657 matches
-
să înmoaie până și cele mai împietrite inimi și totuși, în fiecare an, în sezonul în care puii vin pe lume, aceștia sunt asasinați metodic pe banchizele marelui Ocean Înghețat. Oameni perfect echipați, protejați de frig grație căciulilor de blană, încălțărilor căptușite, mănușilor, îmbinărilor etanșate, izolatoare, ce se încheie cu fermoarul, protejați de soare și de reverberațiile luminii pe gheață datorită ochelarilor de firmă fumurii, protejați de înduioșare de însăși inima lor de piatră sau de gheață (ori, pur și simplu
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
a păstra secretul până spre sfârșitul jurnalului în privința adevăratei sale identități; printr-o măiastră lovitură de teatru aflăm că el este adevăratul basileu din dinastia Angheliziloir și moștenitor al tronului, uzurpat încă de predecesorul actualului împărat Constantin, Manuil. "Născut cu încălțări de purpură", Jean Ange se întorsese să moară pentru orașul său. Oricum, era prea târziu pentru el; în fața Porții Sfântului Roman îi apare dublura spectrală sau Îngerul Morții ce-i dăduse mereu întâlnire în cele mai grele clipe ale vieții
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
la mână sau la picior”, ușurând suferințele copilului; „buchisea tăciunii în sobă cu cleștele ca să se mai potolească dușmanul”; când mamei „nu-i venea la socoteală” căutătura feciorului, „îndată pregătea, cu degetul îmbăiat, puțină tină din colbul adunat pe obsasul încălțării, zicând: «Cum nu se dioache călcâiul sau gura sobei, așa să nu mi se dioache copilașul!»”. Smaranda Creangă se individualizează în special prin hărnicia și dragostea ei de mamă, un accent special dobândind dârzenia cu care își urmărește ambiția de
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
scula ai casei, dau lupii la voi și vă spintecă. Întors În casă, badea Mitru Începu să-și caute de zor opincile. Vezi că le ai după sobă, și umblă mai Încet că scoli toată casa. Bucuros că-și găsi Încălțările, badea Mitru, după ce-și frecă puțin obielele să se mai Înmoaie pentru a nu-l supăra la picioare, Își Înveli În ele cu grijă picioarele până sus peste cioareci și, după ce-și trase opincile, le legă atent cu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
niciun fel fiindcă, dacă ar spune B, învățătorul i-ar cere să spună și C, și tot așa. Fratele Aymon a mai spus că, pe când era laic, era atât de sensibil, încât nu putea să trăiască fără numeroase haine și încălțări, însă ulterior a devenit mai puternic tocmai datorită lipsei acestora. Când fratele Aymon s-a reîntors de la capitulul general în care fusese ales ministru provincial, temându-se pentru constituția sa delicată, s-a gândit că, dacă ar fi ajuns dincolo de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în mână, pentru a căuta drumul ce trebuia să-l parcurgă pe calea Domnului, pe care mergea cu multă incertitudine. În anul 1206, auzind din Evanghelie că Domnul le poruncise ucenicilor săi să meargă fără toiag, fără desagă și fără încălțări, imediat, aruncând toiagul, încălțările și cureaua, a început să meargă încins cu o funie, imitând regula evanghelică și viața apostolilor, și, astfel, la șase ani după convertirea sa, a redactat regula pentru modul de viață al fraților minori, cărora le-
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
căuta drumul ce trebuia să-l parcurgă pe calea Domnului, pe care mergea cu multă incertitudine. În anul 1206, auzind din Evanghelie că Domnul le poruncise ucenicilor săi să meargă fără toiag, fără desagă și fără încălțări, imediat, aruncând toiagul, încălțările și cureaua, a început să meargă încins cu o funie, imitând regula evanghelică și viața apostolilor, și, astfel, la șase ani după convertirea sa, a redactat regula pentru modul de viață al fraților minori, cărora le-a fost călăuză și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
o deosebită fervoare a spiritului, așa cum fusese inspirat de Dumnezeu: «După cum spune Regula, cine vrea să fie frate minor și să respecte cu fidelitate Evanghelia pe care a profesat-o, nu trebuie să aibă decât rasa, cingolul și pantalonii, iar încălțări doar în cazuri evidente de boală». 19. Indulgența Porțiunculei Indulgența Porțiunculei, un eveniment de mare importanță în istoria și în conștiința Ordinului Fraților Minori și subiectul lungilor discuții istoriografice despre autenticitatea sa istorică, își găsește documentarea sa cea mai obiectivă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
