824 matches
-
cînd Îl vezi! - Nu, nu vreau să-l văd mort“. CÎteva ceasuri mai tîrziu, În timpul Înmormîntării, a fost liniștit și a citit textul unui psalm pe care bunicul Îl transcrisese pe o foaie de caiet dictando pe care o ținea Împăturită În portofel. Sfîntul Francisc din Assisi, În schimb, nu i-a refuzat nimic tatei. L-a Învățat care e valoarea sărăciei. Tata m-a Învățat la rîndul lui că era mai bine să fii sărac decît bogat, ceea ce Îmi va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
despăturesc pentru ca el să consimtă să arunce o privire: „Nu vrei să citești?“. O recitisem de cîteva ori și l-am văzut pe tata citind-o atît de rapid Încît m-am Întrebat dacă avusese timp s-o priceapă. A Împăturit-o la loc și mi-a Înapoiat-o de parcă i-aș fi Împrumutat o batistă. Și-a luat un aer care mie mi s-a părut excesiv de disprețuitor ca să-mi spună: „Nu te Încrede În oameni de felul ăsta, Camus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
anunțam că o visasem pe Tina și că aveam să-mi reîncep povestea logodnei, efectul era garantat: parcă eram Gilbert Bécaud anunțînd că o să cînte Pianistul din Varșovia! Încă un pic și Zscharnack Începea să aplaude. Îl auzeam În spatele meu Împăturindu-și ziarele și reaprinzîndu-și țigara de foi. Avea o adevărată slăbiciune pentru cele petrecute În ziua căsătoriei, dar avea și simțul suspansului și, ca unui copil, Îi plăcea să Încep cu Începutul, reamintind de prima proiecție a scurtmetrajului meu despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
chinuindu-se de mama focului, începu să citească peste umărul lui Ptițân, având aerul unui om care se teme că din clipă în clipă va fi luat la pumni pentru asta. XVItc "XVI" — Afacerea e sigură, anunță, în sfârșit, Ptițân, împăturind scrisoarea și întinzându-i-o prințului. Fără bătaie de cap, pe baza unui testament indiscutabil al unei mătuși, primiți un capital extrem de mare. — Imposibil! exclamă generalul, parcă ar fi tras cu tunul. Toți rămăseseră din nou cu gurile căscate. Adresându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
-i apă, spirt! strigă Nastasia Filippovna, înșfăcă vătraiul și apucă cu el pachetul. Aproape toată hârtia din exterior arsese și se prefăcuse în scrum, însă de îndată remarcară că interiorul era neatins. Teancul de bani fusese învelit într-un ziar împăturit în trei și banii erau întregi. Toți răsuflară ușurați. — Poate că vreo miișoară s-o fi stricat un pic, dar restul au scăpat neatinși, rosti cu înduioșare Lebedev. — Toți sunt ai lui! Pachetul e al lui! Ați auzit, domnilor? anunță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
am scris, roșind de rușine pentru firea dumitale ridicolă. PP.SS. E vorba de banca verde pe care ți-am arătat-o mai înainte. Jenează-te! Am fost nevoită să fac și această precizare.“ Biletul era scris la repezeală și împăturit la nimereală, probabil cu vreo câteva clipe înainte de apariția Aglaiei pe terasă. Cuprins de o tulburare inexprimabilă, asemănătoare cu un val de spaimă, prințul strânse iarăși hârtia în palmă și sări cât putu de repede de sub fereastră, de la lumină, ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
tăișuri“. De la etaj se auzi iarăși gălăgie. — Pleci? întrebă Ganea și se întoarse brusc cu fața spre ea, auzind-o că se ridică. Stai puțin. Ia uită-te la asta. Se apropie și aruncă pe masa din fața ei o hârtiuță împăturită sub forma unui bilețel. — Doamne! strigă Varia și plesni din palme. Biletul avea exact șapte rânduri: „Gavrila Ardalionovici! Convingându-mă de bunăvoința dumitale față de mine, m-am hotărât să-ți cer sfatul într-o problemă importantă. Aș dori să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Ce, stăpâne? tresare acesta, speriat. Că de multe ori bem vinuri născute înaintea noastră. Ignoră cu bună știință figura tulburată a bătrânului secretar și mângâie, cu un zâmbet misterios, din vârful degetelor, pielea de leu pe care Hercules o poartă împăturită pe braț, ca pe un acce soriu vulgar. Surâde cu îngăduință. — Cel de care vorbești tu exista cel mult sub formă de misive de dragoste când vinul ăsta a fost pus la învechit și strecurat prin pânză de sac. Puțin
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
