ilona cum așează sticluța pe
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
tălpășița!... Și toate acestea, în numele iubirii, Bologa!... Apoi nu vezi că e... e oribil?... Și nu atâta șovinismul tău, ci tocmai ipocrizia, poate inconștientă, în care se cocoloșește! Apostol se clătină, parcă l-ar fi pălmuit. O mânie nebiruită îi îmbujoră o clipă obrajii și pe urmă se pierdu într-un val de scârbă. Buzele subțiri îi tremurau răspunzînd: ― Ura te orbește, Gross, și te face să vezi năluciri! ― Acuma mă urăști, Bologa, zise locotenentul cu un surâs satisfăcut. Dacă însă
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
cursul. în mai puțin de o oră Radu, însoțit de Ramona opri trabantul în fața spitalului. Ramona așteaptă în mașină iar Radu urcă scările îndreptându-se spre secția de noi născuți. Cu fiecare pas emoțiile sale creșteau, iar fața i se îmbujora. Angela îi dădu copilul cu privirea încruntată și fulgerătoare. Mâinile lui Radu tremurau în așa fel încât îl primi cu un singur braț. Apropiindu-l, zâmbi copilului care-i dădu cea mai elocventă dovadă că este fiul său. înainte de a
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
mari scule. — Despre ce naiba vorbea? Întreabă Ray. — Ascultă Ray, e vorba despre ce-ți spuneam, Îi șoptesc eu confidențial văzându-l În același timp pe Gillman cum intră În camera cu copiatorul. Sindromul armăsarului tânăr. Ray pare că s-a Îmbujorat. — Nu știe nimic despre cocaină, nuiașa? șoptește el cu nerăbdare În voce. — M-aș mira, zâmbesc eu. Mă uit la horoscopul meu În vreme ce, da, aproape că pot s-aud, sunetul ăla molcom și Încântător scos de labagiu ăla, Ray Lennox
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
rumenesc niște apetisante rulouri cu - dece nu, e doar vremea teilor În floare mireasmă de tei. Ultimul vers, role În perechi pot fi, la alegere, perechea de patine a unui roller sau perechea patinatorilor ținîndu-se tandru de mînă. Rollerii se-mbujorează de plăcuta osteneală ca și cum ar fi rumeniți pe asfaltul Încins În uleiul volatil al florilor de tei. pe trotuaru-ncins sfîrÎind În miros de tei role În perechi Se sting la liman vuind, clipocind mărunte sau mari, toate se sting la
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
se scriu după regula enunțată: Azi trăim o mare împlinire. Plecăm împreună cu tata în plimbare pe mare. Pe chei ne îmbrățișăm cu cei dragi, apoi ne îmbarcăm. Puntea e împânzită de călători, care umblă de colo până colo. Cu obrajii îmbujorați de emoție urmărim pregătirile ce se fac pentru desprinderea de țărm. În curând peisajul se schimbă. Câmpiile au rămas undeva departe de orizont, valurile ne împresoară din toate părțile. Se izbesc de plăcile plumbuite ale vasului și ne împroașcă cu
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
înfricoșătoare. Mersi, spuse ea sec. —O, dar sunt alte părticele din tine pe care vreau să le sărut, do’nșoară McGonigle. Aidan trase halatul mai jos. —Cu sau fără buza umflată, ești foarte, foarte atrăgătoare, așa proaspăt îmbăiată și curățică, îmbujorată la față și cu părul lipit de tâmple. — Nu e lipit de tâmple, nu? se strâmbă ea. Trebuie să îl usuc. E dezordonat rău dacă nu îl usuc. Îmi placi când ești în dezordine. O sărută din nou. Și-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
răcni domnul, scrie diece ca toate pământurile să-i fie luate și dăruite mănăstirii Galata!Iar ție, se întoarse spre postelnic, ție să ți se facă întăritură pe stăpânirea ta strămoșească! Să trăiești, Măria Ta! mulțumi, îngenunchiind, postelnicul, retrăgându-se îmbujorat spre capătul sălii. Cine-i la rând, logofete? Iaca un boier grec, Doamne! se hlizi Dumitrașcu. Și dacă-i grec, n-are nevoie de dreptate? întrebă îngăduitor Radu Mihnea. Ba cum să nu, Măria Ta, îndrăzni hatmanul Barnovschi, că doar
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
