1,203 matches
-
desagii de pe piciorușe încărcați cu polen, la bondarii zgomotoși, gărgărițe pistruiate, sau cărăbușii ce trebăluiau de zor împingând spre cămările de iarnă, cocoloașe făcute din diverse resturi vegetale. Nici furnicile nu se lăsau mai prejos. Pe lângă papucii Nataliței (nu putea încălța nimic mai comod din cauza umflăturilor de la picioare), se perinda un întreg alai de du-te-vino al furnicilor organizat în rânduri militărește, fiecare purtând câte ceva între mandibulele lor puternice. Unele dintre păsări își înălțau trilurile spre înaltul cerului, iar altele zburătăceau printre
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343100_a_344429]
-
preoților. Moș Constantin, cum îi spuneau cei mai tineri decât el, trăia cu frica lui Dumnezeu, fiind o fire evlavioasă de felul său, stare de spirit moștenită din moși-strămoși. Bunicul, se îmbrăcă cu cele mai bune haine ale sale și încălțat în niște botine luate de la un negustor grec, care hălăduia în căruța sa cu coviltir din sat în sat să facă trocul cu țăranii, dându-le cele necesare traiului ce lipseau din "prăvălia" sătească, contra produselor agricole de care avea
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
se convingă de existența unui asemenea cor și să dea prin prezența sa o mai înaltă prețuire slujbei și a sărbătorii. La sfârșitul liturghiei, bunicul Constantin s-a dus direct acasă să se schimbe de ținuta de sărbătoare, și-a încălțat din nou opincile din piele argăsită de bou, hainele de lucru și porni spre prundul vacilor, unde se împărțeau oile. Nu dorea să-și murdărească costumul de mers la biserică. Cu banii necesari în buzunar și cu o sticlă cu
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
legănau mergând maiestuos în buiestru. Când s-au mai apropiat, a observat că erau călăriți pe deșeuate de doi tineri la fel de frumoși, înalți, cu o ținută dreaptă pe spatele cailor, măreață și elegantă, îmbrăcați în haine soldățești de culoare verzuie, încălțați cu cizme negre, având carâmbul înalt, cizme lustruite de străluceau razele soarelui în ele ca într-o oglindă. Ajunși în dreptul fetei și-au oprit ducipalii și au salutat-o ridicându-și cascheta, făcând din cap o reverență. O întrebă pe
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343122_a_344451]
-
Nu e destul că nu găsesc gâsca? -Sunt multe albine? De ce vin aici? -Sunt foarte multe! Sunt mii! Vin la apă! Atâta câtă este! Mă uitam la ea cum cerceta fiecare bucățică de pământ lovind cu piciorul albinele imaginare. Fiind încălțată cu cizmulițe nu putea păți nimic.Eu puteam păți destule mai ales că pe picioarele mele goale se citeau semnele trecerii prin vale. -Dacă vrei să vii, trebuie să te ții de mine! Să nu te lovești! Cursul apei răsucit
AMELY P 1 FRAGMENT ROMAN. de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 624 din 15 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343645_a_344974]
-
bou sunt o jigodie pictez anapoda dacă sunt clară ca vinul nu pot colora un destin iar graurii minții mele zboară în zig-zag până la el spirala dintre moarte și azi este ca o jardinieră am învățat că în cer te încalți cu singurătate iar aici spui du-te dracului și mai pui de-un poem Referință Bibliografică: Poem cu cerneală simpatică / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1701, Anul V, 28 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Angi
POEM CU CERNEALĂ SIMPATICĂ de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340130_a_341459]
-
părea să nu arate vreun interes sau vreo bucurie. Terminându-și tema, lucru ce nu se întâmpla, în mare parte, decât la geografie, copilul își puse șapca peste părul ce-i cădea frumos până la sprâncenele subțiri și fine, se încălță în ghetele de muncă și porni spre port. Înainte să iasă pe ușă, văzu, din nou, fără să vrea, vechiul tablou, agățat în același loc de când se știa el pe lume, al unei goelete prinse într-o furtună pe
ANEXE din 5 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282373]
-
vertebrală, casa-mi este răvășită și în mine golu-i mare, lumea este dezgolită cu rușinea în cătare, ne mai plânge câte o frunză când ea pică din copac mămăliga cea cu brânză, iaurt, pentru om sărac, astăzi n-am ce încălța iarăși hainele-mi sunt rupte iau căputul de la stea și cobor pe stânci abrupte, drumul meu e numai dus întorsul l-am lepădat, mai beau câte un vin stors de cea care m-a trădat, cobor spre-o lume cernită
TIMP NECUNOSCUT de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377414_a_378743]
-
