2,188 matches
-
rasiști, nu îmi place afirmația asta.“ ,,Sunt lucruri în viața asta Dorule ce trebuie să le înveți tu însuți pentruca oricât ți le-ar spune alții ai să spui că acei oameni din Peru că totul nu este decât o închipuire.“ ,,Vasea cu tine nu poate nimeni când e vorba de discuții pe toate le știi îmi dai impresia unui om ce a văzut multe în viață și a trecut prin multe. Dar am eu impresia că ți-a plăcut să
VASEA de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 () [Corola-blog/BlogPost/384088_a_385417]
-
unde Cale pe sens Nu-i Și nicăieri ajunge Pașii fără urmă Se întorc În neplecări Unde mai pot patrunde Ochii mei închiși Dacă lumină e așa departe Nu mai am căutări Și haosul desparte Partea mea De toate părțile Închipuirii De ce am vrut Și-în căutări Nu am gasit Decât șuvoi de împotrivire Ochiule trist Așează-ți pleoapa La întâlnire Vin ierni târzii Și îți vor bate în geam Ce ai să le spui Dacă nu vezi Nimic rămas Pe lângă
EXTRAS DIN MEMORIA SUFERINTEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383368_a_384697]
-
măcar o clipă în viață. Fiecare fată are în vis copia unei prințese, fiecare fată, măcar o clipă din viață poartă pantofi de aur, salbă de smaralde, diademă cu diamante. Visându-se prințesă, fiecare fată trăiește clipa de superbitate a închipuirii umane, dincolo de care nu mai este făptură, ci numai divinitate. Peste o jumătate de veac, fetele românce au trăit feerii într-un paradis pierdut. S-au visat prințese supranaturale, copiate din poveste. Fetele românce, mai mult de o jumătate de
MARGARETA A ROMÂNIEI, PRINCIPESA INIMII ŞI A REZIDIRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383383_a_384712]
-
oricât aș privi îndelung întinsul acela de apă realizez că practic cât de departe ochii ți-ai duce vezi numai apă și doar întorcându-ți privirea ajungi la un țărm sau imaginația de o treci peste valuri și îți convingi închipuirea cu tărâmuri ivite în larg peste depărtări măsurate te așteaptă numai pe tine apa o întindere așa lunecoasă măsură a depărtărilor pe care poți să calci navigând cu ochii minții cu vela sufletului lăsată în vânt spre a ajunge din
O MAMĂ PENTRU FIUL MEU de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383604_a_384933]
-
recunoaște pe cel mai frumos dintre oameni ca Dumnezeu , ci și iată apostolul Pavel și apostolul Ioan . Frumusețea și gingășia Celui ce ne-a iubit când ne-a văzut în planul de creație al universului și al pământului , întrece orice închipuire pentru că Dumnezeu a creat mai întâi arta , a creat mai întâi perfecțiunea și simetria tuturor lucrurilor . Dumnezeu a creat o ființă cu totul și cu totul aparte față de celelalte ființe din univers , de o frumusețe și o înțelepciune care depășește
CEL MAI FRUMOS DINTRE OAMENI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383603_a_384932]
-
Dumnezeu a creat mai întâi arta , a creat mai întâi perfecțiunea și simetria tuturor lucrurilor . Dumnezeu a creat o ființă cu totul și cu totul aparte față de celelalte ființe din univers , de o frumusețe și o înțelepciune care depășește orice închipuire ,orice imaginație , încât Dumnezeu prin Exechiel ne spune : ” ajunsesei la cea mai înaltă desăvârșire , erai plin de înțelepciune și desăvârșit în frumusețe .” Ezechiel 28:12 Deci , desăvârșit în frumusețe , frumusețe însăși . Însă pentru că acest ”heruvim ocrotitor cu aripile întinse”, s-
CEL MAI FRUMOS DINTRE OAMENI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383603_a_384932]
-
să muncească, Norocul să se arate. Iar de-o fi să-i ocolească, Merg cu lenea mai departe. Doar cei ce au mintea trează, Nu devin pradă visării Că, norocu-i onorează, Muncind de cum apar zorii. Iar practici fără foloase Antrenează-nchipuirea Unor gânduri păcătoase Ce fascinează trăirea. Autor Maria Filipoiu Din anuarul ,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești" LA MULȚI ANI, CELOR CU NUMELE SFÂNTULUI ANDREI! Referință Bibliografică: TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI POPULARE DE SF. ANDREI / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI POPULARE DE SF. ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383098_a_384427]
-
de pace și de dragoste, purtată de rugăciune, căci de acum înainte aceasta nu se mai întrerupe în timpul gândirii. Practica invocării Numelui lui Iisus nu are, contrar unor păreri, nimic antiintelectual: ea răstignește și învie mintea. Inima eliberată fiind de închipuiri ajunge să producă în ea însăși tainice și sfinte gânduri, așa cum pe o mare liniștită vezi peștii mișcându-se și delfinii dănțuind. În rugăciunea curată este vorba de unirea minții (nous) cu inima. Nu trebuie ca mintea să rămână singură
