1,239 matches
-
lăsat să desfășoare o serie de acțiuni legate de igiena personală, părinții preferând să facă ei aceste lucruri(de exemplu, spălatul pe dinți, pe mâini). Copilul își alege hăinuțe pentru cameră sau pentru ieșit în oraș, se poate îmbrăca și încălța singur. Este o persoană sociabilă, se integrează ușor în grupul de copii, nu își dă seama și nu se supără dacă alți copii refuză să se joace cu el sau îl ceartă. Salută pe toți cunoscuții și îi place să
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
care se deschiseseră deja. Am intrat într-un magazin cu lucruri de îmbrăcat și încălțat. I-am povestit vânzătorului neplăcerea pe care o inventasem pentru oamenii cu care m-am întâlnit înainte de Kladovo și că vreau ceva de îmbrăcat și încălțat să mă pot întoarce acasă. I-am cerut pantaloni, cămașă, pantofi și mi-a oferit niște jeansi, o cămașă și o pereche de pantofi cu o față ca de pânză de sac. M-am îmbrăcat repede, am lăsat cămașa aia
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pe mehedeanul din centrul satului la hramuri, la Paști sau la sărbătorile de iarnă, când fanfara de la Bașeu zisă pe vremea aceea și „Bozenii aprindeau jocul și mai tare. Nu-l pot uita pe flăcăul mic de statură, dar vânjos, încălțat cu cizme de piele neagră și cu pălărie bătând pământul cu picioarele. Era Schiopeț Ghiță care era neîntrecut la „țigănească. Pe lângă acest joc erau și altele. De altfel și D. Cantemir spunea că: „jocurile sunt la moldoveni cu totul altfel
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mai frecvent joc, era țigăneasca, un fel de bătută la care tinerii se întreceau unii pe alții-cei liberați și cu cei care nu făcuseră încă armata. Nu pot să-l uit pe un tânăr de peste Deal, Ghiță Șchiopeț, care era încălțat cu o pereche de cizme de piele, negre, lustruite și care era neîntrecut la acest joc. S-au făcut încercări de a pune la dispoziție și fanfară și orchestră, dar televiziunile și discotecile nu pot ieși din capul tineretului. Manelele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pentru neamul nostru și pentru noi. “Haiducii” Obicei de Anul Nou la Tansa Personaje: Anul nou (Mireasa) Anul Vechi (Moșneagul) Vânătorul Turcul Căpitanul Haiducii: Bucur, Codrean, Bujor, și alți 4-5 haiduci îmbrăcați în costume naționale, cu căciuli de miel, pușcă, încălțați cu opinci. Această seară pentru noi este cea mai frumoasă dintre sărbători căci: Iată Anul Nou s-a apropiat (bis). Din ceruri, din ceruri vă vine-ncoronat Ca un împărat, ca un împărat De la Dumnezeu cel sfânt și binecuvântat. Bucur Și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Hăi, Hăi! Jupâneasa gazdă a făcut Un colac rar Și-mpletit frumos Pentru plugărași scos: Și l-a tăiat în două Și ne-a dat și nouă; Și l-a tăiat în cinci Și mi-a dat și mie Că-s încălțat cu opinci, Cu opinci îngurguiate, Cu paie de ovăz legate. Mânați măi, Hăi, Hăi, Hăi! Am mai avea de urat Dar nu suntem dintr-un sat apropiat Ci din loc îndepărtat, Unde iepurele Ști-a păzi oile, Iar vulpea găini
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Primăvara, cu șovăielile și capriciile ei, venea și, odată cu ea, se apropia sărbătoarea Paștelui. Pentru noi, copiii, Paștele nu avea înțelesuri creștinești prea clare dar îl așteptam cu nerăbdare pentru că venea cu bucurii: cu o hăinuță nouă sau ceva de încălțat, așa cum era tradiția în lumea satului, cu mâncăruri mai deosebite (plăcinte, cozonaci, pască, friptură, răcituri, plachie ș.a.), cu ouă roșii cu care organizam concursuri de ciocnit, cu musafiri care ne ofereau dulciuri sau câțiva bănuți, cu permisiunea de a merge
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
că de urgență să ne trimită pe cei cinci copii mai mari la școală, adică pe mine, Ileana, Maria, Florica și Gheorghe. Mama a rămas surprinsă și neumerită, nu știa ce să facă, nu aveam nici de îmbrăcat, nici de încălțat și până să-și dea seama, toți în frunte cu Ileana, am zbughit-o pe ușă afară, direcția școală - era aproape de casăașa cum eram în cămeșile noastre de ,,americă“, cu capetele descoperite și cu picioarele desculțe prin nămeți. Vasluiului, era
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Moderne scrie: ,,Cu durligele goale sau în durligi = cu picioarele golașe; desculț “. Noi zicem: nu e adevărat, ,, ...au ieșit pe prispe copii bălani numai în durlige “ - scrie Sadoveanu, înțelegîndu se că durlige vor fi fiind ceva de îmbrăcat ori de încălțat. De aici și pînă la greșală mai e un singur pas, pe care îl face Candrea: el crede că ,,durligi “ înseamnă ,, tîrlici “ adică niște papuci. Durloi se mai cheamă trișca, care nu e altceva decît un fluier; la un capăt