frumoși scânteiară contrariați, pleoapele colorându-i-se ușor, semn că nivelul adrenalinei îi crescuse în corp, provocată de insinuările lui. Gheorghe râse satisfăcut pe sub mustață, își aruncă pe umeri cojocul vechi de lână să-l apere de răcoarea dimineții, își încălță cizmele de gumă și ieși binedispus la treburile lui. Florica lui era bună la suflet și se ținea încă bine. În ciuda anilor rămăsese tot o femeie atrăgătoare, care știa să-și poarte de grijă, să arate bine pentru el, deși
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
cu nedespărțitul ei tovarăș Teddy Bear, ursulețul de pluș și cu pantofii încălțați invers și îi zice bunicii: - Buni,Teddy Bear vine cu mine la pomană și la cinema! - Da scumpete, însă trebuie să-ți scoți pantofii și să te încalți ca lumea că i-ai pus schimbați. - Lasă bunico, că o ajut eu să se încalțe bine și venim după voi la pomană. Duceți-vă voi înainte cu coșul, căci vine popa și nu te găsește acolo. O îndemnă Marius
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
zice bunicii: - Buni,Teddy Bear vine cu mine la pomană și la cinema! - Da scumpete, însă trebuie să-ți scoți pantofii și să te încalți ca lumea că i-ai pus schimbați. - Lasă bunico, că o ajut eu să se încalțe bine și venim după voi la pomană. Duceți-vă voi înainte cu coșul, căci vine popa și nu te găsește acolo. O îndemnă Marius trăgând de timp ca să nu piardă finalul serialului. Gheorghe se străduia să nu râdă văzând încruntarea
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
Gheorghe se străduia să nu râdă văzând încruntarea nevestei sale, la tentativele copilului de a o determina să plece mai degrabă. Femeia îi aruncă și lui o privire contrariată destul de grăitoare zicând: -Tu, ajut-o pe sora ta să se-ncalțe și să oprești televizorul înainte să ieșiți! Să nu întârziați că mă supăr! - Da bunico! În drum către șetre, îi zise contrariată bărbatului: - Uneori am impresia că băiatul te copiază pe tine, încercând să mă manevreze. E prea diplomat pentru
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
4 leg 4 degete-a legat, cu roșu le-a colorat apoi mi le-a dezlegat, sigur, mi le-a sărutat, și-am plecat apoi la teatru și-am învățat cifră 4. Cand a fost s-ajung la cinci mă-ncălțasem în opinci, nu știam 5 ce înseamna și spre ce inima-ndeamnă, mama și-a strâns pumnul stâng și mi-a zis că să i-l frâng, n-am putut că era strâns și m-am pus atunci pe plâns
CÂND A FOST SĂ-NVĂȚ SĂ NUMĂR de DORA PASCU în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379051_a_380380]
-
oameni care așteptau sfârșitul slujbei și împărțirea pomenilor. Îngheță în prag. Abia reuși să-l recunoască pe Uncheșu în trupul întins în sicriul deschis. Privirea îi alunecă de pe gura deschisă, de-a lungul sacoului ponosit și îi ajunse la picioarele încălțate în niște sandale scâlciate prin care se vedeau ciorapii negrii, departe de a fi noi. Un val nebun de lacrimi îi năvăli în ochi, arzându-l. Uncheșu fusese ani de zile directorul Liceului Pedagogic. Nu și-l amintea altfel decât
REVENIREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379865_a_381194]
-
ciorapii negrii, departe de a fi noi. Un val nebun de lacrimi îi năvăli în ochi, arzându-l. Uncheșu fusese ani de zile directorul Liceului Pedagogic. Nu și-l amintea altfel decât îmbrăcat în costum, ținând în mână un baston, încălțat cu pantofi perfect lustruiți și plin de demnitate. Ce avea acum în fața ochilor puteau fi foarte bine resturile pământești ale unui om al străzii. - Răducu! Chemarea blândă îl făcu să își dorească să pară mai stăpân pe sine și mai
REVENIREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379865_a_381194]
-
așa șubredă! Trimiteți-le Aspacardin, ca să încaseze șocurile fără palpitații, așa cum zice binecunoscuta reclamă. Probabil că cei mai în vârstă au văzut și grozăvii mai mari decât acești câțiva bulgări de zăpadă! Cred că oamenii au uitat, când, copii fiind, încălțau peste ciorăpeii nu foarte groși, niște cârpe moi, obiele - cum le spunem noi în Moldova - și apoi cizmulițele de cauciuc, fiindcă erau foarte bune la zăpadă. Chiar și așa, după o zi de școală sau după o zi bună la
NINGE... E ALB, E IARNĂ, DUMNEZEU E MILOSTIV CU NOI! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380509_a_381838]
-
veri , de pupături, de mașini, totul era un fel de ceață nisipoasă care cădea peste noi ca o pâlcă cernută dintr -un ciur aflat deasupra pământului. Unchiul Gică și cu Natașa lui, erau îmbrăcați în treninguri albe cu dugi roșii, încălțați cu Addidași albi cu cu dungi albastre. Erau numai buni de tăvălit prin vâltoarea aceea a prafului deslănțuit de bezmeticul ăla care gonea cu o țigară înfiptă între buze, hâțâind volanul când în stânga când în dreapta ca să- i sperie pe