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92655_a_93947]
-
Lungu și în Biserică din Gărâna continuă concertele de pranz devenite, deja, tradiție. Adiacente Festivalului de Jazz de la Gărîna, evenimentele mărturisesc credința noastră în ceea ce Platon a spus “Muzică este o lege morală. Ea da suflet Universului, aripi gândirii, avânt închipuirii, farmec tinereții, viața și veselie tuturor lucrurilor. Ea este esența ordinii înălțând sufletul către tot ce este bun, drept și frumos”. Sâmbătă, 11 iulie 2015, orele 11:30, “catedrală” din BREBU NOU JAZZ CREZ OFFERUS Mircea TIBERIAN, orgă bisericii Liviu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92884_a_94176]
-
găsesc identitatea și lista poate continua. Sper. Și vreau să închei aceste rânduri, așa cum fac mereu, optimistă. Îmi place să cred că în viitor nu vom avea niciuna din aceste probleme și că într-adevăr aceste rânduri au fost o închipuire a mea. Doamne - ajută! Ionela van Rees- Zota / UZPR
Copiii de azi- copiii depresivi de mâine?! [Corola-blog/BlogPost/93528_a_94820]
-
de aur; un șobolan mort, prins într-o capcană, atins cu aceeași piatră, înviase! Străinul auzise despre alchimiști, era un om cu o oarecare instrucție, chiar citise vreo două cărți despre Ars Magna, dar cele văzute în donjon întreceau orice închipuire! Castelanul - sau cine-o fi fost - îi dăruise o cataramă de aur, o tablă atinsă de rugină, mai înainte. Romancierul văzuse și pipăise; neîncrezător, mersese - împreună cu necunoscutul - la un bijutier, care o încercase cu apă regală și catarama rezistase probei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
Nici Guido Bonnati, Însuși magistrul dumitale! — Știința mea nu se datorează doar lecțiilor lor. Acum poetul era atât de aproape Încât Îi simțea căldura respirației. — Oare ai urcat În amvonul lui messer Bruno și aduci din pustiul spiritului său nefasta Închipuire a altor zei? Crezi și dumneata că astrele sunt forma vizibilă, epifania unor ființe de o putere inimaginabilă care ne-au precedat pe Pământ și care acum nu se mai află aici, dar sunt gata să se Întoarcă? Și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
mansarda ei, sau plimbarea romantică sub clar de lună pe potecile pustii ale satului dobrogean, cînd ochii negri ai fetei de lîngă el Îi spuneau, ești fratele meu, trebuie să rămîi fratele meu. Ce sărace sînt dialogurile noastre interioare În Închipuirea celor care ne surprind În momentele de absență. Cu cît mă Încăpățînez mai mult să scriu despre el, simt că-l trădez. Totul se maculează, capătă trăsăturile vulgare ale propriei mele fizionomii. Am obosit. SÎnt sigură că Grigurcu, care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
fiu sigură de nimic - dar ceva Îmi spune că atunci intrăm În altă realitate, poate În alt vis. Ce chinuri preferați morții? Nu pot răspunde, nimic nu poate echivala moartea. Dacă credeți Într-o Împărăție a morților țHades), vă liniștește Închipuirea că ne vom revedea cu toții pe vecie sau, cu toate acestea, vă este teamă de moarte? Și Înaintea unei operații grele sper că după aceea mă voi revedea cu ai mei, cu toate acestea Îmi este Îngrozitor de frică. Vă puteți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
în toate mințile, i-a spus Charlie. Hai să bem amândoi din ceainicul ăsta otrăvit! S-au așezat și au băut câte o ceașcă de ceai, după care Noah a întrebat puțin jenat: - Vrei să spui că toate astea sunt închipuiri? - Gelozia, i-a spus Charlie răspicat. O boală a naturii omenești. - Dar nu iese fum fără foc! L-am văzut cu ochii mei pe blestematul de japonez mergând cu pas de gâscă spre bucătărie! - Gelozia, repetă Charlie, un păcat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
din unul singur acum. Mi-e frică, moarte, unde mă duci? Tu îmi arăți tot ceea ce există, ducându-mă în mâna ta puternică și fără margini. Îmi răsucești spiritul spre necuprins, presărând cu el stelele și micile lumini de pe tărâmul închipuirii. Ele, luminile, sunt ființele celor care au trăit vreodată. Sunt atât de multe! Locul meu e lângă una dintre ele, mic, pentru că nu sunt cu nimic mai mult decât o luminiță albă. Numai că... nu sunt toate egale, nici aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
