3,048 matches
-
care ne-a făcut să nu renunțăm, chiar atunci când la capătul drumului stătea amenințătoare moartea. Iată de ce, astăzi este momentul bucuriei, dar și al reculegerii, în care întregul neam românesc își îndreaptă gândurile de mulțumire și de recunoștință spre iluștrii înaintași, spre toți aceia care, fără a-și precupeți sângele și viața, s-au jertfit pentru desăvârșirea unității naționale a statului român. Așadar, prima zi de iarnă a fiecărui an devine data simbol pentru realizarea României Mari. Este de apreciat faptul
VENIŢI LA ALBA IULIA! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Veniti_la_alba_iulia_stefan_popa_1385548445.html [Corola-blog/BlogPost/344544_a_345873]
-
aceea, cartea de față (și celelalte care sunt și vor mai apărea) este foarte bine venită, remarcându-se ca un omagiu și un prinos de recunoștință adus Părintelui Calciu, dorindu-se a fi un pas către revenirea la normalitatea cinstirii înaintașilor noștri așa cum se cuvine, aducându-ne astfel aminte „de mai marii noștri”!... Eu personal, mă simt foarte împlinit și onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe
RECENZIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 78 din 19 martie 2011 by http://confluente.ro/_viata_parintelui_calciu_dupa_marturiile_sale_si_ale_altora_recenzie.html [Corola-blog/BlogPost/350496_a_351825]
-
șansă de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe Parintele Gheorghe Calciu Dumitreasa - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre românești și nu numai, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
RECENZIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 78 din 19 martie 2011 by http://confluente.ro/_viata_parintelui_calciu_dupa_marturiile_sale_si_ale_altora_recenzie.html [Corola-blog/BlogPost/350496_a_351825]
-
să avem o atitudine pozitivă chiar și în fața acestor vicisitudini ale vieții. Vorbind însă despre cultură, consider că este singurul liant care poate repara fractura dintre indivizi, singurul mod în care societatea, în ansamblul său, se poate identifica cu spiritul înaintașilor și cu sentimentul că aparținem unei culturi milenare. MDP: Și-a abandonat intelectualul român misiunea istorică? ILIE MARINESCU: Ca și psiholog, am anumite percepții legate de statusul intelectualului român și prin prisma faptului că datorită multor emisiuni la care sunt
ILIE MARINESCU, PSIHOLOGUL VEDETELOR DIN ROMANIA de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 93 din 03 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Ilie_marinescu_psihologul_vedetelor_din_romania.html [Corola-blog/BlogPost/350465_a_351794]
-
să avem o atitudine pozitivă chiar și în fața acestor vicisitudini ale vieții. Vorbind însă despre cultură, consider că este singurul liant care poate repara fractura dintre indivizi, singurul mod în care societatea, în ansamblul său, se poate identifica cu spiritul înaintașilor și cu sentimentul că aparținem unei culturi milenare.MDP: Și-a abandonat intelectualul român misiunea istorică?ILIE MARINESCU: Ca și psiholog, am anumite percepții legate de statusul intelectualului român și prin prisma faptului că datorită multor emisiuni la care sunt
ILIE MARINESCU, PSIHOLOGUL VEDETELOR DIN ROMANIA de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 93 din 03 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Ilie_marinescu_psihologul_vedetelor_din_romania.html [Corola-blog/BlogPost/350465_a_351794]
-
de la Chișinău și raliindu-ne lor pentru a crea ecou în toată românimea. Primari patrioți și Consilii locale au organizat propriile lor manifestări în orașe și comune, în școli sătești cu învățători care n-au uitat trăirea simțirii românești a înaintașilor întrunind ca pe vremuri clasele și cinstind sărbătoarea în careul școlii, în cântec și joc, spre bucuria părinților și, mai ales a bunicilor care-și aminteau ce trăire patriotică existase cândva între pereții modești unde înflorea educația fiilor de țărani
ZIUA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE SAU ELIBERAREA MINŢII PARLAMENTARILOR de CORNELIU LEU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_ziua_nationala_a_limbii_corneliu_leu_1346238072.html [Corola-blog/BlogPost/355311_a_356640]
-
