1,072 matches
-
scoici antice, grote antice, antică mare, străvechi locuitor al insulei, epitet ce se referă la Polifem, alter-ego al poetului.512 Același adjectiv contribuie la conturarea insulei mitice, unde fiecare apariție capătă o aură de sacralitate și unde omul poate trăi împăcat. Quasimodo încearcă să regăsească dimensiunea fericirii proiectând în mit geografia Siciliei și plasând eul poetic în acest peisaj. El coboară în trecut, depășește copilăria, trece de pragului antichității și pătrunde în cele din urmă în această zonă atemporala, într-un
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
școală. Bucuros a plecat mai departe la Poieni lângă Iași la Florica, deasemeni a găsit-o bine și pe soț și pe copii. Apoi a plecat la Iași la Anișoara găsind-o și pe ea cu tot cu familie bine. Cu inima împăcată a plecat mai departe la Ghidian lângă Roman, la fratele lui, Mihai. Nici aici nu erau probleme. De aici a plecat spre Oșești la Ileana unde totul era bine, nu erau probleme. Drumul mai departe era spre Bârzești la fratele
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
copiii mai bine hrăniți? Nimic din toate acestea. Ba dimpotrivă! Cel ce-a fost duminica la biserică a respectat porunca lui Dumnezeu, de a-I cinsti ziua, iar a doua zi începe lucrul cu temei și voie bună, având sufletul împăcat al datoriei împlinite. Un sătean îl întrebă pe altul într-o zi: Cum faci dumneata, bădiță Ioane, de isprăvești toate treburile atât de repede și bine, cu toate că în zi de duminică toți ai casei nu lucrati, ci sunteti cu toții la
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
care i-l trimitea Dumnezeu prin conștiința lui. Luă vițelul, se întoarse la văduva lipsită și i-l dădu înapoi, zicându-i: Așa mi-a poruncit Dumnezeu. Te rog, iartă-mă! Și soldatul plecă mai departe înfometat, dar cu sufletul împăcat. 70. Necazurile întăresc răbdarea omului înțelept Un creștin avea un vecin rău, care-i făcea mai în fiecare zi câte un necaz. La început răbda cu greu necazurile, dar din ce în ce se întărea și cu cât vecinul lipsit
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
prerogativele conducerii de partid, iar, ulterior, s-au ascuns după cele ale unei puteri democratice, considerăm că trebuie făcută lumină și în clasa oamenilor cu putere de decizie în această țară. (...) Trebuie să putem privi cu mândrie și cu conștiința împăcată că suntem o țară curățata de vechi metehne. (...) Ținând cont de ineficientă înlăturării unui abuz cu altul, legea lustrației se subscrie legii fundamentale a statului, Constituția, care menționează expres condițiile în care anumite drepturi și libertăți pot fi îngrădite". Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
vorbă-i asta, tată?, a întrebat soția mirată. Ei, știți voi ce nuntă. Ia aprinde trei lumânări și pune-le în vaza aia. Soția și-a dat seama că nu aiurează și i-a împlinit dorința. Așaaa, a zis el împăcat. Acum să stai aici, să-ți povestesc viața mea, ca s-o știți și voi, să nu vă fie vreodată rușine cu părinții voștri. I-a povestit viața dânsului de la vârsta de 3-4 anișori: cum a rămas orfan, la o
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
puțin preocupat doar de faptul că, spre deosebire de Finlanda, unde îl întâmpinasem și însoțisem, acum nu venea singur. Personal, n-o întâlnisem niciodată pe Elena Ceaușescu. Auzisem însă, de la alții, că era o persoană dificilă, capricioasă și ranchiunoasă. Aveam însă conștiința împăcată că-mi făcusem datoria, pregătind vizita în mod corespunzător. Mă încerca o singură temere: eventuala organizare a unei sau a unor manifestări de protest la Canberra sau în alte locuri care urmau a fi vizitate. De aceea, urmăream cu atenție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
negre. Din când în când făcea câte un salt, iar eu îmi spuneam: „Dar stă suspendată în aer“, e nefiresc, e un fel de levitație, pur și simplu stă în aer. Și, în timp ce o priveam, îmi spuneam cu un aer împăcat: „Ce minunat e că suntem amândoi atât de tineri și avem întreaga viață înaintea noastră! Cum pot oamenii bătrâni să fie fericiți? Noi suntem tineri și știm că suntem tineri, în timp ce majoritatea tinerilor nu sunt conștienți de acest lucru“. Acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
