570 matches
-
sandvișuri din cele făcute de tine, intervine Trish. Și a fost de părere că sunt minunate. Și am auzit despre foie gras-ul cu glazură de caise ! Petula ridică o sprânceană. Foarte impresionant ! — Samantha poate găti orice ! se laudă Trish, îmbujorată de mândrie. A studiat cu Michel de la Roux de la Blanc în persoană ! — Și cum anume vei face glazura pentru foie gras, Samantha ? mă întreabă Petula curioasă. În bucătărie se lasă tăcerea. Amândouă femeile așteaptă cu ochii cât cepele. — Păi. Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
bucătărie, făcându-mă că am accese de surzenie. Ori de câte ori mă strigă Melissa, dau blenderul sau radioul la maxim sau încep să zdrăngănesc cu tăvile. Dacă are nevoie de mine să vină ea. În cele din urmă, apare în ușa bucătăriei, îmbujorată de nervi. — Samantha, te-am strigat ! — Serios ? Ridic ochii nevinovată de la untul pe care-l tai bucăți pentru a face aluat de pateuri. Nu te-am auzit. — Ne trebuie un sistem din ăla cu clopoței sau așa ceva. Pufnește nervoasă. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Deodată, îmi dau seama că Nathaniel îmi vorbește. De fapt, cred că e posibil să vorbească de mai mult timp - și eu nu am auzit absolut nimic. Mă întorc grăbită spre el, și-l văd cu fața spre mine. E îmbujorat și ușor stingher. Pare că nu i-a fost ușor să spună ce-a avut de spus. — ...și tu simți la fel, Samantha ? Tușește, apoi amuțește, așteptând să spun ceva. Îl fixez tâmp. Dacă simt la fel în legătură cu ce ? O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
brusc. Samantha, e un travesti nenorocit. Ai mai multă minte decât toată lumea din camera aia și tu le servești pe ele ? Le faci reverențe ? Le faci curat în baie ? Pare atât de înfocat că mă întorc pe călcâie, șocată. E îmbujorat și i-a dispărut orice urmă de ironie. — Samantha, ești una dintre cele mai inteligente persoane pe care le cunosc. Glasul îi tremură de mânie. Ai cea mai strălucită minte juridică pe care a văzut-o cineva vreodată. Nu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
schițează el un zâmbet, cred că și dumneavoastră o să‑mi lipsiți mie, domnișoară Bloomwood. Contul dumneavoastră a fost cu siguranță unul dintre... cele mai interesante conturi de care m‑am ocupat vreodată. Mă săgetează cu privirea și simt cum mă îmbujorez ușor. De ce o fi simțind nevoia să‑mi amintească de trecut? Ce‑a fost a fost. Acum sunt alt om. Oricine are voie să întoarcă o nouă filă și să o ia de la capăt, nu? Cariera dumneavoastră în televiziune pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
caută aici. Însă înainte de a mă hotărî eu, mă vede ea și‑și ridică ușor sprâncenele. Și, o, Doamne, acum îmi dau seama în ce hal arăt - îmbrăcată într‑un tricou gri vechi și oribil, cu părul ca naiba și îmbujorată de la atâta cărat miere levănțică. Iar ea are un costum alb impecabil. — Rebecca! zice și‑și duce mâna la gură, jucând disperarea. Nu trebuia să mă vezi! Prefă‑te că pur și simplu nu m‑ai văzut. — Ce... ce vrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
Mă întorc să mă uit la ea, ridicând din sprânceană. Apropo. Tarquin era cel pe care l‑am auzit azi‑noapte? Și care s‑a furișat afară dimineață? Nu, zice Suze, fâstâcită toată. Adică, da. Îmi surprinde privirea și se îmbujorează. Dar a fost chiar ultima, ultima dată. Pe vecie. Sunteți un cuplu foarte drăguț, zic, cu un zâmbet larg. — Nu mai zi asta! se rățoiește la mine, stresată. Nu suntem un cuplu. — OK, zic, iertând‑o. Cum spui tu. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
-se de ghidușiile sale. Mama și tata erau ocupați cu ultimele pregătiri pentru sărbătoarea cea mare, noaptea în care anul se înnoiește. Aho! Aho! Copii și frați! se auzi sub ferestre. Cele trei fetițe alergară să privească urătorii, doi băieți îmbujorați de frig, dar cu zâmbet pe chip, își împlineau voioși urarea pentru gazde. Mama ieși în prag și-i pofti în casă, le dărui câte un colac, apoi ceru clopotul cu care copiii își însoțiseră urătura, îl întoarse cu gura
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