nefiind neglijată nici iubirea de cei dragi din familie (mama, nepoata, ...). În poezia sa se simte un suflu al renașterii patriotismului („Din Dunăre și din Carpați”, „Să ne unim din nou la Alba!”, „De ziua României Sfinte”, „Să ne cinstim înaintașii!” și alte asemenea poezii). Prin versuri, profesoara Vini Popescu redă problemele cu care se confruntă românii nevoiți să muncească în străinătate pentru un salariu mai bun: „La porți străine ne bat fiii/ Și umiliți sunt fără drept/ Își lasă la
PĂREREA UNUI „INCOMOD” de GHEORGHE SUHĂIANU în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_suhaianu_1472480980.html [Corola-blog/BlogPost/375555_a_376884]
-
sâmbătă, până la Sâmbăta lui Lazăr, bunicuța Petra se ducea la biserică cu boboroade, colivă și vin pentru pomenirea celor trecuți la cele veșnice. Pleca cu noaptea-n cap și revenea în zori. După ce preotul sfințea ofrandele din coșniță, întru pomenirea înaintașilor dar și a copiilor ei chemați la Domnul, bunicuța mergea în cimitir unde aprindea la crucile de pe mormânt, una sau mai multe lumânări, tămâia locul de veci apoi „împărțea” ceea ce adusese, la vecine, rude și cunoștințe. La fel făcea și
SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA PURANI DE VIDELE, JUD.TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_pastelui_la_purani_de_vid_floarea_carbune_1328100284.html [Corola-blog/BlogPost/347012_a_348341]
-
și (de) a-l cunoaște pe Părintele Arhimandrit Roman Braga - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
INTERVIU CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT ROMAN BRAGA DIN S.U.A., LA ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1460703987.html [Corola-blog/BlogPost/381246_a_382575]
-
de POPA MARIA la 8 Septembrie 1954, în Satul Văvăluci din Comuna Bozioru, Județul Buzău. * Cărți publicate sub numele de MARIA FILIPOIU: ●,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești" - Ed. Paideia(2008). ●,,Expresii populare și trăiri proverbiale” - Ed. Paideia(2008). ●,,Cinstire înaintașilor” (coordonator) - Editura Dandes-Press(2015). ●,,Ecouri străbune" Ed. Singur(2015). ●,,În zodia poeziei" Ed. Dandes-Press(2015). ●,,Primăvara speranțelor" (în curs de publicare) ●,,Vara iluziilor" (în curs de publicare) ●,,Popasuri lirice (în curs de publicare) *Premii obținute: ●Concurs literar ,,Limba Română este
MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1438919330.html [Corola-blog/BlogPost/368156_a_369485]
-
volume colective: - Editura Dandes-Press: ●,,Poezia, prietena mea”(2014); ●,,Poezii, poezii”(2014); ●,,Călătorie în regatul cuvintelor vol.IV”(2014); ●,,Iluzii de vară”(2014); Iubirea, un colț de rai”(2014); ●,,Călătorie în regatul cuvintelor vol.V"(2014); ●,,Nostalgii de toamnă”(2014); ●,,Cinstire înaintașilor"(2014); ●,,Călătorie în regatul cuvintelor vol.VI” (2015); ●,,Nostalgii de vară"(2015) - Editura Editgraph și Grai Românesc: ●,,Privește visând, iubito”)2014); ●,,Scrieri pentru istoria literaturii române”(2015); Zborul frunzelor în ceruri”(2015); ●,,Magia sărbătorilor de iarnă”(2015); ●,,Cuvinte pe aripi
MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1438919330.html [Corola-blog/BlogPost/368156_a_369485]
-
că nu ne-am născut odată cu Republica Populară Română. Au constatat că inteligența românească nu a acționat doar în Republica Socialistă România. Au văzut că, de fapt, marile proiecte, aplicate în anii „epocii de aur” au fost și în atenția înaintașilor. Era doar o chestie de timp ca să fie aplicate. Devenind, însă, colonie sovietică, dezvoltarea noastră a fost plină de sincope și frâne. Artificiale. Chiar și în prezent influențele persistă. Comportarea liderului liberal, cu un discurs brici, recunoscut până și de
TABLETA DE WEEKEND (51): DESPĂRŢIREA DE REPUBLICA A III-A (OBIECTIV 2014) de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_sergiu_gabureac_1389444433.html [Corola-blog/BlogPost/363799_a_365128]
-
ne-au făcut și ne-au dăruit ei nouă!... De aceea, cartea (aceasta), care va apare ca un omagiu și prinos de recunoștință adus Părintelui nostru Gheorghe Nemeș, se dorește a fi un pas concret spre revenirea la normalitatea cinstirii înaintașilor noștri așa cum se cuvine, aducându-ne, astfel, aminte „de mai marii noștri”!... Practic și de fapt, va fi un volum/album aniversar - omagial, plin de prețuire, admirație, recunoștință, reconsiderare, reevaluare și dezbatere, a unor probleme foarte variate, bisericești, istorice, complexe