o persoană cu vaste cunoștințe. Acum, de când am sosit la el, am înțeles imediat că și-a provocat moartea de bunăvoie. Vă spun acest lucru, ca să vă asigur că nu trebuie să vă întristați prea mult. Domnul Arrowby a murit împăcat, după ce a considerat că și-a încheiat toate misiunile. În certificatul medical, am consemnat drept cauză a decesului un stop cardiac. Dar n-a fost vorba de așa ceva. Domnul Arrowby a făcut parte dintre acei care își aleg singuri momentul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Golgota... Era ceasul al nouălea..!”, scrie în Sf. Carte,.. un strigăt sfâșietor s-a desprins, parcă, din zid, în mintea mea. „Eloi, Eloi lama sabactani !” Urmând, înainte de a-și da Duhul.. clipa înfricoșătoare a morții lui Iisus, cu un strigăt împăcat... „Tată, în mâinile Tale îmi încredințez Duhul !”. Clipa imaginată.. mă cutremură.. „Cum..! de ce..?!” mă tot întrebam... „ - Nu te frământa, omule, îmi șopti rar un gând,taina rămâne taină... la ce-ți folosesc explicațiile!.. Divinul este o zonă nedescriptibilă... Sacrul este
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cel european, studenții și cadrele didactice putând să participe deplin la acțiunile de mobilitate. Este vorba, mai ales, de recunoașterea diplomelor și a cunoștințelor dobândite la o universitate din România, în întreg spațiul european. În realizarea acestui deziderat avem de ”împăcat” două exigențe: pe de o parte tradiția învățământului nostru universitar, evidențiată prin rezultatele meritorii ale studenților și profesorilor în toate domeniile și, pe de altă parte, necesitatea de modernizare a învățământului, pentru ca acesta să corespundă noilor cerințe ale societății secolului
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
Urcând dealul înapoi spre casă și văzându-l mai liniștit, iar eu considerându-mă vinovat de situația pe care am provocat-o fie și indirect, l-am întrebat de ce a semnat când convenisem să nu semneze declarația? Mi-a spus împăcat: "noi (adică el cu mama) nu mai avem mult de trăit. Voi abia intrați în viață ... să nu aveți de suferit din cauza noastră". Nu după mult timp, a căzut la pat și s-a chinuit doi ani de zile până ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
coada trenului ce dispărea la cotitură. Bine zic ... dar mai este un sfet de oră până la plecarea oficială. Nu știți ... îmi zice el superior ... că de astă-noapte s-a schimbat mersul trenurilor? Am părăsit gara supărat ... dar cu gândul oarecum împăcat știind că la orele 14,45 pleca un alt tren spre Bârlad. Deci mai aveam câteva ore bune de lucru la Universitate. La apropierea orei de tren ... cu care plecasem de atâtea ori ... o iau agale ... pe jos ... spre gară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
un termen mai potrivit, mai mult, el Îmi Întărește gândul din spatele cuvintelor: Lumea n’așteaptă sedimentarea, darmite maturarea evenimentului, pentru a-l afla, În reala sa valoare, Într’o carte. Vorbeam de utopie? Așa pare a fi, câtă vreme trebuie Împăcată capra cu varza, adică curiozitatea, dorința de informare, cu adevărul. Maturarea evenimentului cere timp; o carte nu poate fi scrisă În fiece zi; și nici citită. Iar pofta de informare a omului - o treabă firească, biologică chiar, dacă privim la
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Când gustă din oală un înfometat, oala se golește cât ai zice cuvântul tocană. În jumătate de oră, din tocana de trei kile n-au mai rămas decât niște oase. Totuși, domnul Gușatu s-a dus la culcare cu conștiința împăcată. Rezistase. După douăsprezece noaptea, ziua de astăzi nu mai e ziua de ieri, e ziua de mâine. Felinarul Cu puțin înainte de sfârșitul programului, un bețiv sună la primărie și, cu glasul de om care le vrea binele semenilor, dar se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
și trecută a canibalismului pretind că această noțiune a fost inventată pentru a adînci și mai mult prăpastia dintre sălbatici și civilizați. Le-am atribui celor dintîi, în mod fals, niște cutume și credințe revoltătoare ca să ne simțim cu conștiința împăcată și să ne întărim credința în superioritatea noastră. Să inversăm această tendință și să încercăm să percepem în toată întinderea lor faptele de canibalism. Sub forme parti culare și în scopuri extraordinar de diverse în funcție de timpuri și de locuri, este
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
marea aceea galbenă, purtat de valuri unduitoare, inofensive, deasupra pământului, deasupra tuturor, într-un vârtej amețitor ce-l înălța către un somn adânc, paradiziac. Mulțumit de acea imagine, sosită din zări îndepărtate, se răsuci pe o parte și adormi obosit, împăcat. Cântăreții de jazz "Muzica transformă încăperea într-un vas burdușit cu zgomote, așezat pe o sobă de tuci." Mașina rula cu un foșnet monoton și aspru, șoseaua șerpuia la stânga și la dreapta printre coline cenușii, prin vâlcele ascunse; de jur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