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
mânecă scurtă și mai aveam și o haină, așa pentru orice eventualitate. În picioare aveam niște pantofi de o sută treișpe copeici, cum se purta pe atunci, fără șosete că cele pe care le am avut nu le mai puteam încălța așa de murdare erau după atâtea săptămâni nespălate. Când am coborât, în următoarea secundă am înghețat, definitiv. Stăteam așa ca un stălp și mă bâțâiam până l- am scos din sărite pe soldatul care ne păzea. -Îți arde de dans
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
sine, dat fiind argumentele sale solide, raționale, îndrumătoare, pedagogice, de îndreptare, de cunoaștere, de luare aminte la toate, optând însă pentru cele bune în care se oglindește numai Adevărul. Eroul său, Moș Ilarie Bichiș este un profet al pământului dac, încălțat cu țărâna sfântă, care a odrăslit milenar și și-a purtat pașii în oameni drepți, în eroi, în poeți, în dascăli, în duhovnici, în martiri, în sfinti, în Oamenii Aleși de Atotcreatorul-Hristos, iar întâmplările, faptele, fenomenele care l-au însoțit
EDITURA VIRTUALĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380963_a_382292]
-
și Dumnezeu a mai întors câteva secole de pagini pe dos, poeții la colțurile piețelor unor simpozioane de imagini prevesteau sfârșitul Poeziei, sorbind laptele viei: “Nimeni nu mai citește o carte și internetul cititorii n-i împarte,” nevăzând că Poezia încălțată cu sandale din pielea cerului și talpă din scoarță de tei agale venind din veacuri ancestrale se strecoară printre ei ca o femeie tânără și dornică de dragoste în mână cu o carte în mileniul viitor mai departe... A doua
AL.FLORIN ȚENE-POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374451_a_375780]
-
lângă mine dar stau și îndur că acasă știu că e mare păcat și că iubirea mea de femeie, de mamă nu le va da copiilor să mănânce, un viitor și nici dorul meu de pământul natal nu are să îi încalțe cu adidași de firmă produși occidental . Privesc de departe prin gratii de fier, viața ce se desfășoară în al meu cartier. Văd oameni care se bat, se omoară se fură și ard în flăcări aprinse de nimeni știute, copii cum
PÂINEA SINGURĂTĂŢII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373360_a_374689]
-
din curtea mânăstirii, nu avea cum să mai poată intra în interior la acea oră și apoi afară era aerul curat. Nu suporta prea bine mirosul de lumânări și mai ales pe cel de tămâie. Simțea cum se sufocă. Își încălță bocancii de munte. Prefera să fie mai precaut. Rămânea doar să-și tragă hanoracul pe el și s-o întâmpine pe Adriana. Deschise fereastra și privi afară. Natura întreagă dormea tulburată doar de zgomotul curgerii Oltului. Era liniște și pace
ROMAN / CAPITOLUL 21 PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373717_a_375046]
-
a chiolhanelor de la sărbători, gândurile sâcâitoare că mai ai cam o veșnicie până la concediu și ești nevoit în această perioadă să te faci că muncești, băutura și banii care s-au terminat, precum și gagicile care umblă înfofolite în palton și încălțate cu galoși, ar fi câteva din motive, însă suficiente să te prăbușească. Din adâncurile întunecate ale fiecărui om, dintre scheletele a sute de sarmale, caltaboși, cârnați, kile de tobă, țuică, bere, vin și zeamă de varză, se ridică rânjind spectrul
PUNGA DE PLASTIC-EXTREMĂ URGENŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372331_a_373660]
-
cort, în locul dinspre marginea unde era căruța. N-a dat jos de pe el decât bocancii și obielele, trăgând în locul lor ciorapii de lână împletiți într-un cârlig, ca să fie mai groși, de nevastă-sa, înainte de a pleca de acasă. Îi încălța numai în cantonamente când se culca, să nu-i înghețe picioarele. Foaia de cort a întins-o peste șerand și pe sub dună s-a astrucat cu pătura lui de soldat, care mai mirosea slab a naftalină. N-a fost timp
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
lacrimile în ea? Și, spunând acestea, buna mea mă prinsese în brațe și cu o căldură pe care o resimt și astăzi mi-a spus: -Să ai grijă copila mea la viață, să te gândești din timp cu ce te încalți și apoi să pornești la drum! Eu nu înțelesesem prea bine atunci, tâlcul vorbelor sale dar, mă atinsese cu povestea ei. Târziu, după zeci de ani, m-am întors în satul bunicii. Casele mă spionau cu o curiozitate aparte, ca
EL, RENEGATUL ÎI ÎMBLÂNZEA ACUM SUFLETUL... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372374_a_373703]