la tălpi, să te facă să mergi mai repede? Hai, fugi de-aici! RÎseră. Conserva goală fu pusă la o parte. Domnul Mundy Își scoase batista și-și suflă nasul scurt și energic, ca o trompetă, apoi scutură batista, o Împături și-o puse cu grijă În buzunar. Înainte de a mînca, Își tăia senvișurile și miezul de lăptucă În bucăți mici, dichisite. CÎnd Viv lăsă capacul de la borcanul cu muștar ridicat, el Îl Închise. Dar Întinse pisicii fărîmele de carne și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
cu inscripțiile obscene. RN, VP și o inimă străpunsă de o săgeată. Dar după ce azvîrli ciobul, se uită la ceas. — Cred c-ar fi bine s-o luăm din loc. Se Întoarseră la mașină. Ea scutură pledul, iar el Îl Împături și-l puse Împreună cu paharele În portbagaj. Acolo unde fusese pledul era un pătrat de iarbă turtită. Era păcat, Într-un loc atît de frumos: călcă peste el, Îndreptînd iarba cu picioarele. În tot acest timp, mașina stătuse În soare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
prins asupra faptului. — Cred că e un tip foarte mișto, zise el, făcînd un gest cu capul spre foaie, dacă o să primească asta. De fapt, e o prietenă. Vocea ei părea afectată. — Ei, pardon. O, dar nu faceți asta! Ea Împăturise hîrtia și Începuse să Înșurubeze capacul stiloului. Nu plecați din cauza mea. — N-are nimic de-a face cu dumneavoastră. Am o Întîlnire, răspunse ea. El Își dădu ochii peste cap, apoi Îi făcu cu ochiul barmanului. — De ce spun fetele Întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Pe mine arată ridicol, bineînțeles, dar ca să vă faceți o idee. — E minunată, zise Mickey, așezîndu-se din nou. Pariez că te-a costat o avere, nu-i așa? Hai, spune-ne adevărul: cît ai dat pe ea? Kay Începu să Împăturească pijamaua și simți că roșește. — Ei, spuse ea fără să ridice capul, știți și voi. Nu, zise Mickey urmărind-o. Nu prea. — Nu te aștepți ca o chestie de calitatea asta să fie ieftină. Nu În vreme de război... — CÎt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Și? De ce să nu-l am? Trebuie să fim galanți, noi ăștia. Nimeni n-o să fie galant În numele nostru. — Bine, bine, dar n-o Împinge prea departe. Iubirea Înseamnă mai mult decît gesturile astea mărețe. — O, scutește-mă, zise Kay. Împăturise pijamaua și se uită la ceas; se temu că Helen, care trebuia să vină și ea să bea cu ele după program, ar putea să apară mai devreme și să strice surpriza. Îi Întinse cutia lui Mickey. — Ai grijă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
probleme dacă nu poți. Dar o să stau afară Încă zece minute. Și era semnat Julia. Helen văzuse semnătura la Început, iar inima Îi tresărise uimitor În piept, ca un pește care sărea. O Înspăimînta faptul că domnișoara Chisholm o urmărea. Împături hîrtia repede. — Vă mulțumesc, domnișoară Chisholm, zise ea trecîndu-și degetul mare de-a lungul hîrtiei Împăturite. E o prietenă de-a mea. O să mă duc la ea, după ce-o să termin ce-am de făcut. Strecură biletul sub un teanc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
apei ieșind grăbită din robinet, vibrația flăcării boilerului și, apoi, după un minut-două, sunetul călcîielor care se frecau de emailul căzii. Kay duse cafetiera lîngă focul din salon, punînd-o alături de grătar. Se Întoarse În dormitor, degajă tava, făcu patul și Împături hîrtia de Împachetat ruptă. Florile le puse În vază, pe măsuța din salon, lîngă felicitările pe care Helen le primise deja, cu poșta de ieri, de la familia ei din Worthing. Mută un scaun. Pe locul În care stătuse scaunul văzu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
asemenea nasturi. Uitase și cum sînt la pipăit. Dorea să poată să Întindă mîna peste masă, să ia unul, doar o clipă, Între arătător și degetul mare. Ea Îl văzu cum se uită și se foi cu timiditate, parcă. Își Împături paltonul În poală. — Cum te mai simți, de fapt? Îl Întrebă ea, după ce termină această operație. Ești bine? — Da, sînt OK. — Arăți teribil de palid. — Chiar așa? Ai spus-o și data trecută. — Uit mereu. — Cum ți s-a părut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
pește cu branhiile și gura căscate pe masa vînzătorului de pește. — Să vă dau o pernă, spuse domnul Imrie, evitînd cu grijă să se uite la coapsele goale. Și acum, dacă ați vrea să vă săltați puțin? VÎrî un prosop Împăturit sub fundul ei - ridicîndu-i puțin bluza În spate și spunînd: nu vrem să o stricăm, nu-i așa? Își dădu seama că o ferea de sîngele care ar putea să curgă, și i se făcu din nou frică. Nu Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