totul e dispărut de acolo..."), de departe zidurile semețe ale Cetățuii sclipeau ireal în soarele primăverii. Copacul Rămăsese singură, bărbatul ei trecuse în lumea umbrelor. Uneori, se ducea să vadă locul unde se afla acum, apoi se întorcea acasă liniștită, împăcată. Norocul ei că avea casă, una părăginită, cu proptele spre nord, unde umezeala persistentă făcuse peretele negru, plin de găuri. Bătrâna era mulțumită însă de ea, spunea chiar: Dacă n-o aveam, ce mă făceam? Desigur, nimeni n-ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
măcar de una din cărțile pe care le-am scris. Am șase cărți în manuscris și cred că nu este o pretenție prea mare față de făptura mea lumească publicarea acestei cărți ultime. Nu știu dacă voi muri așa cum se spune împăcat, dar aș voi ca poezia mea să fie ridicată la adevărata ei măsură. Oricum, eu nu mai am ce pierde. De acum înainte, pierde poezia." Cartea a apărut. Mi-l amintesc pe Popel, poetul de 20 și ceva de ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
s-au oferit legende; poate că n-am aflat niciodată sau am uitat repede dimensiunile exacte ale unui monument; poate că, uneori, mi s-a indicat o direcție greșită... Dar vă pot jura, cu mîna pe inimă și cu conștiința împăcată, că pot povesti întotdeauna cum zîmbesc oamenii din locurile străbătute de mine... EȘTI DIN ȚARA LUI BRÂNCUȘI Veneția era prea încărcată, prea înzorzonată, prea... kitsch. Trecusem peste Ponte Rialto și eram foarte impresionată de aspectul acesta de bîlci internațional pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
cu pletele murdare și ghitara pe genunchi, într-o atitudine de reculegere desăvîrșită. Rezemat de umărul prăfuit al acestuia, un domn în vîrstă, îngrijit, cu haine gri și cu lavalieră, privește spre bolta înaltă, cu niște ochi albaștri, limpezi și împăcați, ca o apă liniștită în care nimeni n-a mai înotat de mult... Oricît ar părea de ciudat, furnicarul mai suferă încă o supremă îndesare. Lumea continuă să intre, tăcută și pestriță, de parcă o uriașă Arcă ar aduna toate tipurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
cupolele ceainăriei cupole de culoarea cerului răspîndeau raze azurii, oferindu-ne cu generozitate un "avant-gout" al albastrului ce ne aștepta la Samarcand. Culoarea aceea neînchipuită care, peste trei zile, avea s-o facă pe Rodica să exclame că ar muri împăcată acolo, fără să știe de ce, poate de prea mult albastru. Dar ceainăria cu cupole azurii ne atrăgea mai puțin. Mesele cuminți, cu scaune ca toate scaunele din lume, avea un iz de cafenea europeană; or, în Orient, ceaiul nu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
un membru fidel al organizației în momentele grele. Or, bombardarea Iugoslaviei a fost un moment greu, fiind prima oară, după al Doilea Război Mondial, când se întâmpla așa ceva în Europa. Pe de altă parte, conștiința noastră, a românilor, era parțial împăcată și de faptul, real, că în Kosovo se petreceau fapte abominabile, vecine cu genocidul. Apoi, a venit al doilea moment al chestiunii Kosovo. Marile puteri din NATO și UE deci aliatele noastre au recunoscut independența provinciei, iar România nu. După
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
Legației germane din 1941-1944. Tot la începutul lui Decembrie 1940 s-a stins din viață bătrânul protopop Ion Moța , în casa părintească din Orăștie, ce răsunase pe vremuri de glasul cristalin al copilăriei lui Ionel. A murit senin, dacă nu împăcat, mulțumit în orice caz că ideea pentru care se sacrificase feciorul lui neprețuit, izbândise după ani de luptă. Murind atunci a avut cel puțin fericirea să nu mai vadă o nouă prigoană, ducând astfel cu el imaginea unui început de
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
revenit în mica localitate natală, chiar dacă vârsta și puterile împuținate nu îl mai favorizează. Cele două săptămâni petrecute în ambianța paradisiacă a îndepărtatei sale copilării s-au scurs repede și cu folos pentru Dumitru Dascălu. Cu cartea încheiată, cu sufletul împăcat că a izbutit să ducă la bun sfârșit o treabă anevoioasă, el a revenit în marele oraș, zgomotos și poluat, în apartamentul său pustiu și neprimitor unde îl aștepta doar singurătatea. O întrebare insidioasă și apăsătoare i se strecurase în
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]