încerc distrat să-i fac loc pe masă, dând la o parte cărțile, rochia albă cu buline roz se-așază lângă mine pe laviță, cutele largi ale rochiei mi-ating genunchii, Ileana pregătește o felie de pâine pentru Theo, se-mbujorează toată potrivindu-i-o între degete, Theo nu mai face gestul îmbrățișării, îl reconstitui numai eu în minte, brațul meu drept învățat de mic să facă numai cruce va mai învăța oare, mă îmbie și pe mine cu coșul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
îi mărturisesc cu sinceritate câți bani am la mine, dar trebuie să ajung la Roma, și ultima îmbucătură de pizza, îmi întorc iarăși capul spre piazza pustie, cerul întunecat, ploaia s-a oprit acum, înăuntru focul mai arde, mi se îmbujorează obrajii, de la febră sau de la, buzele ei vorbind, șarpele rece pe șira spinării, oboseala și dorința unui trup cald lângă mine, clopoțelul de la ușa cafenelei, ea ridicându-se grăbită, într-o jumătate de oră cafeneaua aproape plină, ea vorbind cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
la ce anume ar detesta Lisa cel mai mult să primească și a concluzionat că niște cupoane M&S i-ar provoca dezgustul maxim. (Ally Benn purta numărul cinci la pantofi.) — Pentru Lisa! concluzionă Barry. La acel moment toți erau îmbujorați și amețiți, așa că ridicară paharele albe de plastic, stropind cu vin și cu bucăți din dop pe hainele lor în timp ce chicoteau și își dădeau coate, strigând „Pentru Lisa!“. Lisa a stat exact atât cât a fost necesar. Și ea aștepta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
praz verde! O să vă povestesc vouă, dar n-o să repet asta în fața nici unui procuror, în instanță sau la vreun alt polițai. Vorbesc serios! Cum ieșiți pe ușă, pa și pusi, Sally! — S-a făcut, promise Russ. Obrajii lui Sally se îmbujorară. Treaba asta și licărul mânios al ochilor ei o făcură să pară cu cel puțin zece ani mai tânără. — Vineri, pe 10 ianuarie, am primit un telefon la hotelul unde locuiam. Un tip ’cea că-i prieten de-al lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
ținându-l pe loc până când toți ceilalți părăsiră Încăperea. Începu apoi să-i vorbească pe o voce atât de joasă, Încât Logan nu fu În stare să Înțeleagă vreun cuvânt, dar putu ghici despre ce era vorba. Chipul tânărului agent, Îmbujorat la Început, căpătă cu rapiditate o expresie de groază și un colorit mai degrabă cenușiu. — În regulă, spuse Insch Într-un final, Încuviințând din capul lui mare și chel către agentul care tremura din toate Încheieturile. Du-te afară și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
S-a Îmbolnăvit și s-a dus, continuă Hoitarul, ridicând pentru prima dată ochii din pământ. Acum e cu Domnul. Era un bărbat arătos, dacă priveai dincolo de noroi, jeg și barbă. Un nas mândru, ochi căprui de piatră, inteligenți, obraji Îmbujorați din cauza vremii. Dacă Îi faci o baie și Îl bărbierești, nu va arăta nelalocul lui Într-un loc precum Royal Northern Club, unde elitele orașului servesc mese scumpe cu câte cinci feluri de mâncare. — Știu, Bernard, știu. Omul de la consiliu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
un scaun gol de lângă el. Insch ridică privirea, un zâmbet larg Îi despică fața și-l pocni pe Logan pe spate cu o palmă uriașă. De cealaltă parte a mesei, Logan văzu contingentul din Edinburgh. Inspectorul și sergenții lui erau Îmbujorați și mulțumiți, rostind felicitări, dar psihologul clinic lăsa impresia că zâmbetul pe care-l avea ar fi putut să-i producă leziuni permanente. Șeful zice că face el cinste-n seara asta! anunță Insch, bătându-l din nou pe spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
ochilor ce s-au aprins brusc, simțind că se Întâmplă ceva nou (ceva ce o angajează cu toată ființa), pe lângă care nu vrea să treacă fără să profite de tot ce-i oferă ineditul situației. Fața ei de copil se Îmbujorează la gândul secret al șotiei ce se pune la cale. Mă Întorc la cămin liniștit și-l anunț pe Bazil ca mâine să fie prezent la Sfatul Popular al Sectorului 3 pe post de martor din partea mirelui. (miercuri) „O iei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Adriana a început să zâmbească, după care le-a observat pe Emmy și Leigh care o priveau din sala de studiu. — Ați văzut și voi? a întrebat Adriana oprindu-se în pragul ușii. Emmy a tușit, iar Leigh s-a îmbujorat și a clătinat din cap. — Era tare supărată, a spus Leigh. Adriana a râs. — Așa cum a avut amabilitatea să spună, nu sunt decât o boboacă proastă. De unde să știu eu cine cu cine e cuplat? Mai ales că tipul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