stai. Dar să te ridic puțin și... Așa, Înțelegi ce vreau să-ți spun. Baia avea un singur prosop - de culoarea laptelui, la fel ca și covorul. Viv nu dorise să-l folosească. Dar femeia Îl smulse de pe suport, Îl Împături, o forță pe Viv să se ridice, coborî capacul vasului și puse prosopul pe el. Stai pe el, draga mea, spuse, ajutînd-o pe Viv să se așeze la loc. — Foarte bine. Și acum să scoatem și izmenele astea, vrei? Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
acoperite cu ceapă, până când îi mai rămân afară doar capul și genunchii. Cepele sunt îndesate până la refuz încât tot trupul său este îngrămădit în foi și suc de ceapă. În final, în jurul căzii sunt înfășurate cârpe albe, care ajung apoi împăturite sub capul lui, transformându-l într-un fel de mumie de ceapă, înfășat strâns și asudând. Cu lacrimile curgând, servitorii se strecoară pe ușă și o închid, lăsând cura să-și facă simțită magia. Tratamentul cu ceapă este unul direct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
întinde lui sir Wyndham o telegramă, șoptindu-i: — Tocmai a sosit de la Simla. Telegrama spune că Dyer a tras fără avertisment în mulțime la o întrunire politică și se estimează un număr de cinci sute de morți. Sir Wyndham o împăturește și o strecoară în buzunar. Pagină separată Desigur, ospitalitatea nababului trebuie răsplătită așa cum se cuvine. Acasă și pretutindeni. După recepție, începe conform ritualului un schimb de „rămas-bun“ și se purcede la o scurtă despărțire, înainte de vizita de răspuns. Sir Wyndham
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Al Maiestatii sale de la Oil Coast 287. ref. la 114.Cu regret vă informam că membrii expediției Chapel se crede c-au fost ucisi de Fotse. Poliția va actiona. Va rugam comunicati alte aranjamente. Un ceas de buzunar spart este împăturit cu grija in foiță de hârtie și trimis lui miss A. Chapel, ambasada engleză Paris; în momentul în care ajunge, distruge bucuria anunțul logodnei ei cu noul nabab de Fatehpur, pe care l-a cunoscut la o petrecere pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
ea. - Ar fi putut fi și a ei? se interesă Cooper. - Poate, spuse Rhyme, dar deocamdată să presupunem că aparținea criminalului. Cooper apucă bucata cu grijă și o examină. - Mătase. Țesută manual. Rhyme constată cu surprindere că deși putea fi împăturită până la dimensiuni destul de mici, întinsă măsura cam 180 de centimetri în lungime și 120 în lățime. - Știm sigur că a așteptat-o în hol, începu Rhyme. Acum îmi pot de seama și cum anume a procedat: a stat ascund într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
al creaturii din filmul „Alien” stătea lângă o mască și un costum al Prințesei Diana („Fii prințesa petrecerii!” se putea citi pe o inscripție alăturată - asta de parcă nimeni din magazin nu știa că era moartă de mult, gândi Sachsă. Balzac împături la loc foaia și începu să se uite peste rafturi: - Nu cred că vă pot ajuta cu nimic. Avem și noi o parte din cele menționate, sigur. Dar la fel de bine le puteți găsi în orice magazin de profil. Ca să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
părul lung și slinos, ținând o cutie de bere în mână și purtând o șapcă din piele, un tricou cu Harley Davidson cam pătat și o pereche de jeanși rupți și cam soioși. Cumpără apoi un ziar pe care îl împături și îl ținu în mâna stângă astfel încât să-i ascundă cele două degete. O porni apoi din nou către est, oprindu-se de fiecare dată să privească sticlele, paharele și farfuriile, jucăriile făcute de mână, figurinele de cristal sau compact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
un moment dat. Sachs îi răspunse că așa va face și părăsi camera. Thom se așeză pe pat și începu procesul de curățare a plămânilor. După douăzeci de minute, polițista se întoarse. Își scoase de pe ea costumul de tyvek, îl împături cu grijă și îl puse înapoi în geanta de investigații. - Nu am găsit cine știe ce, raportă ea. Am găsit într-adevăr batista și am luat niște urme de pași. Poartă o nouă pereche de Ecco. Dar nu am găsit lamele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]