cândva, iar clapele lor porniră să vorbească despre zorii umanității. În curând, instalațiile luminoase și sonore năuciră pe de-a-ntregul privitorii. Certurile, răspunsurile pe care și le dădeau instrumentele unele altora, cuvintele pe care și le adresau întrecură efectiv orice închipuire, ba chiar s-ar fi putut spune că nu mai cunoșteau pic de rușine pe măsură ce Naybet deborda de măiestrie, dărâmându-și întregul complex de percuție pe care-l avea la dispoziție. În tot acest timp, uralele mulțimii înnebunite de transa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
a venit în minte, abia în momentul când, luându-și rămas-bun și mulțumindu-mi, Zinocika s-a depărtat -, ei, da, abia în momentul acela o voce interioară (nu aceea plină de sine și nerușinată cu care mă adresam lumii în închipuirea mea, stând tolănit pe divan, ci vocea liniștită și plină de bunătate cu care-mi vorbeam mie însumi) începu să răsune în mine. „Eh, tu, spuse glasul cu amărăciune, ai distrus fata. Uite-o, uite-o cum pleacă. E încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
ocup de un comerț oarecare. Afacerea merge ca pe roate, iar eu îmi deschid un cont în bancă, în timp ce Stein, ajuns la sapă de lemn și în zdrențe, aleargă la mine, îmi caută prietenia și mă invidiază. Aceste visuri și închipuiri îmi plăceau grozav, dar (oricât de straniu și de ilogic ar părea) tocmai acest sentiment de plăcere pe care mi-l trezeau imaginile respective îmi era extrem de antipatic. În orice caz, am sărit voios de pe divan în seara când a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
Din păcate se dovedise că cei doi nu știau nimic. Toată agitația nu fusese decât o furtună într-un pahar cu apă. Auzi, o vâlvă, un duh cu înfățișare de femeie care păzește comorile din adâncuri. O arătare plăsmuită de închipuirea minerilor aflați singuri în întunericul din subteran. Dar de ce i-au servit cei doi această informație? Vor să-l îndepărteze de soluționarea cazului? Nu, exclus. Cel puțin în privința Ilenei era absolut sigur, nu o putea bănui. Știa că ea crede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
toate jetoanele din nou pe doisprezece roșu. Toată lumea amuțise, nimeni nu mai scotea o vorbă, nici măcar chibiții care așteptau să ciupească și ei ceva din norocul lui nu mai îndrăzniră să-i urmeze exemplul. Suma pusă pe masă depășea orice închipuire și ochii tuturor urmăreau fascinați bila albă care începuse să se rotească din ce în ce mai încet. În camera de monitorizare, Mihailovici ținea degetul deasupra butonului de control. Când viteza bilei scăzuse suficient, apăsă lung și așteptă să vadă ce se întâmplă. Boris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Privind discret la ceas, acesta nu mai prididea să strângă mâinile chibiților ce țineau neapărat să-l felicite. Într-adevăr, așa ceva nu puteai vedea în fiecare zi, să iasă la ruletă același număr de cinci ori la rând sfida orice închipuire. Asta, fără a mai pune la socoteală suma imensă pusă în joc. Cu o mână tremurândă semnă cec-ul pe care i-l întindea supraveghetorul evitând să numere zerourile scrise acolo. Știa că nu are atâția bani, dar nu avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Într-o deplină potriveală, căci trupul se zămislise din pulberea și cenușa a două amintiri, din lutul a două făpturi, din care visul sorbise doar un suflet, pe al ei. Iar cele două chipuri i se Învîrtoșau În cuget, În Închipuire, frămîntînd lutul din care ele fuseseră zămislite, Încît aproape nu mai avea cum desluși două femei, două vise, ci doar una singură, pe Priska lui cu ochi migdalați, pe Priska de acum și dintotdeauna, nălucirea ei Îl umplea de bucurie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Îl purta pe aripile Îngerilor peste acele grădini, tocmai ca sufletul să le presimtă dulceața și desfătarea, să simtă mireasma tămîii și adierea narciselor, blîndețea rugăciunii, tocmai ca să-i cadă și mai greu chinurile iadului, cît Îi mai răsunau În Închipuire rugăciuni și cîntări, cît Îi mai erau Încă vii În simțire izul tămîii și al făcliei, cît mai presimțea aievea lumina cerului. 10. Chiar o fi vis? Un vis - lumina zilei Domnului, lumina care lumina năprasnic, căci denecuprinsul se strămutase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
picătura din bolta nevăzută a grotei, negura mistuită de un susur firav, zadarnic Își Încorda auzul să deslușească sunetele muzicii, să audă cîntările pe care le retrăia aievea, pe care și le amintea făptura sa. Nimic, doar ecoul surd al Închipuirilor sale, ca și liniștea stridentă a grotei; sunetul liniștii, tihna timpului, lumina negurii. Apa somnului. Apa. 14. Carul intră hurducăind În cetate, iar sus, deasupra capului său, se Înălțau porticurile intersectate pe alocuri de albastrul cerului, printre bolțile de piatră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]