PĂRINTELE IC. STAVR. GHEORGHE NEMEŞ LA CEAS ANIVERSAR – CINCIZECI DE ANI DE SLUJIRE SACERDOTALĂ, PREOŢEASCĂ, PASTORALĂ ŞI MISIONARĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1479277616.html [Corola-blog/BlogPost/365513_a_366842]
-
cele trei segmente de lectură în care este partiționat volumul de față: ... dinspre părinți, prin Dumnezeu, spre mine..., titluri care se constituie într-un întreg univers ideatic, liric și personalizat deopotrivă: drumul poetului, sensul vieții sale, trăirile intense raportate la înaintașii săi în arborele genealogic. Evocarea părinților ca parte acută din sine, prezența optimă a lui Dumnezeu fără de care orice are impact, legătură cu sine ar fi imposibil. Pentru Teodor Dume, viața și moartea sunt două liniști. Viața fiincă e prea
MOARTEA, UN FLUTURE ALB DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/teodor_dume_1437581677.html [Corola-blog/BlogPost/372614_a_373943]
-
dat un nou suflu limbii germane, sau un Shakespeare pentru englezi, creatorul limbii engleze moderne, Eminescu este făuritorul limbii române literare. Eminescu a deschis ochii pe „Lepturaliul” lui Aron Pumnul, de acolo i se trage dragostea lui nețărmurită pentru poezia înaintașilor. Poezia „Epigonii” este o ilustrare a tot ce știa el despre înaintașii lui pe care-i laudă fără rezerve, față de contemporani. Dar venea cu o înzestrare nativă din copilărie când îndrăgise eresul popular, „cuvântul ce exprimă adevărul”. „Nu noi suntem
EMINESCU ŞI LIMBA ROMÂNĂ LITERARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Eminescu_si_limba_romana_li_ion_ionescu_bucovu_1388906404.html [Corola-blog/BlogPost/347507_a_348836]
-
limbii engleze moderne, Eminescu este făuritorul limbii române literare. Eminescu a deschis ochii pe „Lepturaliul” lui Aron Pumnul, de acolo i se trage dragostea lui nețărmurită pentru poezia înaintașilor. Poezia „Epigonii” este o ilustrare a tot ce știa el despre înaintașii lui pe care-i laudă fără rezerve, față de contemporani. Dar venea cu o înzestrare nativă din copilărie când îndrăgise eresul popular, „cuvântul ce exprimă adevărul”. „Nu noi suntem stăpânii limbii, ci limba e stăpâna noastră”, va decreta Eminescu... „Limba și
EMINESCU ŞI LIMBA ROMÂNĂ LITERARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Eminescu_si_limba_romana_li_ion_ionescu_bucovu_1388906404.html [Corola-blog/BlogPost/347507_a_348836]
-
un far care încă mai luminează și va lumina foarte mult timp (și) de acum încolo deși probabil, sunt și dintr-aceia care ar dori să se stingă!... Prin urmare, nădăjduiesc că vom ști, pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine deși în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Și totuși, sunt convins de faptul că ce este nobil rămâne
PREASFINTITUL PARINTE EPISCOP VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_preasfintitul_parinte_episcop_vasile_coman_.html [Corola-blog/BlogPost/348241_a_349570]
-
nevăzut, dar avem încredere și speranța că ziua dreptății în lume va veni! Previziunea de peste o sută de ani a poetului Mihai Eminescu “viitor de aur țara noastră are și prevăd prin secoli a ei înălțare” cât și visul tuturor înaintașilor săi din teritoriile pe care trăiau românii de milenii- în mijlocul cărora mereu au existat luminători ai neamului, trezitori ai conștiințelor - s-a împlinit la 1 decembrie 1918! Doresc ca veacurile viitoare s-o găsească tot atât de frumoasă, înfloritoare în roadele pământului
ŢARA MEA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Tara_mea_elena_armenescu_1354211245.html [Corola-blog/BlogPost/351364_a_352693]
-
însemne) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita foarte repede binefăcătorii și înaintașii noștri, dar încerc totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele său va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care l-a făcut atâtor
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP GHERASIM CRISTEA AL RÂMNICULUI (1914 – 2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1397110437.html [Corola-blog/BlogPost/347776_a_349105]