între redacția primă, din 1981 (colaborarea lui Constantin Daniel cu Ion Acsan) și următoarea, din 1986. De exemplu, primele fraze: „Telepinus fu cuprins de furie și strigă: Nu îngădui nici un amestec străin!». În tulburarea sa, el încearcă să-și pună încălțările, pe cea dreaptă pe piciorul stîng, și pe cea stîngă pe piciorul drept”. Față de versiunea Daniel-Negoiță: „Telepinus (fu cuprins de furie și strigă): «În această chestiune nu trebuie să se amestece nimeni». În furia sa, el se muncește să pună
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
aspecte anecdotice și didactice. Mînia zeiței Hator se decriptează în direcția vegetaționalului. La Telepinus, ordinea normalului se întoarce, pentru că „un străin”s-a amestecat în domeniul său, cum intenționa și Inanna-Iștar în altă categorie de texte. În replică, Telepinus pune încălțările „pe dos”, ca și cum ar încerca să provoace dereglări în cursul vremii, schimbînd vara cu iarna, ploaia cu seceta și, în prelungire, viața cu moartea. Și Iason a fost văzut trecînd rîul cu o singură încălțare, semn de rele prevestiri și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
texte. În replică, Telepinus pune încălțările „pe dos”, ca și cum ar încerca să provoace dereglări în cursul vremii, schimbînd vara cu iarna, ploaia cu seceta și, în prelungire, viața cu moartea. Și Iason a fost văzut trecînd rîul cu o singură încălțare, semn de rele prevestiri și eșecuri. La rîndul său, țăranul român din satul „clasic” are grijă să-și înceapă ziua dăruită de Dumnezeu pășind „cu dreptul”, nu „cu stîngul”. Telepinus este un zeu minor și totuși nici o altă divinitate nu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
fortifice viața “de aici” în perspectiva celei de după moarte. Cealaltă maică se pregătește de un drum mai greu-lung, decisă să ajungă pînă și pe tărîmul celălalt, pentru că rolul ei este să-și aducă fiul acasă, cel încă “nelumit”. Își pune încălțări rezistente pentru drum lung și greu, asemenea altui ipostaz al ei, din basm, în chip de fată de împărat, nevoită să pornească în căutarea iubitului misterios și să urce pe stînci cu povîrnișuri de cremene și de fier. Acolo, sus
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mireasma lui îi va strînge-n jurul tău. Nu cumva să-ți lași arcul jos, căci cei răniți de săgeți te vor înconjura. Nu cumva să legeni în mînă un toiag, căci ei te vor împresura. Nu cumva să-ți pui încălțări în picioare, ca să nu bocănești în lumea de dincolo: Nu cumva să lovești soția pe care o urăști; nu cumva să-ți săruți fiul îndrăgit; nu cumva să-ți bați fiul nesuferit, căci te va birui tînguirea subpămînteană”. La evrei
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
le petreceam printre tancuri și obuze, s-a hotărât să mă trimită la muncă. Și încă la spart piatră, pe strada Mihail Sturza, unde zeci de oameni făceau această muncă pentru modernizarea străzii. În plus, aveam nevoie de hăinițe și încălțări, iar el, cu pensioara lui, n-avea putere să mi le cumpere. Nu era greu la piatră. Îți dădea un ciocan mare și pe un pietroi, tot mare, trebuia să spargi piatra la mărimea unui măr. Trei metri cubi însemna
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
bun, o să te ajute să treci în România. Primarul avea casa nu prea departe de marginea satului, așa că am îndrăznit și m-am dus la el. Am intrat întro cămăruță unde era o fată de vreo treisprezece ani cu niște încălțări ce păreau a aduce cu niște pantofi. Tot făcând-o pe nebunul, i-am reparat pantofiorii, nu era mare lucru, două cusături. A mai venit apoi o bătrână cu ceva în mână, i-am reparat și ei ghetele. Mi-a
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
am reparat și ei ghetele. Mi-a dat o turtă de mălai pe care am mâncat-o imediat. Pe urmă a venit primarul și bătrâna i-a spus că sunt om bun și că le-a reparat, ei și fetiței, încălțările. L-a rugat să mă treacă dincolo. - Cine te-a trimis la mine? m-a întrebat în românește. - Un om bun, și eu sunt tot un om bun.Dormi aici, pe patul din bucătărie. - Nu pot, am păduchi, dorm jos
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
strângeau, preferam să-mi port picioarele goale; mama se uita cu îngrijorare la mine: - Hm, parcă ești un pui de bogdaproste, de atâta mers desculț ai să-ți faci niște lăboaie de n-o să te mai încapă nici o pereche de încălțări! Și n-a avut dreptate, sărmana mamă, căci la șaisprezece ani, când am încălțat pentru prima dată pantofii de la Herșcu, purtam numărul 42, număr care mi-a rămas până azi. Cămășuța de pe mine avea mai multe răsuflători, deci era o