înainte cu un aer complice, le șopti prietenelor ei. — Emmy, dragă, băiatul ăla are ochi numai pentru tine. Parisul a fost ora amatorilor. Acum, draga mea prietenă, ești cu un expert. Consideră că te-am avertizat... Și, în timp ce Emmy se îmbujoră, iar Leigh o aprobă făcând cu ochiul, Adriana se abținu cât putu să nu-i dea lacrimile. Leigh cotrobăia prin geantă căutând ceva, orice, ca să-și facă de lucru până la sosirea lui Jesse. Nu putea să stea așa acolo, ce naiba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
se gândi ea, deși nu cine știe ce — și intră în piscină pășind pe prima treaptă. Se lăsă repede în apă, părând că nu ia în seamă apa fierbinte și spuse: — Auu. Ți-e dor de prietenul tău? Ea simți că se îmbujorează și nu-i plăcu deloc. Nu, ăă, nu era prietenul meu. Nu am prieten. Era prietena mea Leigh. De la New York. El zâmbi, iar ei îi veni să-l omoare, apoi să se omoare și pe ea. De ce vorbea întotdeauna așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
rece se simțeau plăcut după căldura aceea. Emmy uită cu desăvârșire că era complet goală în prezența unui străin și în văzul naiba știe câtor vecini; nu se îngrijoră nicio clipă de cum arăta în zona inghinală (aproape acceptabil), de cum se îmbujora când era excitată (culoarea vinului roșu) sau de cât de turtiți i se vedeau sânii când stătea pe spate (foarte). Nu se gândea la absolut nimic, doar la cât de mult îl dorea pe el și, simțindu-l lipit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
după ei. Avem niște planuri după cină. Adriana se întoarse spre Leigh și o mustră dând din deget. Nu trebuie să te lași prea ușor, o certă ea. Când Emmy a revenit la masă douăzeci de minute mai târziu, era îmbujorată de emoție. — Ei, cum a fost? întrebă Leigh. După expresia de pe fața ta, îmi dau seama că n-a fost deloc umilitor. Emmy râse. — Nu pentru mine, cel puțin. A spus că i-a trebuit mult curaj ca să trimită sticla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
doctorului Epstein? Întrebarea o trezi pe Ruby din visare. Nu, nu, deloc, spuse, conștientă de cât de defensiv suna. Da, cum să nu, reveni Chanel cu urma unui zâmbet satisfăcut. —OK, și ce dacă am? zise Ruby, simțind cum se Îmbujorează. De când e răzgânditul pasibil de urmărie penală? Chanel și Fi schimbară priviri amuzate. —Desigur, zise Fi, lăsând la o parte partea cu dominatul, celălalt motiv pentru a dori să te culci cu un ginecolog e că se cam pricep la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
și o văzu În fața sa pe Annette Tadmor, Îmbrăcată Într-un palton roșu și cu o beretă albastră de lână așezată pe-o parte, care Îi dădea aerul unei franțuzoiace tinere de la țară. Ochii Îi străluceau, iar obrajii Îi erau Îmbujorați de frig. I se păru copilăroasă, blândă, pură și dureros de frumoasă. Însă În clipa aceea Își aminti ce-i făcuse alaltăieri și se simți murdar. Emana un miros de parfum fin, poate ușor nuanțat de o urmă de alcool
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
pălărioara cochetă, mănușile, ciorapii și pantalonii, toate negre, evidențiau un farmec blond, înflorit într-o binefăcătoare liniște. - Bine! zisei , ridicându-mă să aduc sticla și două păhărele. Ne așezarăm la măsuța de lângă canapea și sorbirăm câteva coniacuri. Obrajii Laurei se îmbujorară. Ea râdea. - Laura, miroși a femeie! făcui eu zăpăcit și așa cum râdea, cu căpșorul dat pe spate, mă înclinai peste mescioară, sărutându-i gropița din vârful bărbiei. - Nu! zise ea, respingându-mă. Nu vreau! Și totuși se dezbrăcă singură. Bluza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]