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
bine stabilite în mintea ta de părinte. „Acest copil va trebui să fie curat, inteligent, frumos, manierat etc.“ - își spune un părinte tânăr atunci când se ocupă cu educarea copilului său. Ba mai rău decât atât, poți vedea câte un tată încălțându-și băiețelul cu o pereche de adidași chinui tori și scoțându-l prin parc pentru a-l învăța să joace fotbal la o vârstă la care el nu poate nici să meargă. Formarea imaginii despre cel pe care vrei să
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
muncitoare» este tautologică.” Jane Sellman „Iubirea unei mame simte prezența copilului adorat chiar și înlăuntrul celui mai degradat om.” George Eliot „Femeile știu cum să crească un copil. Ele stăpânesc o îndemânare simplă, fericită, delicată de a pune scutecele, a încălța piciorul unui copil și a îngâna cuvinte dulci fără nici un sens. Iar sărutul lor capătă un sens deplin într-o lume dezolantă.” Elizabeth Barrett Browning „Decizia de a avea un copil este una crucială. Prin ea hotărăști pentru totdeuna să
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
din casă În casă, și Îndemna sătenii să-și dea copiii la școală. Peste câteva zile au venit la școală vreo cincisprezece copii, apoi au mai venit cinci. Ultimii erau din Preluca, Zăpode și Dealul Armanului. Iarna, când era frig, Încălțați cu opinci și Îmbrăcați cu câte un sumănaș, Înotau prin omăt fără să le fie frică de sălbăticiuni. Mai puneau În trăistuță și câte două-trei lemne pentru foc, cu grijă Însă ca să nu se spargă tăblița, să nu se fărâme
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și privirea blândă. Se mânia foarte rar, dar când se Întâmpla, Îi dispărea de pe chip orice urmă de zâmbet. Fața, mereu rasă proaspăt, Începuse să-i fie brăzdată de două cute, iar la tâmple Îi răsăreau deja fire albe. Era Încălțat cu cizme bürgher și În loc de suman purta un căput din stofă, cusut de un croitor priceput. O căciulă brumărie de astrahan Înclinată pe o parte Îi dădea un aer de haiduc. Când mergea pe Părăul Gălăuțașului femeile ieșeau În filigore
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pe jos, tot ca dascăl, până În Sărmaș la școala din Fundoaie. Iarna scurta drumul trecând pe gheață, iar toamna, când Mureșul mai scădea, se desculța, Își sufleca ițarii până deasupra genunchilor și așa trecea Mureșul. Apoi, la celălalt mal, se Încălța iar și continua drumul cam șase kilometri. În total, dus și Întors, parcurgea pe jos zilnic cam optsprezece kilometri. Această navetă istovitoare o făcea pentru că, fiind declarat chiabur, dar nefiind alt Învățător la Fundoaie, a fost pus să alegă Între
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
mergeau la biserică, neîncăpătoare În această perioadă a Sfintelor Sărbători. Acasă rămâneau doar bătrânii care Îngrijeau de animale și primeau colindătorii. Toți purtau straie noi și aveau obrajii Îmbujorați de ger. Puțini din ei purtau ciubote sau ghete. Cei mai mulți erau Încălțați cu opinci, cu obiele de pănură albă legate până peste glezne cu sfori negre Împletite cu păr din coada calului. Cei care aveau sănii și cai făceau cu acestea drumul până la biserică. Sunetele zurgălăilor de la cai dădeau un plus de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
-ne și el în îmbrățișarea rigidă, vii și liniștiți, după câteva momente de ezitare a strigat la noi: Afară! Afară, mama voastră de bandiți! La cameră! Desprinzându-ne unul de altul, ne prăbușeam. Un deținut de drept comun, un vlăjgan încălțat cu cizme de cauciuc, se repezi și, prinzându-ne de mâini și de cap, ne arunca în coridor. De acolo, târâș, ca pe niște zdrențe ne-au depozitat în fața camerei 5 bis. Rămâneau ici colo cheaguri de sânge năclăite în
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
toate armele dumnezeiești, ca să puteți sta împotrivă, în ziua cea rea (ziua încercării, ispitei n. a.) și toate biruindu-le să rămâneți în picioare. Stați deci tari, având mijlocul vostru încins cu brâul adevărului și îmbrăcați-vă cu platoșa dreptății. Și încălțați picioarele voastre cu sandalele vestirii Evangheliei păcii. În toate luați pavăza credinței, cu care veți putea să stingeți toate săgețile cele arzătoare ale vicleanului. Luați și coiful (nădejdea) mântuirii și sabia Duhului care este cuvântul lui Dumnezeu. Faceți în toată