asta! Un citat nostim, dar nu mai știu din cine :” Dacă femeia ar fi utilă, și Dumnezeu ar avea una!”. Într-una din cărțile pe care o discut cu studenții, am găsit un citat care m-a făcut să mă Îmbujorez : de rușine și de rîs. El aparține unui regizor care place unora - mie, nu - și vrea să fie ori interesant, ori scandalos :”... Regizorul e un penis [pardon de expresie -n.n.], o putere, e un zeu al Înseminării, al focului
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
sfânt, nu neapărat în sens religios, Nu sunt o creștinè fanaticè, mè asigurè ea, în privința asta sunt destul de modernè! Dar ea crede cè sfințenia unei nunți o reprezintè iubirea, iubirea sfințește nuntă, nu preotul! Acesta o binecuvânteazè, atât! îmi spune îmbujorându-se, Eu nu pot crede într-o nuntè fècutè la întâmplare pe Internet! E un joc, Ioana! încercând eu s-o conving, provocând-o, Nici mècar în joacè! Sunt nevrednic de tine, Ioana! Nu sunt eu cel pe care-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
cineva care nu are cel puțin în privința iubirii o idee personalè, dar ea, ghicind probabil totul din privirea mea, dupè primele cuvinte în care încercase sè vorbeascè așa, în general, despre iubire, schimbè tonul, devenind brusc sincerè și explicându-mi, îmbujorându-se, cè cel mai greu lucru în viațè este sè iubim în așa fel încât ceea ce rèmâne dupè iubire sè fie suficient de consistent că sè facè fațè unei vieți întregi de neiubire, Viața nu e iubire, îmi explicè ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
ca un bulgăre uriaș de gheață cu obrajii roșii, paralel cu drumul uneori înainte, uneori în urmă dar tot pe lângă el uneori aproape, uneori departe ocolind pădurea ca să răsară în față prin gura de peșteră a depărtării, tensiunea i-a îmbujorat obrajii pentru că urmărește dihăniile care nu o lasă până nu o zdrobesc și oglinda gheții o răsfrânge, o sfărâmă, cioburi de Lună sub copite, sar așchii de Lună înghețată. Un strigăt nefiresc opri caii din zborul avântat și spectrele se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
nu mai mâncam cu poftă. Ne grăbim? Nu chiar. Ieșind din cantină, a salutat pe François, care tocmai intra. Era urmat de Marcela Plumbariu și de prietena sa niponă. Se uită lung la mine și un zâmbet începuse să-i îmbujoreze fața, dar fu înghiontită pe ascuns de Marcela, care îmi adresase o privire înveninată, și redeveni serioasă. Întorcându-se, îi aruncă lui Maritsu doar reproș din ochii săi. Aceasta din urmă, își coborî capul, dar și-l înălță imediat zicându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
suntem la școală! Poftiți! Asta știam și noi și tocmai de aia încercarea de măgulire nu ne-a prea impresionat, așa că nimeni nu a îndrăznit să tulbure liniștea, cu atât mai mult cu cât fața tovarășului prim începuse să se îmbujoreze din ce în ce mai mult, dovadă că liniștea îl făcea să se simtă bine. Dar cum în virtutea unor legități pe care nimeni dintre noi nu le poate controla, starea de bine neputând dura la infinit, după o scurtă privire inspirativă pe geam, parcă
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
de tăcere. Aproape am rămas fără aer. Ce vrea să facem ? Ce ? Poate am putea să Începem să ne spunem unul altuia „iubitule“ și „iubito“, zice precipitat și stângaci. Poftim ? zic fără nici o modulație În glas. Mă gândeam doar... Se Îmbujorează și mai tare. Că o să locuim Împreună. E un pas foarte important. Și am constatat recent că noi nu prea folosim... cuvinte de alint. Mă holbez la el, alarmată. — Nu ? — Nu. — Aha. Iau o gură de cafea. Dacă stau bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
da. Se poate spune că e șef. — Ce porcărie. Lissy se Încruntă, rămânând câteva clipe pe gânduri. Și ce contează ? Ce importanță are dacă știe câteva lucruri despre tine ? — Lissy, nu e vorba doar de câteva lucruri. Simt că mă Îmbujorez ușor. Știe absolut tot. I-am spus că am mințit În CV În legătură cu nota de la un examen. — Ai mințit În CV În legătură cu nota de la examen ? repetă ea șocată. Vorbești serios ? — I-am spus că am pus suc de portocale la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