-
nopții, Poți să-ți iubești copiii, părinții și nepoții; Poți să iubești un câine, o floare sau, știu eu, Poți să găsești iubire, iubind pe Dumnezeu.” (Vorbim despre iubire) Cunoaștem cu toții din proprie experiență ori, cel puțin, am auzit de la înaintașii noștri, că iubirea nu presupune doar fericire. Sunt momente de căutări și descoperiri, sunt clipe de tensiune, este traiul de zi cu zi destul de greu de organizat și de asigurat, sunt invidii și vorbe grele, sunt multe pe umerii noștri
ÎN NUMELE IUBIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 by http://confluente.ro/_in_numele_iubirii_marian_malciu_1344537539.html [Corola-blog/BlogPost/355025_a_356354]
-
din Târgul Secuiesc. Foarte bine ! Să le facă. De pe cal sau nu. Cu șa sau fără. Dar să nu facă cu mâna păsărilor, cerului nostru milenar, pădurilor și apelor mioritice, pământului plin de sângele și urmele civilzației de top a înaintașilor noștri primi. Dacii. Și ai României moderne și contemporane. O să spuneți ! Bine, domnule, da, de ce te-ai enervat? Doar asta fac de decenii întregi! Nu te-ai obișnuit? Infatuarea lor și pretențiile ilogice sunt arhicunoscute! Toți vecinii pustei au probleme
TABLETA DE WEEKEND (60): IGEN ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1394942039.html [Corola-blog/BlogPost/353595_a_354924]
-
și nu numai, am petrecut Vineri - 03 August anul 2007, în Catedrala Patriarhală din București - acolo (de) unde și-a desfășurat activitatea pastoral - misionară și culturală, și unde vor aștepta osemintele sale pământești până la obșteasca înviere - alături de alți trei mari înaintași, Patriarhi ai României - pe unul dintre cei mai mari cărturari, teologi, ierarhi și ctitori de cuget, spiritualitate și simțire românească al veacului nostru, cu o largă deschidere și recunoaștere internațională!... Spicuind doar fragmente și frânturi din impresiile și sentimentele de
Pro memoria: Nouă ani de la trecerea la cele veşnice a Preafericitului Părinte Teoctist Arăpaşu – Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (1915 – 2007)… by http://uzp.org.ro/pro-memoria-noua-ani-de-la-trecerea-la-cele-vesnice-a-preafericitului-parinte-teoctist-arapasu-patriarhul-bisericii-ortodoxe-romane-1915-2007/ [Corola-blog/BlogPost/92425_a_93717]
-
ce luminează și va lumina foarte mult timp (și) de acum încolo, deși probabil sunt și dintr-aceia care ar dori să se stingă ori să fie stins!... Prin urmare, nădăjduiesc că vom ști pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Și totuși, suntem încredințați de faptul că ce este nobil rămâne
Pro memoria: Nouă ani de la trecerea la cele veşnice a Preafericitului Părinte Teoctist Arăpaşu – Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (1915 – 2007)… by http://uzp.org.ro/pro-memoria-noua-ani-de-la-trecerea-la-cele-vesnice-a-preafericitului-parinte-teoctist-arapasu-patriarhul-bisericii-ortodoxe-romane-1915-2007/ [Corola-blog/BlogPost/92425_a_93717]
-
Acasă > Cultural > Modele > GĂLĂȚENI,FIȚI MÂNDRI DE ÎNAINTAȘII NOȘTRI Autor: Pompiliu Comsa Publicat în: Ediția nr. 570 din 23 iulie 2012 Toate Articolele Autorului GĂLĂȚENI,FIȚI MÂNDRI DE ÎNAINTAȘII NOȘTRI Dumitru Burlui (1920-1983) Începând cu data de 1 iulie 1959, la conducerea Clinicii de Chirurgie a Spitalului Caritas
GALATENI,FITI MANDRI DE INAINTASII NOSTRI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 by http://confluente.ro/Galateni_fiti_mandri_de_inaintasii_nostr_pompiliu_comsa_1343065560.html [Corola-blog/BlogPost/354718_a_356047]
-
Acasă > Cultural > Modele > GĂLĂȚENI,FIȚI MÂNDRI DE ÎNAINTAȘII NOȘTRI Autor: Pompiliu Comsa Publicat în: Ediția nr. 570 din 23 iulie 2012 Toate Articolele Autorului GĂLĂȚENI,FIȚI MÂNDRI DE ÎNAINTAȘII NOȘTRI Dumitru Burlui (1920-1983) Începând cu data de 1 iulie 1959, la conducerea Clinicii de Chirurgie a Spitalului Caritas, în calitate de conferențiar suplinitor este promovat Dr. Dumitru Burlui, transferat din Clinică de Chirurgie a Spitalului Carol Davila (Prof. Dr. I. Făgărăsanu
GALATENI,FITI MANDRI DE INAINTASII NOSTRI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 by http://confluente.ro/Galateni_fiti_mandri_de_inaintasii_nostr_pompiliu_comsa_1343065560.html [Corola-blog/BlogPost/354718_a_356047]