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
reușită. Rozin a ră mas disperat în mijlocul camerei, uitându-se rugător la mine. L-am înțeles și l-am ajutat să se spele. Răzbunarea lui Rozin avea să fie pe măsură. Aveam niște ciorapi albi. A două zi s-a încălțat cu ei și, fără ca Ciacâru să prindă de veste, a intrat la tinetă. Când Ciacâru a sesizat că cel intrat era Rozin, de ciudă că a fost indus în eroare, l-au apucat nervii stomacului. Împins de nevoia imperioasă de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pe marginea patului cu mâinile pe genunchi, fără să moțăi, fără să dormi, privind spre ușă. Paturile de fier nu aveau saltele. Dormeam, numai după ora 22, pe plasa metalică, câte doi în pat și ne înveleam cu pătura. Milițianul încălțat în pâslari umbla pisicește de la ușă la ușă și asculta ce se vor bește. Orice abatere de la regulament era pedepsită cu izolare în secția specială, la camera rece sau la cea caldă, cu lanțuri la picioare și cu cătușe la
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
termen la jandarmi te îndreaptă de pe mîna mea, veniți în centrul oglinzii concave la proiectul de focalizare per speculum in aenigmate din agitația pe hîrtie, ce mai fani, cum l-am corijat pe oniricul profan! l-am pus să se încalțe și să raporteze că se îndreaptă spre Bouroș! altul poartă numele de om de serviciu, dar serviciile lui privesc hîrtiile de pe jos, nu pe cele în uz, mai bun ritor minoritarul rom în fața femininelor sale, balabusta cu interesantele desuuri roz
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
la patru benzi, autobuz de Iași de cursă lungă, firma "TransCodreanu", ce să facă oamenii care nu sînt prezent? să se suprapună peste alte mașini ale lui, camion de transport turisme, una aruncată peste alte trei, mizerie, păi dacă intrați încălțați în tren! nu poate fi ironic, pe Cugir cracă în șuvoi, halta Balomiru de Cîmp dealurile fumează de nori, făptură excepțională, tac efectul de text, Șibot spre Cugir linia electrificată, unghiurile culoarului de vale imensitate în infinitezimal, cum este țara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
un ofițer în pantofi, că atunci se umbla în cizme și în bocanci. "Cine-i ăla în pantofi? Ia vino-ncoace!" Doctorul Geru: "Eu, stomatologul". "Măi, Bebe, totuși sunt niște reguli!" "Domn' comandant, haideți să facem o înțelegere: nu mă încălțați în cizme și nu-mi faceți program, dar dacă v-o durea capul de vreo problemă pe linie stomatologică, eu îi pun capăt!" Într-adevăr, un specialist. A și ajuns, de altfel, șeful Direcției Medicale a Serviciului de Telecomunicații Speciale
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
i se arată; Strânge singur / cu ajutor jucăriile după ce s-a jucat; Își aruncă hainele pe jos. c) Abilități de îmbrăcare / dezbrăcare Își recunoaște hainele, papucii; Se îmbracă singur / cu ajutor, fermoarul îl ridică dar nu poate acționa închizătorul; Se încalță singur / cu ajutor, nu-și poate lega șireturile; Se dezbracă singur; Se descalță singur; Nu-l deranjează dacă îi cad pantalonii sau dacă are cămașa scoasă din pantaloni. d) Psihomotricitate Merge singur; Urcă / coboară scări; Aleargă fară probleme (din proprie
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
fugă, ținându-se strâns de balustradă, în timp ce pantofii ei cu tocuri înalte păcăneau și lunecau pe trepte. Am dat s-o urmez, dar Rosina m-a prins cu forță de braț, și mi-a pus frână, așezându-și un picior încălțat în cizmă în fața picioarelor mele. Ne-am tras amândoi îndărăt, spre zid. — Las-o să plece. S-a auzit bufnitura ușii din față, trântită. Am rămas câteva clipe, uitându-mă la perdeaua de mărgele care vibra și țăcănea. Apoi am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
tufiș de opățel, alb ca hârtia și legănat de vânt. Pe urmă iarba netedă de lângă turn. Pe urmă fundamentul turnului, pietrele masive, cârpăcite cu petice de licheni, și brăzdate de crăpături negre. Pe urmă, pe la mijlocul turnului, un picior de om, încălțat într-un papuc de gimnastică rebegit. La vederea acestui picior, am scăpat binoclul, și privind uluit pe sub mâna dusă streașină la ochi, am deslușit clar o siluetă care se lăsa în jos, săltând ca o broască pe pietre, încleștându-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]