pun o reclamă cu cupoane Într-o revistă ? Nick se uită la mine, cu mâinile În șolduri. — Ce să faci ? — Să pun o reclamă. N-o să fie scumpă, Îți promit. Nici măcar n-o să remarce nimeni. Unde ? — În Bowling Monthly, zic, Îmbujorându-mă ușor. E abonat bunicul meu la ea. — Bowling și mai cum ? — Te rog ! Uite, fii atent, tu nu trebuie să faci nimic. Mă ocup eu de tot. Comparativ cu celalalte materiale din presă pe care am dat bani grei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
caută cineva, urgent, spune, cu ușor falset. Vino repede sus... a, bună, Connor ! Din păcate, Lissy nu le are absolut deloc cu minciuna. Încercați să scăpați de mine ! spune Connor, privind de la una la alta uimit. — Ba nu ! spune Lissy, Îmbujorându-se instantaneu. — Ia stai așa, spune Connor brusc, uitându-se la hainele mele. Ia stai așa. Nu-mi vine să... ai o Întâlnire ? Mintea Îmi procesează cu viteza fulgerului. Dacă neg, probabil că o să Începem să ne certăm ca la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
naiba, trebuia să fac un pic de ordine. — Rămân În picioare, spune Jack cu un mic surâs. Ia o gură din ceea ce pare a fi whisky și Îmi privește camera fascinat. Deci asta-i camera ta. Lumea ta. — Da. Mă Îmbujorez ușor, deșurubându-mi glossul de buze. E un pic cam dezordine... — E foarte drăguță. Foarte primitoare. Îl văd cum se uită la pantofii stivuiți În cutii Într-un colț, la peștișorii cu clinchet atârnați de lampă, la lănțișoarele agățate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
mama. Și știi ce mi-a zis ? — Ce ? zic cu inima cât un purice. — Mi-a zis... că nici ei nu-i plac lucrurile croșetate. — Poftim ? Mă Întorc pe călcâie și o privesc În ochi. Și nici bunicii mele. Se Îmbujorează la față, și acum arată iar ca Katie pe care o cunosc. Și nici vreuneia dintre rudele mele. S-au prefăcut cu toții ani de zile, așa cum ai făcut și tu. Acum am Înțeles o serie de lucruri. Ridică ușor vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
telefonice despre care nu vrea să vorbească, faptul că a fugit fără o explicație de la Întâlnire... A fugit fără o explicație de la Întâlnire ? face Jemima avid. Și unde s-a dus ? A zis ceva ? N-ai auzit nimic ? — Nu ! zic, Îmbujorându-mă ușor. Firește că nu. Eu nu... n-aș trage niciodată cu urechea la alții ! Jemima mă scrutează atent. — Lasă-mă cu chestia asta. Cum să nu tragi cu urechea ? Trebuie să fi auzit ceva. Haide, Emma. Ce anume ? Mintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
crede-mă, chiar nu pot. Îmi iau o față În agonie. E... complicat. Doamne, parcă sunt Jack. — Bine atunci, face Lissy ușor Înciudată. Bănuiesc că n-am să mor dacă nu știu. Și zi... v-ați Împăcat ? Nu știu, zic, Îmbujorându-mă. Poate. — Lissy ! A fost de vis ! Lângă ea tocmai au apărut două fete În taior. Îi zâmbesc și mă Îndepărtez grăbită, iar ea le salută. Nici urmă de Jack. Oare să mai Încerc s-o sun pe Jemima ? Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
de-acum, unde viața și moartea fuseseră unite până la identificare și unde Manfred își pierduse un număr neștiut din cei mai buni ani ai săi. Privirea sa interioară putea vedea sala redacției, unde domnea aceeași febră ușoară. Toți obrajii erau îmbujorați de trandafirii febrei, cei ce se aflau acolo încercau cât puteau să ascundă rănile lor secrete, iar distanța dintre viață și moarte era mult prea mică. Da, am zis, chiar așa trebuie să fie acolo. Fiecare loc de pe pământ trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
știam. Mi-am bătut capul ce și cum să fac. Am încercat s-o fac să vorbească. Apoi am încercat s-o păcălesc să înceapă să meargă cu bicicleta, dar mi-a spus să mă duc dracului. Luke s-a îmbujorat. —Scuzați-mi limbajul, Soră. Josephine i-a acceptat scuzele cu o înclinare grațioasă din cap. —Și după asta ce s-a întâmplat? —A luat o supradoză și a plecat din New York. Ți-a părut rău că relația voastră a luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ale oamenilor, nu-i așa? mi-a zâmbit ea. Păi, ești inteligentă, receptivă, distractivă, foarte bună, am văzut cum te-ai comportat cu ceilalți din grup și cu nou-veniții. Ai reușit să fii drăguță chiar și cu Misty. M-am îmbujorat de mândrie. —în sfârșit, pot să-ți spun ce experiență satisfăcătoare a fost pentru mine să te văd schimbându-te și crescând în răstimpul petrecut aici! Am fost groaznică? am întrebat eu din curiozitate. —Ai fost dificilă, dar nu cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]