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
indignat într-atât încât, așa cum eram agățat cu o mână de bara de deasupra mea, m-am hotărât să-i dau o lecție de bună purtare. Deci, m-am ridicat ușor în vârful pantofilor. Atunci individul și-a introdus vârful încălțărilor sale sub călcîiele mele. Apoi, beneficiind de o frână pusă de vatman, m-am lăsat cu toată greutatea pe călcâie. A urmat un „ah” și un „uuuh!” strigat cu toată convingerea, probabil că avea și bătături. M-am întors cu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
strana intona psalmi cu voci monotone, fără înțeles chiar și pentru cei ce-i rosteau, iar ceilalți monahi stăteau cufundați în rugăciune cu capetele plecate, Ștefan, drept, uitând că anteriul prea scurt când nu sta smerit lăsa să se vadă încălțările de safian ca mierea, cu catarămi și bumbi de aur, privea în sus spre chipurile de sfinți, voievozi și boieri zugrăvite de meșterii Constantinos, Ioan, Stan, Neagoe și Ioachim. Ieromonahul îi urmări cătarea și pe perete întâlni icoana sfântului său
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
întinse micuța lui mână către grădină, arătând WC-ul. Își duse mâna la nas, își sterse imaginar mucii și lăsă capul în pământ. Privi piciorușele desculțe. Erau negre de praf. Alergase toată ziua. I-ar fi plăcut să simtă iar încălțările de la oraș, dar la țară, vara, era prea cald să le poată purta. Continua să își privească degețelele, unghiile mici care își făceau loc încet prin praf, către pământ. Se trezi brusc la glasul blând al bunicii. O privi, ar
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
mare atracție pentru pisici. Problemele privitoare la încălțăminte se rezolvau complet în celelalte anotimpuri, începând de primăvara timpuriu, când ieșeau gâzele la soare, toată vara și toamna până ce da înghețul, umblam desculți. Tălpile bătătorite și îngroșate suplineau, în toate situațiile, încălțările. La școala primară am mers tot desculți, la fel ca ceilalți copii care au ajuns la vârsta școlarizării, cu picioarele spălate bine, dar pline de zgârieturi și înțepături. Toamna târziu, la venirea înghețului, m-am încălțat cu opinci noi și
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
printre care curg râuri de lavă, sânt munți și prăpăstii. Cine sînt? Nu-mi pot aduce aminte. Tot ce văd în fața mea e peisajul măreț și abstrus - și o Armă. Nu pot privi în jos ca să-mi văd măcar vârful încălțărilor, pe care le simt de metal. încep să alunec, cu arma în față (e un fel de caduceu înaripat), prin aceste iaduri. Nu am timp să-mi pun alte întrebări despre condiția mea. Căci apar Monștrii. Nici ei nu știu cine sânt
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
decorativă, cea din Oceania. Departe de a imita aparențele, operele figurative ale "primitivilor" sunt instrumente ale sensului. Ele nu se contemplă cât se descifrează. Într-o lume fără arhive scrise, toate ustensilele servesc drept suporturi pentru memorie, de la tigvă până la încălțările de lemn ale păstorului de capre. Intenția estetică nu se detașează aici de intenția magică și ideologică. Copiii învață să le confecționeze așa cum noi învățăm să citim și să scriem. Tocmai la popoarele fără scriere s-ar putea vorbi, la
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
s-a reconstituit un singular papuc. Papugiu cu sensul propriu „cizmar“ și cu sensurile figurate „potlogar, pișicher“ provine din tc. papucı „numele servitorului care se îngrijea de pantofii descălțați de cei care intrau într-o casă“. Nu toate numele de încălțări provin în română din turcă. Pantof a venit la noi din germ. Pantoffel (< it. pantofola „papuc“) sau din fr. pantoufle. La originea îndepărtată a cuvântului, stă însă gr. pantophellós, format din pánto„tot“ și phellós „plută (material)“. Evoluția semantică a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
ferestrelor de la clădirile de pe aceasta din urmă le cam lipsește vopseaua, celor de pe Simeonstrasse le cam lipsesc geamurile. Să spui că asta e o zonă săracă e cam cum ai spune că Joey Goebbels are dificultăți În a-și găsi Încălțări pe măsură. Blocurile de cinci și șase etaje, cu apartamente sărăcăcioase se Închideau În jurul unei fâșii Înguste, ca spinarea unui crocodil, din pavele Înalte, ca două stânci de granit, legate Între ele doar prin podurile aeriene formate din frânghiile pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]